Departamentul de stat al SUA a dat publicității raportul pentru România, în care autoritățile americane îi nominalizează în mod direct pe premierul indisponibil momentan Victor Ponta, pe prietenul acestuia, deputatul Sebastian Ghiță, dar și pe mogulul de presă Dan Voiculescu, cel care controlează postul de televiziune Antena 3.
Depre aceștia, raportul arată că instituțiile de presă controlate de Voiculescu și Ghiță au agresat verbal jurnaliștii de la alte site-uri, televiziuni. De la nivelul Numărului 1 din Guvern s-au auzit jigniri și denigrări la adresa jurnaliștilor care nu scriu favorabil la adresa sa.
Redăm integral secțiunea din raport, ce privește „Libertatea de exprimare și libertatea presei“
„Sectiunea 2. Respectarea libertatilor civile, incluzând:
- Libertatea de exprimare si libertatea presei
Constitutia asigura libertatea de exprimare si libertatea presei, iar guvernul a respectat, în general, aceste drepturi în practica. O presa independenta, un sistem judiciar în mare masura independent si un sistem politic democratic functional au contribuit la asigurarea libertatii de exprimare si a libertatii presei.
Libertatea de exprimare:Ofensa adusa însemnelor statului (stema, drapelul sau imnul national) este o infractiune ce se pedepseste cu închisoarea. Astfel de legi ce restrictioneaza libertatea de exprimare au continuat sa provoace îngrijorare în rândul presei si al ONG-urilor. Legislatia interzice si actele de „defaimare religioasa” si „ofensa publica adusa simbolurilor religioase”. Legea interzice de asemenea negarea publica a Holocaustului, precum si organizatiile si simbolurile fasciste, rasiste si xenofobe. Legislatia interzice sarbatorirea sau comemorarea persoanelor care comit crime împotriva pacii si a umanitatii, precum si promovarea ideologiilor fasciste, rasiste si xenofobe.
Libertatea presei: Restrictiile legislative privind ofensa adusa însemnelor statului, defaimarea religioasa, negarea Holocaustului, utilizarea de simboluri fasciste, rasiste si xenofobe, comemorarea persoanelor care comit crime împotriva pacii si a umanitatii, precum si promovarea ideologiilor fasciste, rasiste si xenofobe se aplica si presei scrise. Desi mass-media independenta a fost activa si a exprimat o varietate de opinii fara restrictii evidente, politicieni si persoane apropiate diferitilor politicieni sau grupuri politice au detinut sau au controlat indirect numeroase institutii de presa nationale si locale. Stirile si tonul editorial al acestor institutii au reflectat în mod frecvent vederile proprietarilor. Au existat de asemenea speculatii ca proprietarii au eliminat stirile care contraveneau intereselor lor sau i-au amenintat pe autorii unor astfel de articole.
Institutiile de presa detinute de politicienii Dan Voiculescu (Partidul Conservator) si Sebastian Ghita (Partidul Social Democrat) au agresat verbal în mod repetat jurnalisti care au relatat despre afacerile controlate de ei sau despre activitatea guvernului. În luna ianuarie, peste 340 de jurnalisti din întreaga tara au protestat fata de „practicile de presa degradante” folosite de postul de televiziune al lui Dan Voiculescu, Antena 3. Dan Tapalaga, analist al portalului de stiri online Hotnews, a semnalat faptul ca Ghita a facut declaratii pe care Tapalaga si familia sa le-au considerat intimidante. Ghita a raspuns ca nu l-a amenintat pe Tapalaga si a spus doar ca reporterul l-a enervat. Tapalaga si institutia la care lucreaza au scris în mod repetat despre contractele pe care firmele lui Ghita le au cu institutii subordonate guvernului.
Unii judecatori au declarat ca relatarile presei despre cazurile de coruptie au pus o presiune nejustificata asupra lor, prin caricaturizarea lor si folosirea de apelative insultatoare si ca în unele cazuri, astfel de relatari de presa au constituit piedici în calea judecarii cazurilor pe fond.
Violenta si hartuire: Pe parcursul anului, au existat cazuri în care politicieni si cetateni au insultat sau hartuit uneori jurnalisti.
În luna august, trei jurnalisti au fost agresati în timpul unei demonstratii organizate de Antena 3 în semn de protest fata de condamnarea fondatorului sau, Dan Voiculescu, la 10 ani de închisoare pentru frauda în valoare de 60.000.000 de euro (75.000.000 de dolari). Mai multe ONG-uri si institutii de presa s-au plâns ca fortele de politie nu au intervenit pentru a opri actele de violenta.
Atât prim-ministrul Ponta, cât si fostul sau purtator de cuvânt, Mirel Palada au denigrat public jurnalisti care lucreaza pentru institutiile de presa care au criticat politicile guvernului. În luna iulie, Ponta i-a numit pe reporterii agentiei de presa Mediafax „mujahedini” si „talibani”, iar în luna august, pe pagina sa de Facebook, Palada i-a numit pe jurnalisti „dobitoci”, adaugând ca i-a executat electric cu placere”. Atât presa, cât si ONG-urile au considerat ca Ponta si Palada au intentionat sa-i intimideze pe reporterii independenti. Comentariile lui Palada l-au determinat pe prim-ministru sa îl înlocuiasca din functia de purtator de cuvânt.
Cenzura sau restrictionarea continutului: În luna mai, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat un ghid de comunicare a magistratilor care limiteaza informatiile diponibile publicului în timpul proceselor si anchetelor. Ghidul a fost actualizat conform prevederilor noului Cod de Procedura Penala. ONG-uri si jurnalisti s-au plâns ca CSM nu a luat în considerare problemele pe care le-au ridicat si au sustinut ca noul ghid de comunicare este un pas spre limitarea libertatii presei.
Jurnalisti si ONG-uri au acuzat Consiliul National al Audiovizualului (CNA) ca ia decizii motivate politic. Ei s-au plâns ca CNA, care este o institutie publica, a încalcat legea, limitând accesul la întâlnirile sale publice si blocând transmisia în direct a sedintelor.
Legile referitoare la calomnie/siguranta nationala: conform legislatiei românesti, insulta si calomnia sunt aspecte de drept civil, nu de drept penal. În 2011, fostul procuror Marcel Sânpetru a actionat-o în instanta pe Ondine Ghergut, jurnalist de investigatie la ziarul România libera, pentru ca a scris despre acuzatiile de coruptie la adresa lui Sânpetru. În luna iunie, instanta a dispus ca Ghergut sa plateasca daune si cheltuieli de judecata în valoare de 15.000 de lei (4.000 de dolari) si sa publice sentinta instantei în sapte ziare, ceea ce ar fi costat-o 300.000 de euro (375.000 de dolari). Ghergut a facut recurs si pâna la sfârsitul lunii octombrie acesta nu fusese înca judecat. ONG-uri si alte institutii de presa au sustinut-o pe jurnalista.
Libertatea pe internet
Nu au existat restrictii guvernamentale privind accesul la internet si nu s-a cenzurat continutul din mediul electronic au existat informatii credibile ca guvernul a monitorizat fara autorizare legala comunicatiile private în mediul electronic. Conform statisticilor Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor, aproximativ 50% din populatia tarii utilizeaza internetul.
Aici puteți citi un amplu rezumat al raportul departamentului de stat al SUA.
