Punctul 8 al Revendicărilor societatii civile privind salvarea pădurilor

Plăți compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie sau incluse în arii protejate ori situri Natura 2000

Instituirea unui sistem funcţional de plăţi compensatorii pentru proprietarii privaţi de pădure, care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietari prin restricţiile impuse prin lege, pentru exercitarea rolului de protecţie. Plata contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie pentru proprietarii de păduri trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu.”

Proiectul noului Codul Silvic prevede cantitatea maximă de 3mc/an/ha pe care proprietarii suprafețelor mici, de pana in 10 ha, pot s-o recolteze, ca drept de uzufruct al proprietații, in lipsa unui amenajament silvic. Prețul mediu al unui metru cub de lemn, stabilit prin Ordinul Ministrului este de 117 lei. Din calcul reiese  venitul realizat in urma unui hectar de pădure, cu funcție de protecție, pe care statul român ar putea sa-l ofere unora din cei 800.000 de proprietari, respectiv de 351 de lei, anual. Creșterea  medie a unui hectar de pădure, adica acumularea anuală a masei lemnoase, variază între 3 mc si 7 mc, în functie de tipul de pădure, specie și condițiile locale.

Incepând cu anul 2009, statul nu a oferit sprijin micilor proprietari de terenuri forestiere. De ce? Simplu! Impunând taxe pe terenurile cu vegetație forestieră, respectiv pădurile cu rol de protecție, adică cele mai valoroase păduri, bilanțul în care se gasesc proprietarii, la sfârsitul anului, este unul negativ. Dacă  proprietarul are cumva nechibzuința să solicite și servicii de pază unui ocol silvic, atunci cuantumul deficitului anual depășește 1.000 de lei pe hectar. Cu alte cuvinte, o familie de pensionari care a  reușit cu greu să castige prin instanțele judecatorești 3 hectare de padure, moștenite, are de plătit la sfarșitul anului 3000 de lei.

Exista și o a doua variantă, in care respectivii sunt curtați de către samsarii terenurilor silvice, sprijiniți fiind de ajutor de specialitate, deseori silvic, varianta in care aceștia propun cumpărarea suprafețelor in vederea defrișării. Aspecte au fost surprinse in numeroase reportaje care reliefau modul cum comunitați intregi, lipsite de resurse financiare, au recurs la vinderea  proprietăților in favoarea a 1000 de dolari pe hectar, aproximativ 4200 de lei. Sub lozinca  vehiculată ”mai bine să iau decăt să dau”, samsarii au reușit să comaseze suprafețe enorme, mii de hectare, pe care apoi să le defrișeze. In contextul in care dintr-un arboret matur de molid cu funcție de protectie se pot extrage si 300 de metri cubi bustean vandabil catre Șebes sau Rădăuti, calculul arata un venit de intre 25.000 si 30.000 euro pe hectar.

Respectiv, cel care cumpară si exploatează ilegal câstigă adesea de 10-20 sau de 30 de ori suma  investită. Acești bani sunt intorși ca mită catre funcționarii intitutiilor statului, către partide și catre noi achiziții similare. Lemnul provenit din ingineriile financiare ajunge cu precădere la marii coloși industriali care, cu generozitate, oferă bonusuri pentru stimulare.

În malaxorul infractionalitații sunt amestecați deopotrivă proprietarii, exploatatorii, transportatorii, beneficiarii și instituțiile statului care facilitează acest statu quo. Marile grupuri industriale sunt a patra mâna, iar pană la ei fărădelegea trece prin Codul Silvic, prin Codul Penal, prin Codul Rutier sau Codul Omerta.

Cum răspundem noi? Somam statul, prin presiune si revendicări, să garanteze proprietarului dreptul la un venit care sa-i asigure achitarea taxelor, a serviciilor de paza si o suma echivalenta posibilitații de recoltare, exemplificată la inceput. De fapt ce platim? Doua lucruri : un drept pe care proprietarul il are si este garantat constituțional și dreptul nostru la aer curat. Aceasta este cea mai ieftina solutie și cea mai practică din punc de vedere al costurilor, al garantării dreptului la proprietate și al menținerii pădurilor.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

7 thoughts on “Punctul 8 al Revendicărilor societatii civile privind salvarea pădurilor

  1. Asociatia Neuer Weg

    :-))))
    adevarul iese repede la iveala!
    le scriam celor care au redactat revendicarile protestatarilor, apropo de punctul 8, pe care insista si in articolul de fatza ca exista riscul major sa se fure lemn si din padurile de protectie – si atunci proprietarul ia bani de doua ori fara sa mai existe protectie de fel…
    iata ca scenariul asta se confirmaintr-un articol RC, publicat aproape in paralel cu revendicarile…

    SURSA: RC
    „DEZVĂLUIRI. Un fost pădurar explică: cum se rad ilegal pădurile, cum se împart banii, dar și unde ajunge lemnul. ”Pe autostradă, la Sebeș. La austrieci”

    Reply
    • Asociatia Neuer Weg

      redau citatul: „De fapt sunt 2,9 miliarde, care se dublează o dată pentru că lemnul furat e dintr-o zonă protejată şi se dublează încă o dată pentru că eram eu pădurar.”

      Reply
  2. ionut

    Este foarte daunator ca se insista pe proprietatea privata in dauna interesului public . interesului national , al nostru , al tuturor . Se pleaca din start de la ideea ca padurea este proprietatea cuiva , nu , nu este , este a noastra a tuturor . La fel ca si lacurile , raurile . Mergand pe aceasi idee , vor aparea proprietari de piscuri , de varfuri montane , de dealuri , vai si alte asemenea forme si exemple ale naturii . De cand acel proprietar hotaraste ce face cu parcela de padure , cand padurea a cresut singura mii de ani ? Se mentine linia gresita prin care acel cineva mosteneste o parcela de padure de la strabunicii lui , care au intrat in posesia ei cine stie prin ce imprejurari . Dupa veacuri in care padurea a crescut singura si in care a stat la dispozitia intregii natiuni , vin unii sa profite de ea . Padurea este un bun comun , nu este un bun al cuiva in mod particular .

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *