Romania Curată

Raport Freedom House/ Națiuni în tranziție. Societatea civilă menține România în grupul țărilor cu democrații semi-consolidate

Societatea civilă menține România în grupul țărilor cu democrații semi-consolidate, conform raportului ”Nations in Tranzit (NIT) 2015, realizat de Freedom House și dat publicității în această săptămână. Raportul monitorizează evoluția a 29 de țări din fostul bloc comunist, din Europa Centrală și de Est, Balcani și până în Asia, folosind evoluția a șapte capitole/indicatori: procesul electoral, societatea civilă, independența presei, gradul de democrație al guvernanței naționale, respectiv locale, independența justiției și corupția. Fiecare indicator primește o notă de la 1 la 7, în care 1 reprezintă cel mai înalt nivel de democrație, iar 7 cel mai scăzut.

În funcție de scorul obținut, fiecare țară intră în una din cele cinci categorii: democrații consolidate (verde), democrații semi-consolidate (galben), guvernări în tranziție sau regimuri hibride (portocaliu), regimuri autoritare semi-consolidate (albastru deschis) și regimuri autoritare (albastru închis) – vezi harta.

harta nations in transit 2015

Cu un scor mediu al democrației de 3,46, România ocupă locul al 10-lea în acest clasament (în rândul țărilor cu democrații semi-consolidate). Pe primele poziții se află Slovenia, Estonia și Letonia, ultimele locuri revenind Azerbaijanului, Turkmenistanului și Uzbekistanului.

clasament freedom house

Cel mai bun scor înregistrat de România este cel al Societății civile, de 2,50, care se menține constant la nivelul ultimilor ani. ”Protestele contra proiectului minier de la Roşia Montană au continuat în 2014. Dintre miile de participanţi, unii au fost amendaţi pentru încălcarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. Legea, care a fost criticată de organizaţii ale societăţii civile pentru limbajul său ambiguu, necesită notificare prealabilă pentru demonstraţii şi interzice „stânjenirea folosirii normale a drumurilor publice, a transportului în comun”. Legea menţionează şi responsabilitatea „organizatorilor” dar nu defineşte acest termen. Asemenea lipsuri au deschis calea spre acţiune a guvernului contra cetăţenilor care au participat la demonstraţii. Instanţele au menţinut ulterior sancţiunile contra activiştilor. Astfel, în luna octombrie, mai multe ONG-uri au pornit un fond de solidaritate cu libertatea de asociere, pentru a acoperi amenzile date protestatarilor”, se arată în raportul Freedom House.

indicatori democratie freedom house

Raportul recunoaște importanța societății civile de la firul ierbii, care a reușit prin proteste și mijloace informale să influențeze agenda publică într-o măsură mult mai mare decât prin canalele oficiale. O problemă majoră a societății civile românești rămâne însă subfinanțarea activității acesteia, ONG-urile activând cu o medie de câte doi angajați și restul voluntari, cea mai mare parte a acestora bazându-se exclusiv pe voluntariat.

”Urmare a unei cercetări bazate pe auto-evaluare, sectorul non-profit din România este subfinanţat şi lipsit de sustenabilitate: 79% dintre ONG-urile româneşti menţionează lipsa fondurilor ca fiind principala problemă. Totuşi, situaţia se îmbunătăţeşte. La finalul anului 2012, totalul bunurilor deţinute de asociaţii şi fundaţii active erau estimate la 15 miliarde de lei, iar veniturile lor totale crescuseră de patru ori între 2005 şi 2012. Numărul mediu de angajaţi plătiţi a crescut şi el de patru ori, deşi era tot puţin peste doi angajaţi per organizaţie în 2012. 68% dintre ONG-uri nu aveau deloc angajaţi ci numai voluntari.”

fragment din raport

La polul opus se numără capitolul Independenței presei în România, care se menține la scorul de 4,25, apropiat scorurilor din țările cu regimuri autoritare semi-consolidate. ”Jurnalismul de investigaţii ca gen aproape că a dispărut complet din mass-media mainstream, iar calitatea sa a scăzut. În parte, acest lucru este din cauza condiţiilor economice precare care au dus la o mai mare tabloidizare a conţinutului media, care pare să fie singurul gen viabil din punct de vedere financiar. Starea canalelor media locale şi regionale este şi mai proastă decât cea a celor naţionale. Presa locală este chinuită de greutăţi financiare şi patronate dubioase. Ştirile sunt adesea părtinitoare politic iar jurnaliştii locali lucrează în condiţii deplorabile.”

”Organizaţii ale societăţii civile, cum sunt Societatea Academică din România şi Active Watch sau Centrul pentru Jurnalism Independent, au alcătuit „Coaliţia pentru Presă Curată” (CPC), o iniţiativă menită să sporească transparenţa privind finanţarea organizaţiilor de media. În 2014, CPC a solicitat tuturor organizaţiilor de media să publice online sursele de finanţare. Mai puţin de 5% dintre publicaţii au fost dispuse să facă acest lucru.”

fragment din raport

Capitolul Corupție este singurul care și-a îmbunătățit scorul (de la 4.00, în 2014, la 3.75 în 2015), în timp ce capitolul Proces electoral este singurul care a involuat (de la 3.00 la 3.25).

indicatori democratie freedom house 2***

Sumar executiv al raportului pentru România* (integral, aici)

Din 1989, România a făcut paşi mari spre formarea de instituţii politice şi economice responsabile şi o societate civilă liberă. Totuşi, anumiţi stâlpi ai guvernării democratice, în special independenţa justiţiei şi a mass-media, rămân slabi. Guvernarea la nivel naţional a fost partinică şi adesea instabilă, iar corupţia politică este răspândită.

Surpriza politică din anul 2014 a fost alegerea lui Klaus Iohannis, fostul primar al Sibiului şi etnic german, preşedinte al României în luna noiembrie. Iohannis a candidat contra primului ministru Victor Ponta, favoritul cursei electorale care conducea cu 10 procente după primul tur. Furia generală cauzată de proasta gestionare a votului din diaspora a mobilizat electoratul contra Partidului Social Democrat (PSD) aflat la guvernare din anul 2012.

În ciuda îmbunătăţirilor moderate a situaţiei economice, există nemulţumiri legate de guvern şi obiceiul său de a conduce prin ordonanţe de urgenţă, prin care ocoleşte procesul de consultare. Criticii au văzut în sprijinul acordat de guvern unor legi controversate tentative de ajutare a politicienilor corupţi. O propunere aspru criticată ar fi oferit parlamentarilor imunitate în faţa anchetelor pentru corupţie. O altă propunere ar putea să incrimineze jurnalismul de investigaţii.

Cu toate acestea, instituţiile de combatere a corupţiei au avut un an de succes remarcabil. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a pus sub acuzare mai mulţi foşti miniştri într-un scandal de corupţie şi trafic de influenţă care se întinde pe durata a patru guvernări succesive. Justiţia a obţinut condamnarea în numeroase cazuri care durau de ani de zile, inclusiv al mogulului media Dan Voiculescu şi o schemă de spăşare a banilor în care erau implicaţi opt foşti jucători şi patroni de club de fotbal.

Guvernare Democratică Naţională

Spargerea în februarie a coaliţiei stânga-dreapta a generat instabilitate politică şi a dus la scăderea credibilităţii guvernului Victor Ponta, care totuşi a reuşit să-şi păstreze majoritatea parlamentară. Câteva partide şi alianţe noi s-au format în vară şi, atât Partidul Social Democrat (PSD), cât şi Partidul Naţional Liberal (PNL) au lucrat pentru asigurarea victoriei în alegerile prezidenţiale. Noua coaliţie a continuat să conducă mai mult prin ordonanţe de urgenţă, cu puţine consultări. Scorul României pentru guvernare democratică naţională rămâne neschimbat la 3.75.

Proces Electoral

Două alegeri au avut loc în 2014. Românii au votat reprezentanţi în Parlamentul European în mai şi au ales un nou preşedinte în noiembrie. Restricţii birocratice asupra votului Românilor din diaspora în timpul alegerilor prezidenţiale au ridicat dubii legate de imparţialitatea guvernului Ponta şi de voinţa sa de a organiza aşegeri libere şi corecte. Din cauza unui abuz de resurse administrative în timpul campaniei şi proasta gestionare a votului din diasporă, scorul României pentru procesul electoral scade de la 3.00 la 3.25.

Societate Civilă

Lipsa fondurilor şi a capacităţii instituţionale cuntinuă să pună serioase probleme sectorului non-profit. O nouă lege a voluntariatului, adoptată în mai, nu va schimba situaţia în mod semnificativ. Organizaţiile neguvernamentale (ONG-urile) au influenţat agenda publică mai ales prin intermediul protestelor şi mijloacelor informale în locul canalelor oficiale, pentru că mecanismele oficiale de consultare sunt încă ineficiente. Scorul României pentru societate civilă rămâne neschimbat la 2.50.

Independenţa Mass-media

Condiţiile economice precare continuă să ameninţe independenţa presei. Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) nu şi-a putut îndeplini datoria pentru că şi-a pierdut qvorul în plină campanie electorală pentru preşedinţie. Politicienii au încercat să restrângă libertatea presei prin tentative de a incrimina calomnia şi divulgarea de informaţii legate de anchete penale. Canalele media sunt încă finanţate prin surse netransparente, inclusiv companii offshore şi contracte publicitare cu statul. Scorul României pentru Mass-media independentă rămâne neschimbat la 4.25.

Guvernare Democratică Locală

O ordonanţă de urgenţă din luna august a suspendat legea privind statutul aleşilor locali, permiţându-le să-şi schimbe afilierea politică în termen de 45 de zile fără să-şi piardă mandatul. Guvernul a declarat că doreşte să rezolve astfel impasul creat la nivel local de ruperea coaliţiei Uniunea Social-Liberală (USL) din februarie 2014. Criticii au considerat că adevăratul scop al guvernului a fost să controleze aleşii locali înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie. Scorul României pentru guvernare democratică locală rămâne neschimbat la 3.00.

Cadrul şi Independenţa Justiţiei

În ciuda unui număr impresionant de condamnări pentru corupţie în 2013 şi 2014, justiţia în sine nu este lipsită de defecte. Judecătorii condamnaţi pentru corupţie au continuat să primească pensii mari, dar o lege adoptată în luna iulie ar putea pune capăt acestei practici. Luptele pentru putere din interiorul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au relevat influenţa semnificativă a politicienilor asupra justiţiei. Scorul României pentru cadrul şi independenţa justiţiei rămâne neschimbat la 3.75.

Corupţie

2014 a fost cel mai de succes an de până acum pentru Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Procurorii DNA au obţinut condamnarea unui oligarh notoriu pentru opoziţia sa faţă de eforturile anticorupţie. Au expus de asemenea un scandal masiv de corupţie prin descoperirea unei reţele de trafic de influenţă care operase timp de patru guvernări succesive. Impactul social al anchetelor este încă limitat însă, din cauza implicării active a politicienilor în obstrucţionarea justiţiei. Scorul României pentru corupţie se îmbunătăţeşte de la 4.00 la 3.75.

Perspective pentru 2015

Urmând alegerea lui Klaus Iohannis, o figură relativ nouă în politica naţională, România intră într-o perioadă de transformări politice intense. Principalele partide politice, pornind cu PSD aflat la guvernare, sunt ameninţate cu distrugerea de către procuratura anticorupţie, pe care unii o compară cu epurările ”Mani Pulite” din Italia. Noi lideri, ca Iohannis, vor apărea în viitor din simplul motiv că elita veche a fost compromisă. Acest lucru nu va duce neapărat la conflicte politice între partide, noul preşedinte fiind cunoscut pentru abilităţile sale de negociere şi moderare, ci vor duce la o reconstrucţie şi reformare de alianţe, care sunt necesare pentru alegerile generale din 2016.

***

* Notă: Raportul referitor la România a fost realizat de o echipă de cercetători de la Societatea Academică din România (SAR), cu contribuții notabile ale coordonatorilor de proiect Valentina Dimulescu și Adriana Iordache și ale lui Andrei Macsut, junior policy analyst.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on “Raport Freedom House/ Națiuni în tranziție. Societatea civilă menține România în grupul țărilor cu democrații semi-consolidate

  1. Nicolae Dorobantu

    oprea prim ministru, ungureanu la sie, desant de armament greu fara acordul populatiei, democratie semiconsolidata, mda, bine, asta incepe sa puta a dictatura semimilitarizata

    o sa-mi iau copilul, sotia vand tot si am plecat definitiv din porcaria asta de „democratie semiconsolidata” aflata in pragul declansarii unui razboi in beneficiul unor nemernici de corporatisti

    Reply
    • gabriel

      Și eu . la noi prostia ține locul înțelepciunii . un popor dus cu vorba ( minciuna ) . culmea este că minciuna prinde , spunele adevărul și nu te vor asculta , devin suspicioși .

      Reply
  2. antonius

    societatea civila in Romania nu se observa, este ca si inexistenta. Rapoatre ale unor ONG uri!? Oricine poate face un raport. Cand, zilnic, democratia este bataia de joc a politicienilor, societatea civila completeaza statistici…drepturile si libertatile cetatenesti au ajuns doar cuvinte scrise intr o constitutie, o constitutie aplicabila facultativ. Personal, consider ca in Romania, societatea civila lipseste cu desavarsire…

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *