Raportul Anual de Analiză și Prognoză: România 2013

Raportul de Analiză şi Prognoză al SAR pe anul 2013 analizează  capacitatea statului român de a gestiona probleme de politici publice pe parcursul anului 2012, cât şi resursele relansării României în anul 2013, în contextul recesiunii economice la nivel european. Raportul se bazează pe cercetări originale ale experților și colaboratorilor SAR şi are următorul cuprins:

  • Executive Summary
  • Prognoze 2013
  • Deficit structural: Cum am aburit FMI şi ce vine după
  • Capacitate administrativă: Cea mai bună strategie de creştere economică este buna guvernare
  • Regionalizare şi fonduri UE: Cum să nu faci rău până să faci bine
  • Resurse sau rente? Riscuri şi beneficii ale privatizării în 2013
  • Politica de sănătate: Stop concurenţei neloiale public-privat în sectorul sanitar românesc

Citiţi raportul integral aici.

1. Prognozele SAR întrevăd un echilibru macroeconomic precar în 2013, iar cursul de schimb va cunoaşte derapaje serioase.

Citiţi prognozele experţilor SAR pentru 2013.

2. Ţările care au nevoie de ajutorul Fondului Monetar Internaţional (FMI) prezintă aceleaşi probleme: dificultăţi în accesarea finanţării pentru a plăti cheltuielile curente şi datoriile acumulate în timp. FMI, prin programele sale, oferă finanţare pentru a menţine echilibrul extern şi cere, pe lângă implementarea unor reforme, reducerea deficitului public – deci, implicit, cheltuieli publice mai mici, venituri la buget mai mari sau amândouă. Această formulă de consolidare fiscală a fost folosită, la nivel generic, şi în cazul României. Dar cu ce rezultate?

Citiţi raportul „Deficit structural: Cum am aburit FMI şi ce vine după”

3. România şi Bulgaria sunt nu doar cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană, dar şi cele mai prost guvernate. Acest raport arată că indicatorii statistici ai bunei guvernări, precum şi indicatorii referitori la birocraţie (timpul necesar plătirii taxelor, import, export), împreună cu balanţa de plăţi ca procent din PIB sunt factori care determină nivelul de performanţă economică. Controlând pentru diferenţele precedente de dezvoltare, fiecare dintre aceşti determinanți sunt corelați atât cu corupţia, cât şi cu PIB-ul. Această secţiune evidenţiază şi costurile dramatice ale corupţiei asupra colectării de taxe şi impozite şi asupra altor indicatori de dezvoltare din România. Raportul susţine că banii din investiţii publice în diverse proiecte sunt o sursă majoră de corupţie şi favorizează clientelismul, golind bugetul de fondurile necesare pentru investiţii mai utile, precum cele din domeniul sănătăţii şi educaţiei. Raportul propune ca guvernul Ponta să-şi monitorizeze performanţa pe indicatori precum favoritism guvernamental pentru companii, pe nivelul birocraţiei şi al capacităţii administrative.

Citiţi raportul „Capacitate administrativă: Cea mai bună strategie de creştere economică este buna guvernare”

4. Românii speră că fondurile europene destinate dezvoltării regionale vor crește coeziunea, scop pentru care au fost create iniţial de către Uniunea Europeană, și atenua diferenţele de dezvoltare între judeţe și regiuni. Dar până în prezent datele arată că dimpotrivă disparităţile intra- și interregionale au crescut, nu au scăzut. Slaba gestionare a fondurilor europene în general, coroborată cu lipsa puterii de decizie a Agenţiilor de Dezvoltare Regională în procesul de management, precum şi cu problemele de planificare şi implementare ameninţă materializarea unui impact semnificativ al fondurilor europene asupra dezvoltării economice a regiunilor româneşti.

Citiţi raportul „Regionalizare şi fonduri UE: Cum să nu faci rău până să faci bine”

5. România a avut parte de o reformă neuniformă și fără succes prin privatizare, de multe ori din categoria „stop-and-go”. Puseuri de privatizări prin cupoane și privatizări fără condiții atașate au alternat cu restricții, legislație birocratică și perioade de blocaj total.

Citiţi raportul„Resurse sau rente? Riscuri şi beneficii ale privatizării în 2013”

6. România alocă sistemului sanitar cele mai restrânse resurse din Uniunea Europeană. În pofida acestei realităţi, numărul de spitale din România este într-o permanentă creştere, atât ca urmare a redeschiderii unora dintre spitalele închise în anul 2011, cât și ca urmare a creşterii de la an la an a numărului de spitale private. Analiza de față avertizează că din concurența pentru banii proveniţi din Fondul Unic Naţional al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FUNASS), între spitalele de stat şi cele private, primele ar putea ieși învinse, iar stabilitatea întregului sector spitalicesc ar putea fi periclitată.

Citiţi raportul „Stop concurenţei neloiale public-privat în sectorul sanitar românesc”

Ascultă înregistrarea audio de la prezentarea Raportul de Analiză şi Prognoză al SAR pe anul 2013 aici.

2 thoughts on “Raportul Anual de Analiză și Prognoză: România 2013

  1. Pingback: Raportul SAR 2013: Corelatia nu implica cauzalitate nici macar in baleierea “locurilor comune” | LucianIsar.com

  2. Pingback: Cum să (nu) faci reforma fiscală. Șapte sfaturi pentru Ioana Petrescu | România curată

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *