Home Coalitia Romania Curata Initiativa pentru o Justitie Curata

Raport - Octombrie 2007 - Comentarii cu privire la Planul de actiune pentru indeplinirea conditionalitatilor din cadrul mecanismului de cooperare si verificare, dezvoltat de Ministerul Justitiei - scrisoare catre expertii Comisiei Europene

Romania trebuie sa aiba o strategie de reforma a sistemului judiciar si o strategie anticoruptie coerente, care sa includa atat aspectele care sunt asumate international, cat si pe cele care sunt auto-impuse pentru a rezolva problemele identificate.

Din pacate, ceea ce ni se prezinta astazi e doar un efort de imagine si PR. Lipsesc analizele sectoriale si o abordare strategica.Seriozitatea abordarii lipseste, in masura in care Ministerul Justitiei confunda, voit sau nu, detalierea conditionalitatilor (the detailled assessments of the benchmarks) cu notele explicative. Prevederile detaliate sunt obligatorii, nu orientative, asa cum credea reprezentantul Ministerul Justitiei la intalnirea de astazi.

Benchmark 1
Principala noastra observatie este ca planul aferent BM 1 nu raspunde celor mai importante obiective stabilite prin decizia Comisiei din decembrie 2006 (928) si observatiilor din Raportul din iunie, indeosebi in ceea ce priveste responsabilizarea CSM si politica de resurse umane. In consecinta Planul, in forma supusa dezbaterii, nu va rezolva nimic pe fondul problemei. De exemplu:

• Capitolul VII, "Responsabilizarea CSM si solutionarea problemelor de etica" nu cuprinde decat un obiectiv specific si doua actiuni:
i) intalniri intre membrii CSM si magistrati, fara a se preciza obiectul si finalitatea acestora:
ii) prezentarea unui plan de catre candidatii pentru posturile de presedinte si vicepresedinte in CSM, fara a se preciza macar momentul prezentarii.

In mod evident, aceste doua actiuni nu rezolva problema responsabilizarii CSM, nefiind identificat niciun mecanism prin care acesta sa fie responsabilizat. In al doilea rand, nici problema incalcarii normelor etice de catre membrii CSM nu este in vreun fel abordata, neexistand si nefiind propus niciun mecansim care sa conduca la respectarea celor mai inalte standarde etice de catre membrii forului suprem al autoritatii judectaoresti si care sa confere credibilitate acestuia. Cele doua masuri propuse nu se circumscriu capitolului VII.

• In ceea ce priveste stabilirea unei politici coerente a resurselor umane pentru sistemul judiciar (elaborarea si implementarea unei scheme de personal adecvate si realiste), apreciem ca masurile cuprinse in capitolul II nu au la baza o conceptie coerenta si ca atare, chiar realizate, nu pot crea o schema de personal adecvata necesitatilor. De exemplu, actiunea 2.3. a capitolului II, "Ocuparea progresiva a posturilor vacante (de executie si conducere) de la instante si parchete" are termen permanent, insa ar trebui, in mod logic, sa urmeze analizelor de la obiectivul specific 1 privind numarul necesar de judecatori/procurori, incarcatura optima, si mai ales revizuirea schemelor de personal, dar care au termene in 2008 - 2009. Concret, actiunea 2.3. trebuie sa urmeze indeplinirii obiectivului specific 1, si nu sa preceada. In acelasi sens, nu se face o legatura intre capitolul II si capitolul IV Reorganizarea Ministerului Public, iar actiunea 1.4. de la cap. IV Angajarea unui numar suplimentar de personal auxiliar potrivit necesitatilor parchetelor nu este precedata de o analiza a necesarului de personal auxiliar in parchete, similar celei prevazute pentru procurori.

• Observatiile de mai sus se impun cu atat mai mult cu cat Planul nu propune nicio solutie pentru una din principalele probleme ale actualei scheme de personal, semnalata si in iunie 2007 in raportul Comisiei Europene: imposibilitatea sau refuzul de a redistribui posturile ocupate chiar in conditiile in care schema unei instante/parchet este vadit disproportionata fata de volumul de activitate, datorita intrepretarii rigide si anacronice a principiului inamovibilitatii/stabilitatii, in dauna principiului eficientei. Ca atare nu e clar cum vor fi realizate masurile privind revizuirea schemelor instantelor si parchetelor, indicatorul de evaluare fiind edificator: "materialul elaborat"!

• Unele masuri nu sunt clare, spre ex. 2.1. Analiza dinamicii posturilor vacante ocupate. Putem presupune ca este vorba despre posturile vacante care au fost scoase la concurs pentru ocupare permanenta potrivit recentei modicari aduse Legii nr. 304/2004. Insa in conditiile in care Planul nu este insotit de o strategie, masurile cuprinse in el ar trebuie sa fie suficient de clare pentru a arata si intentia si finalitatea.

• O mentiune speciala se cuvine indicatorilor de evaluare, care, pentru multe masuri, nu vor arata progresul realizat. De exemplu, in loc de numar locuri ocupate ar trebui prevazut procentul sau cresterea procentuala a locurilor ocupate raportat la cele neocupate. Similar, numarul de hotarari publicate pe site nu este edificator pentru evaluarea indeplinirii de catre o instanta a obligatiei de publicare a jurisprudentei relevante (de altfel insusi termenul "relevant" determina dificultati de evaluare), ci procentul din hotararile pronuntate de instanta repectiva. La fel, numarul de inspectori recrutati nu poate indica singur recrutarea acestora pe criterii obiective, cu respectarea reprezentativitatii regionale, ci si indicarea provenientei acestora.

• Planul aferent BM 1 este disproportionat - 1/3 este destinata continuarii procesului de informatizare. Si, desi acesta sectiune cuprinde masuri necesare si coerente, ratiunea solicitarii Planului de catre Comisia Europeana este rezolvarea unor probleme esentiale pentru continuarea reformei sistemului judiciar (unificare practica judiciara, responsabilizarea CSM, politica de resurse umane coerenta, coduri de procedura). La acest moment, desi importanta, continuarea informatizarii nu se inscrie in mod direct in acesta lista si, ca atare, nu justifica ocuparea acestui spatiu, mai ales in conditiile in care problemele de mai sus raman in mare parte nerezolvate.

• Cap. VI, Consolidarea capacitatii CSM, este irelevant pentru BM 1. Nu lipsa personalului auxiliar si a calculatoarelor de la sediul CSM au determinat aspectele negative in indeplinirea obligatiilor de baza, retinute si de catre Comisia Europeana.

• Termenele pentru finalizarea codurilor de procedura par nerealiste (ianuarie 2008), avand in vedere stadiul acestora si necesitatea unor consultari corespunzatoare inainte de a fi aprobate de Guvern.

Benchmark 2
Cerintele de baza ale acestei conditionalitati cu privire la functionarea ANI sunt "effective", "independent" si "dissuasive sanctions". Nicaieri in plan nu se vorbeste despre necesitatea ca aceasta agentie sa performeze, problemele avute in vedere fiind doar imaginea, organizarea si management-ul ANI. Toate acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cerinta de baza: establishing an effective and independent integrity agency with responsibilities for verifying assets, potential incompatibilities and conflicts of interest, as well as issuing mandatory decisions on the basis of which dissuasive sanctions can be taken.

Consideram ca ar trebui incluza o masura care sa vizeze un track-record al ANI in ceea ce priveste cercetarile declaratiilor de avere, de interese si ale incompatibilitatilor. De asemenea, planul aferent BM 2 ar trebui sa se acopere si problema sanctiunilor aplicate pe baza deciziilor ANI.

In concluzie, suntem de parere ca planul nu acopera cerinta din BM 2, unele termene fiind de asemenea nerealiste (I 2.1, II 2.1, II 2.2).

Benchmark 3
Din nou, cerintele de baza ale conditionalitatii 3 nu sunt acoperite de masurile propuse in planul aferent BM 3: stabilitatea institutionala si legislativa, in special prin mentinerea actualei proceduri de numire si revocare pentru procurorul general al Romaniei, procurorul sef al DNA si procurorii sefi din Parchetul General.
Ne exprimam ingrijorarea majora cu privire la planul aferent BM 3, mai ales in masura in care deja ministrul justitiei a propus in data de 26 septembrie schimbarea acestei proceduri (in contradictie cu pozitia CE si prevederile BM 3), iar in data de 4 octombrie, prin adoptarea netransparenta a OUG 95/2007 pentru modificarea legii raspunderii ministeriale, Guvernul a blocat pe termen nedefinit anchetarea fostilor si actualilor ministri suspectati de infractiuni de coruptie si conexe.
Din punctul nostru de vedere, stabilitatea institutionala a DNA nu e garantata prin acest plan in care lipsesc masuri concrete care sa acopere aceasta deficienta. O alta ingrijorare majora e legata de lipsa oricarei masuri care sa asigure continuarea luptei impotriva coruptiei la nivel inalt, aceasta fiind esenta conditionalitatii 3.

Benchmark 4
Aceasta conditionalitate priveste doua aspecte: preventie si combatere a coruptiei.

i) Preventie
Planul aferent BM 4 ia in discutie sectoarele vulnerabile si administratia locala, insa nu include masuri pentru niciuna dintre ele doua aspecte, ceea ce demonstreaza ca autorii planului nu s-au consultat in niciun fel cu autoritatile locale, cele judetene si cele deconcentrate.

Aspectele legate de DGA sunt partial la preventie, partial la combatere. De asemenea, campaniile de prevenire trebuie evaluate si propuse noi masuri, nu doar amintite cele deja finantate. Planul aferent BM 4 este mai degraba retrospectiv decat orientat spre viitor.

ii) Combatere:
Aceasta componenta lipseste cu desavarsire in plan. Consideram ca trebuie specificate masuri concrete pentru structurile active in acest domeniu: parchete de pe langa tribunale, DGA, politie, cat si pentru structurile de informatii competente: garda financiara, curtea de conturi etc.

In concluzie, consideram ca BM 4 nu este acoperit deloc de masurile propuse de planul aferent.

Initiativa pentru o Justitie Curata
(Academia de Advocacy, Freedom House Romania, Grupul pentru Dialog Social

 

Adauga comentariu