Raport anual CNCD: mai multe petiții, amenzi mai mari, dar fonduri insuficiente

Recent a fost publicat raportul de activitate pe anul 2013 al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Documentul, ce poate fi accesat aici, cuprinde o serie de informații precum modificări legislative din domeniul anti-discriminării, activitatea curentă de soluționare a cazurilor de discriminare, de consiliere juridică, de monitorizare a presei și de evaluare a atitudinilor sociale cu privire la discriminare.

Top cele mai discriminate grupuri de persoane în 2013 (conform numărului de petiții înregistrate de CNCD):

Categorie socială – 414 petiții

Alte categorii (decât cele enumerate de lege) – 121 petiții

Etnie – 66 petiții

Naționalitate – 61 petiții

Dizabilitate – 42 petiții

Limbă – 33 petiții

Gen – 31 petiții

Vârstă – 18 petiții

Categorie defavorizată și orientare sexuală – cu câte 13 petiții fiecare

Religie – 11 petiții

Topul domeniilor în care s-au înregistrat cele mai multe cazuri de discriminare în 2013:

1. Accesul la angajare şi profesie – 459 petiții

2. Accesul la servicii publice – 150 petiții

3. Demnitatea persoanală (care vizează discursul discriminator sau instigator la ură, precum și alte tipuri de discriminare) – 123 petiții

4. Altele domenii (decât cele enumerate de lege) – 67 petiții

5. Acces la educaţie – 43petiții

5. Acces în locuri publice – 14petiții

6. Acces la locuinţă – 2 petiții

 

Modificări legislative

Principalele modificări legislative aduse anul trecut, de Legea nr. 61 din martie 2013 și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19 din martie 2013, prevăd:

– mărirea cuantumului amenzilor contravenționale pentru fapte de discriminare. În actuala

reglementare, discriminarea care vizează o persoană fizică poate fi sancționată cu amendă contravențională de la 1.000 lei la 30.000 lei, iar discriminarea care vizează un grup de persoane sau o comunitate cu amendă de la 2.000 lei la 100.000 lei. Înainte, amenda care putea fi de la 400 la 4.000 lei, dacă discriminarea viza o persoana fizică, respectiv de la 600 lei la 8.000 lei, dacă viza un grup de persoane.

–           modificarea cuantumului în care poate fi aplicată sancțiunea contravențională a amenzii a fost implementată atât în urma criticilor legate de eficiența scăzută a amenzilor practicate anterior, cât și în contextul unificării legislației naționale privind discriminarea pe criteriul gen ( reglementată și de Legea nr. 202/2002), cu discriminarea pe alte criterii.

–           Pe lângă sancțiuni mai mari, modificările legislative au aduc și o vizibilitate crescută a sancțiunilor, pentru că s‐a introdus şi posibilitatea obligării persoanei vinovate de discriminare „să publice în mass‐media un rezumat al hotărârii sau al sentinței judecătoreşti”.

–           s-a instituit partajarea sarcinii probei între petent şi reclamat. Dacă înainte , petentul trebuia să dovedească faptul că a fost discriminat, prin modificările aduse, se cere doar ca acesta să creeze o o prezumție simplă, iar reclamatul “are sarcina de a dovedi, prin probe, că nu a avut loc o încălcare a principiului egalității de tratament.”

 

Amenzi record în anul 2013 de 267 800 lei.

Cu privirea la una dintre activitătile principale ale consiliui, probabil si cea mai cunoscută – soluționarea sesizărilor de discriminare, raportul arată că anul 2013 a adus cel mai mare număr de petiții (858) comparativ cu cele aprox. 400-500 de petiții anual în ultimii 5 ani. Numărul ridicat de petiții a determinat și un record al amenzilor aplicate, de hotărâri elaborate de Consiliu, numărul de constatări ale faptelor de discriminare dar și de declinare a competenței. Astfel, au fost aplicate 110 amenzi, care s‐au ridicat la suma de 267 800 lei (comparativ cu 35 de amenzi totalizând 114 000 lei în anul 2012); 824 de hotărâri din care 135 au fost constatări de discriminare, 348 respingere și 341 de necompetență.

Totuși, valori foarte apropiate de cea a anului 2013, în ceea ce privește numărul de petiții s-au mai înregistrat și în 2007-2008 (836-837 petiții), pentru restul indicatorilor lipsind valorile pentru anii precedenți din raportul anual. Prin urmare, restul indicatorilor nu se pot compara cu cei din anii precedenți.

Mai puțin cunoscută este însă activitatea de consiliere juridică oferită de CNCD. În 2013 au fost consiliate peste 4000 de persoane, majoritatea telefonic.

Tot lipsită de vizibilitate (cel puțin la nivel național) este și activitate din cadrul biroului territorial din Târgu Mureş, care se centrează în principal pe oferirea de consultant juridică și pe monitorizarea presei locale. În 2013, aproximativ 60 de persoane au semnalat reprezentantului CNCD din teritoriu potențiale fapte de discriminare, însă doar jumătate dintre acestea au formulat sesizări scrise. În urma monitorizării prezei locale și regionale, precum și a unor site‐uri de recrutare au fost identificate o serie de articole având ca subiect discriminarea, respectiv anunțuri discriminatorii, în special pe criteriu de vârstă şi gen.

Raportul include și o serie de cazuri judecate în contencios administrativ, prezentând însă numai spețe în care instanțele au menținut hotărârile consiliului. În raport se precizează însă că “rata de hotărâri ale Consiliului menținute de instanțele de judecată a rămas constant ridicată”. Un caz intens mediatizat care a fost rezumat aici este cel al primarului din Baia‐Mare care a construit un zid despărțitor între locuințele sociale ocupate în majoritate de romi şi aleea pietonală. Acesta a fost sancționat de consiliu cu o amendă de 6000 lei, și a contestat hotărârea la Curtea de Apel Cluj, care i-a admis cererea anulând hotărârea CNCD. Ulterior, consiliul a făcut recurs la ICCJ și a câștigat cazul.

În raport mai sunt prezentate o serie de informații cu privire la reprezentarea Consiliului la diverse evenimente internaționale și la colaborarea cu sectorul non-profit.

Principalul obstacol menționat în raport este reprezentat de “limitele bugetare drastice”, și anume că instituția “nu dispune de resurse umane și bugetare suficiente pentru asigurarea în condiții optime aatribuțiilor și că sediul “este unul inadecvat activității dar și nesigur din punct de vedere tehnic”. CNCD are un buget anual de 4510 mii lei (din fonduri publice) și un număr de aprox. 65 de posturi.

 

Acest obstacol este menționat și în raportul despre România al Comisiei Europeane împotriva Rasismului şi Intoleranţei, care precizează că “S-au făcut progrese minore pentru furnizarea de fonduri suficiente către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, pentru ca acest organism să-şi poată desfăşura eficient activitatea şi pentru ca investigaţiile şi capacitatea sa de a soluţiona diferende să crească”.