Regimul de la Chișinău plănuiește interzicerea finanțării ONG-urilor din exteriorul țării

Ambalată în slogane pro-europene, guvernarea oligarhică de la Chișinău atentează din nou asupra sectorului asociativ și a democrației din Republica Moldova.

default

De data aceasta, se încearcă limitarea finanțării din exterior a organizațiilor non-guvernamentale – o practică la care a recurs regimul Lukașenko în Belarus și Putin în Rusia.

Prima încercare de a pune presiune pe sectorul asociativ din Republica Moldova a avut loc cu jumătate de an în urmă, prin proiectul Strategiei naționale anti-corupție 2017-2020. Proiectul soma ONG-urile să-şi publice rapoartele financiare şi de activitate și să fie monitorizate dacă se ţin departe de lumea politică. În cele din urmă, s-a renunțat la aceste prevederi datorită presiunii publice și reacțiilor internaționale.

De data aceasta, Ministerul Justiției de la Chișinău încearcă să impună anumite restricții printr-un proiect menit să înlocuiască Legea cu privire la asociațiile obștești și Legea cu privire la fundații. Asupra documentului a lucrat, timp de un an, un grup de lucru compus din reprezentanți ai societății civile. Proiectul a fost supus inclusiv consultărilor publice și expertizei internaționale.

Ministerul Justiției intervine în proiect după expertiza internațională

Numai că, săptămâna trecută, Ministerul moldovean al Justiției a propus completarea proiectului cu trei articole noi. Completările conțin prevederi speciale vizând activitatea politică a organizațiilor necomerciale. Propunerile Ministerului Justiției limitează activitatea organizațiilor neguvernamentale și stabilesc interdicții pentru finanțarea directă sau indirectă a acestora din afara Republicii Moldova. Astfel, ONG-urile sunt somate să depună la Ministerul Justiției rapoarte financiare trimestriale și anuale. Asta chiar dacă aceste rapoarte sunt prezentate lunar și anual la Inspectoratul Fiscal. ONG-urile ar trebui să publice și alte rapoarte de confirmare a provenienței mijloacelor financiare și a veniturilor organizației, dar și ale membrilor organelor de conducere ale acestora. În plus, organizațiile vor trebui să depună și o declarație scrisă privind veniturile și cheltuielile din „activități politice” la Ministerul Justiției și Comisia Electorală Centrală și să o publice pe pagina lor de Internet. Dacă nu vor respecta restricțiile sau dacă vor admite încălcări legate de transparența financiară, organizațiile necomerciale ar putea fi amendate sau chiar lichidate.

Reacția societății civile

Aproximativ 30 de organizații non-guvernamentale au semnat o declarație prin care atenționează că acesta este un atac împotriva organizațiilor necomerciale active în promovarea politicilor publice și altor activități de dezvoltare a democrației participative. Organizațiile semnatare susțin că propunerile ministrului Justiției sunt contrare standardelor internaționale și pun în pericol întregul sector asociativ și democrația în Republica Moldova: „O analiză recentă a Comisiei de la Veneția relevă că astfel de limitări există doar în trei țări membre ale Consiliului Europei – Rusia, Ungaria și Azerbaidjan. Comisia de la Veneția a criticat recent Ungaria pentru aceste prevederi. Limitările propuse de ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, sunt mai restrictive decât cele din Ungaria. (…) Majoritatea absolută a ONG-urilor din Moldova beneficiază de fonduri de la partenerii de dezvoltare. Asemenea restricții vor lipsi de finanțare majoritatea ONG-urilor active din țară, iar organizațiile și fundațiile politice străine care activează în Republica Moldova ar trebui să-și încheie activitatea. Aceasta va afecta miile de persoane care beneficiază în mod direct de pe urma activității ONG-urilor și funcționarea democrației în Republica Moldova”, se arată în declarația citată.

Semnatarii solicită Ministrului Justiției să renunțe la inițiativa de limitare a finanțării activității ONG-urilor din exterior și să expedieze cât de curând posibil Guvernului pentru aprobare proiectul Legii elaborat de grupul de lucru, fără a introduce prevederi care ar limita activitatea ONG-urilor.

Amendamentele Ministerului Justiției vin în contradicție inclusiv cu Acordul de Asociere UE – Republica Moldova, pe care autoritățile se laudă că îl implementează. Acordul încurajează implicarea tuturor părților interesate relevante, inclusiv a organizațiilor societății civile, în elaborarea politicilor și reformelor din Republica Moldova.

Reacția Delegației UE

Șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, a criticat inițiativa Ministerului Justiției de a limita finanțarea ONG-urilor din străinătate. „E un motiv de îngrijorare atunci când discuțiile într-o țară se îndreaptă în direcția interzicerii finanțării externe a organizațiilor societății civile”, a declarat Tapiola. El a spus că a discutat cu autoritățile despre înrăutățirea situației societății civile în Republica Moldova și le-a sugerat să respecte practicile europene în acest domeniu. „Consiliul Europei are o expertiză realizată a legislației Republicii Moldova privind organizațiile neguvernamentale și noi le-am spus autorităților că este foarte important ca acele recomandări să fie auzite și respectate. Pentru noi, societatea civilă este foarte importantă ca partener și ca promotor al schimbării”, a menționat șeful Delegației UE la Chişinău.

El a precizat că este firesc ca organizațiile societății civile să beneficieze de dreptul de a avea opinii politice: „E firesc ca oamenii care sunt activiști ai societății civile să aibă opinii politice și să fie activi în politică. Pentru a construi o democrație, e nevoie de o societate civilă activă. Puterea trebuie să aibă deschiderea să asculte societatea civilă și acest lucru este foarte important pentru un consens social”.

Dodon, într-un glas cu puterea oligarhică, împotriva ONG-urilor

La 26 mai, în cadrul vizitei întreprinse la Budapesta, președintele pro-rus, Igor Dodon, a declarat că „inițiativa promovată de partenerii ungari față de finanțarea ONG-lor din străinătate este foarte interesantă și cred că ar putea fi pusă în aplicare și în Moldova”.

Potrivit statisticilor, 85% din ONG-urile din Republica Moldova sunt finanțate din afara țării. Reacțiile furibunde ale guvernării oligarhice împotriva societății civile s-au întețit după ce organizațiile non-guvernamentale din Republica Moldova au demascat și blocat, cu ajutorul partenerilor externi, o tentativă a puterii de a legaliza, la scară largă, venituri murdare prin așa-numitul proiect de „liberalizare a capitalului și stimulare fiscală”. Ulterior, guvernarea s-a declarat iritată de protestele anti-guvernamentale organizate de ONG-uri împotriva inițiativei PDM-PSRM de schimbare a sistemului electoral.

„Faptul că un număr foarte mic de ONG-uri luptă împotriva dreptului moldovenilor de a-şi alege deputaţii considerăm că este regretabil. Nu putem accepta ca aceste mici grupuri să ia în captivitate termenul de societate civiă şi să aibă pretenţia că reprezintă toţi moldovenii”, declara la 13 iunie, liderul PDM, oligarhul Vlad Plahotniuc.

Tocmai întors de la Bruxelles, la 5 iulie 2017, în cadrul ședinței Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană, premierul moldovean Pavel Filip le-a cerut membrilor comisiei să instituie „o comunicare directă cu instituțiile europene”, sugerând că societatea civilă din Moldova ar fi vinovată că multe informații sunt interpretate la Bruxelles în sens negativ.

Text publicat de Deutsche Welle


Recomandări

2 thoughts on “Regimul de la Chișinău plănuiește interzicerea finanțării ONG-urilor din exteriorul țării

  1. N. C.

    Scuzați, dar în articol sunt menționate doar noile elemente de transparență financiară, nu și interdicțiile pentru finanțarea directă sau indirectă din afara Republicii Moldova a ONG-urilor autohtone. Acestea (dacă există) ce prevăd?
    În Ungaria a fost instaurată luna aceasta prin lege obligația afișării mențiunii că organizația este finanțată din străinătate (chiar și dacă obțin fonduri direct de la CE și nu prin intermediul programelor operaționale maghiare) iar în Rusia ONG-urile finanțate din exterior sunt obligate de vreo 4 ani să se declare ”agenți străini”. Acest lucru a dus la închiderea unor organizații (doar în Rusia deocamdată) însă pentru corectitudinea informației cred că ar trebui menționat că nici măcar Putin sau Orban nu au îndrăznit până acum să interzică finanțarea externă a ONG-urilor autohtone. Sper să nu încerce Dodon să își depășească maeștrii.

    Reply
  2. Dumitru

    Dupa experienta din Romania post-89, mie mi se pare ca n-ar trebui ca ONG-urile sa aiba mai mult de 15-20% finantare din strainatate. Din cauza acestor finantari avem in continuare in Bucuresti caini vagabonzi. Cred ca singura initiativa a lui Base cu care am fost vreodata de acord a fost eutanasierea sau izolarea acestora. Din pacate, cu sprijinul lui BB nu a mers. De la asta mi se rage mie ONG-fobia.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *