ActiveWatch a dat publicității, marți, un Raportul FreeEx 2014-2015, despre libertatea de exprimare din România. Pe lângă părțile negative, autorii raportului au evidențiat și creșterea celor care caută surse de informare credibile în online, alternative la presa tradițională, cum sunt platforme de mobilizare ale societății civile. La acest capitol, România Curată a fost evidențiat cu creșteri foarte mari de accesări în perioada alegerilor din toamna anului trecut.
Mai jos puteți citi spicuiri din Raportul FreeEx 2014-2015. Raportul integral îl puteți citi în format .pdf aici.
***
Presa, transformată în bâta politicienilor împotriva contracandidaților
Raportul ActiveWatch remarcă faptul că „transformarea presei în instrument de propagandă politică a fost mai vizibilă ca oricând, mai ales în contextul unui an electoral. Campania electorală a fost marcată de partizanate fățișe ale televiziunilor de știri, însoțite de manipulări, dezinformări, atacuri la persoană și de exploatarea sensibilităților naționale și religioase“.
Jurnaliști sub acoperire. SRI a recunoscut că are oameni infiltrați în presă
„Un jurnalist s-a deconspirat ca agent sub acoperire al unor servicii de informații, iar directorul SRI, George Maior, a confirmat existența acestor agenți infiltrați în redacții. Infiltrarea redacțiilor de agenți sub acoperire ai serviciilor de informații a fost reconfirmată în 2014, după ce anul 2012 consemnase un caz similar. Mai mult, fostul director al SRI, George Maior, a confirmat existența acestor practici. Subiectul a intrat puternic în agenda publică odată cu autodeconspirarea unuia dintre cei mai cunoscuți oameni de presă, realizatorul TV, Robert Turcescu. Și alți jurnaliști au vorbit despre tentative de racolare a lor de diferite servicii de informații care activează în România (țara are nu mai puțin de 6 asemenea structuri)“, scriu cei de la ActiveWatch în raportul privind presa pe anul 2014.
Aproape jumătate dintre români consideră că nu există jurnalism liber în România
Încrederea publicului în mass-media continuă să scadă. Electoratul pare să se fi îndreptat masiv spre surse alternative de infomare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie către social media.
Opacitatea industriei media alimentează suspiciunile publicului privind afinitățile economice și politice ale presei cu diverse interese de această natură. Inițiativa Coaliței pentru o Presă Curată de a cere industriei să-și facă publice acționariatul și sursele de finanțare a fost ignorată de cvasitotalitatea mass-media . Această lipsă de transparență contribuie la deteriorarea continuă a încrederii publicului în mass-media. Un sondaj publicat în luna mai arăta o cotă de încredere de 31% , iar un studiu lansat în martie 2015 spune că numai 28% dintre români consideră că mass-media sunt independente, în timp ce 43% dintre subiecți neagă că ar exista jurnalism liber în România .
Presa lui Voiculescu, unealtă împotriva Justiției
Atacurile împotriva justiției au fost la un nivel foarte ridicat, mai ales la trusturile de presă ale căror patroni sau angajați au avut procese pentru corupție. „Mass-media au fost din nou folosite de unii patroni pentru a pune presiune pe justiție. Acțiunile justiției au expus legăturile corupte dintre mass-media, mediul politic și cel de afaceri. Unele dintre acestea sunt specifice crimei organizate“, se arată în raport.
Pe 8 august, judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti, l-au condamnat la 10 ani de închisoare cu executare pe Dan Voiculescu pentru spălare de bani în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Potrivit procurorilor, Dan Voiculescu a intrat în posesia unei proprietăţi evaluate la 60 de milioane de euro pentru care a plătit 100.000 de euro. Instanţa a decis şi punerea sub sechestru și confiscarea proprietăților lui Dan Voiculescu, inclusiv a sediului Antena 3. „Decizia instanței a dat naștere unui nou val de atacuri virulente la adresa Justiției și unei întregi campanii de victimizare din partea instituțiilor media controlate de familia Voiculescu“, spune raportul.
Dan Diaconescu, condamnat definitiv la închisoare pentru șantaj
În februarie 2015, fostul om de televiziune, prezentator și proprietar al defunctului canal OTV, fondator al Partidului Popular – Dan Diaconescu (PP-DD) și candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie din partea acestui partid, a fost condamnat definitiv la 5 ani și șase luni de închisoare cu executare de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul în care era acuzat de șantaj (caz descris în raportul FreeEx 2010). În acelaşi dosar a fost condamnat şi Doru Pârv, fost realizator de programe la OTV, la o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare. Curtea de Apel Bucureşti a hotărât şi interzicerea desfăşurării de către cei doi condamnați a oricărei activităţi în presa scrisă sau audio-video, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de cinci ani după ieșirea din închisoare .
Moderator B1 TV inculpat pentru luare de mită
Andrei Bădin, prezentator la postul de știri B1 TV, a fost pus sub urmărire penală pentru luare de mită în luna iulie. Fostul președinte al Consiliului Județean Mehedinți, Adrian Duicu (PSD), a susţinut că i-ar fi dat 5.000 de lei lui Andrei Bădin în vara lui 2013 pentru a nu face o emisiune despre ministrul mediului, Rovana Plumb , colegă de partid cu Duicu. Prezentatorul emisiunii urma să facă dezvăluiri despre despre presupuse fapte ilegale comise de R. Plumb și de fiul acesteia. La rugămințile insistente ale lui Duicu și în schimbul sumei de 5.000 de lei, Bădin ar fi renunțat la subiect.
Bădin ridica mingi la fileu unui ministru PSD pe subiectul Roșia Montană
Din același dosar reiese că Duicu a contribuit în septembrie 2013 la campania mediatică în favoarea exploatării de la Roșia Montană (detalii despre propaganda mediatică în favoarea proiectului în raportul FreeEx 2013) . Aceiași trei actori sunt implicați în regizarea unei „dezbateri” la emisiunea moderată de Bădin la B1 TV, în septembrie 2013, în timpul protestelor de stradă împotriva exploatării de la Roșia Montană. Baronul PSD a intermediat prezența Rovanei Plumb la emisiunea lui Bădin, care urma să-i „ridice mingi la fileu” ministrului.
Din stenograma convorbirii în care Duicu i se adresează Rovanei Plumb:
DUICU IOAN-ADRIAN: Mă sună Bădin, intraţi mâine seară cu Roşia Montană, dar vă ridică mingea la fileu şi vă face emisiune bună pe treaba cu Roşia Montana…
Studentă amendată pentru organizarea unui protest împotriva proiectului Roșia Montană
ActiveWatch a cuprins în raportul său și situația Andreei Petruț, amendată pentru că ar fi organizat proteste împotriva proiectului Roșia Montană. „În octombrie 2014, Tribunalul Cluj-Napoca a condamnat-o definitiv pe Andreea Petruț (24 de ani) la plata unei amenzi de 2.000 de lei, pe motiv că pe vremea când era studentă s-ar fi erijat în lider al protestelor desfășurate în 2013 de la Cluj, la care au participat mii de oameni din septembrie până în noiembrie, împotriva tentativelor companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) de exploatare minieră cu cianuri de la Roșia Montană.
România Curată, solidară cu studenta amendată
În noiembrie 2013, tânăra a primit prin poștă două amenzi de la Jandarmerie, în cuantum total de 3000 de lei, care invocau încălcarea unor prevederi din Legea Adunărilor Publice (Legea 60/1991) , sub acuzațiile că ar fi organizat proteste „nedeclarate, neînregistrate și neautorizate” și că ar fi blocat traficul. Procesele verbale care au fost întocmite împotriva Andreei Petruț i-au parvenit prin Poștă, fără ca ea să fi fost legitimată, să fi luat la cunoștință de ele și să le fi semnat . Andreea Petruț a contestat amenzile, însă două instanțe au menținut una dintre sancțiuni și au considerat că studenta s-a numărat printre liderii protestelor. Tribunalul Cluj a susținut că Andreea Petruț „a evidențiat o atitudine care, în opinia instanței, trebuie considerată ca aparținând unui organizator sau responsabil pentru conducerea manifestației” , folosind drept argumente faptul că tânăra a comunicat informații legate de stabilirea locului, datei și orei traseelor urmate de protestatari și a transmis la portavoce mesaje scandate de participanții de la manifestație. Instanța a concluzionat că „contravențiile imputate prezintă o periculozitate ridicată, dată fiind natura valorilor sociale protejate prin incriminarea lor” și că „faptele concrete săvârşite sunt deosebit de grave, atitudinea petentei reliefând nu numai ignorarea completă a normelor referitoare la organizarea adunărilor publice, cât şi indiferenţa manifestată faţă de alte persoane care, deşi nu participau la protest, s-au văzut în situaţia de a suporta unele consecinţe negative ale acestuia” . Contactată de FreeEx, Andreea Petruț a relatat că, la două săptămâni după ce a pierdut definitiv procesul în care contesta această amendă, Tribunalul Cluj a respins definitiv și cealaltă contestație, care viza procesul verbal pentru blocarea traficului, și a condamnat-o la plata a încă 1000 de lei.
Din solidaritate cu Andreea Petruț, site-ul România Curată, prin Societatea Academică din România, a deschis un cont bancar în decembrie 2014 unde cetățenii au donat banii necesari achitării amenzilor primite de tânără . Tânăra a declarat pentru FreeEx că în total s-au strâns 8.000 de lei și că restul banilor i-a donat altor cetățeni care au fost amendați pentru participarea la diferite proteste desfășurate în țară.
ActiveWatch: „Antenele” au abandonat interesul public pentru interesele patronatului
În prima parte a anului, Antenele au încercat să împiedice inevitabilul produs în luna august: condamnarea la 10 ani de închisoare cu executare a omului de afaceri și politicianului (PC) Dan Voiculescu, tatăl proprietarei din acte a grupului Intact, și confiscarea a aproximativ 6 milioane de lei din acțiunile donate de Voiculescu fiicelor sale Camelia și Corina, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Atât înainte de stabilirea sentinței, cât și ulterior, televiziunile Cameliei Voiculescu au atacat public deciziile magistraților și au recurs la manipulări care să îl facă pe Voiculescu „o victimă a regimului” în ochii opiniei publice.
„Decredibilizarea multora dintre televiziuni în campania pentru alegerile prezidențiale, pe fondul partizanatelor asumate fățiș, a făcut ca Internetul să suscite într-o măsură sporită interesul românilor pentru informare, iar traficul pe site-uri a crescut în perioada alegerilor pe platformele de mobilizare ale societății civile“, scrie Active Watch în raport, cu referire la site-ul româniacurată.ro.
Roșia Montană Gold Corporation a pierdut procesul cu fostul director Ștefan Marincea
În august 2014, compania minieră Roșia Montană Gold Corporation a pierdut procesul intentat fostului director al Institutului Geologic Român, Ștefan Marincea, care a dezvăluit o serie de falsuri realizate de companie .
„Așa cum am consemnat și în precedentul raport FreeEx, în noiembrie 2013 RMGC l-a dat în judecată pe Ștefan Marincea, susținând că afirmațiile acestuia erau „complet nefondate și calomnioase”, cerându-i despăgubiri simbolice, în valoare de 100 de lei. Ștefan Marincea criticase din punct de vedere științific proiectul RMGC de a face exploatare minieră cu cianură la Roșia Montană. Geologul s-a opus demarării acestui proiect și l-a contestat în fața comisiei parlamentare, afirmând că este în dezavantajul mediului și al statului român. După ce a făcut aceste declarații, Marincea a fost demis de la conducerea Institutului , motivul invocat fiind legat de un studiu despre cutremure.
***
Puteți citi integral Raportul FreeEx 2014-2015 aici.
