Catiusa Ivanov

Propunere legislativă dură pentru a schimba fața orașelor României. De ce vor primarii supraimpozitare și de ce se teme societatea civilă. DEZBATERE

Există studiu de impact? Ce se dorește de fapt? Cum vor fi afectate clădirile de patrimoniu? Au fost evaluate corect toate aspectele pentru ca o propunere, teoretic bună, să nu producă efecte perverse? Este supraimpozitarea clădirilor și terenurilor lăsate în paragină în orașe o soluție (și unica soluție)? Sau este o bombă cu ceas la adresa clădirilor de patrimoniu? România Curată vă prezintă opiniile pro și contra unei măsuri care poate schimba imaginea orașelor. În bine sau în rău?

Asociația Municipiilor din România a cerut luni introducerea în Codul Fiscal a supraimpozitării cu până la cinci ori mai mult pentru terenurile, clădirile și siturile industriale lăsate în paragină. Potrivit inițiatorilor, această propunere are ca scop reducerea imobilelor lăsate să se degradeze în centrul orașelor și care de multe ori constituie focare de infecție. Societatea civilă este de părere că inițiativa nu trebuie adoptată în pripă, fără un studiu de impact, și că problema ar putea fi rezolvată mai repede prin acordarea de facilități proprietarilor – mai ales în cazul monumentelor istorice – pentru a-și putea întreține proprietatea. Sunt și urbaniști care spun că această măsură va aduce lucruri bune și va ajuta mai ales la reintegrarea siturilor industriale – acum lăsate în paragină – în oraș.

Ce spun primarii. ”Eliminăm petele de pe obrazul orașelor noastre”

Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea și președinte executiv al Asociației Municipiilor, explică care ar fi scopurile declarate ale măsurii. „Una dintre problemele importante pe care le avem de gestionat este intravilanul localităților și în acești ani avem foarte multe imobile degradate în municipiile reședință de județ, în capitala României, în sectoarele din capitală. Aceste imobile sunt atât terenuri cât și clădiri ale căror fațade sunt într-o stare avansată de degradare constituind un pericol pentru trecători – fără să mai vorbim de aspectul estetic – dar și patforme industriale, foste fabrici comuniste, care astăzi sunt într-o stare foarte proastă. Ca primari responsabili de intravilanul localităților suntem interesați să eliminăm aceste pete pe obrazul orașelor noastre. Solicităm introducerea în Codul Fiscal a unei prevederi legale care să permită supraimpozitarea imobilelor neîngrijite din toate localitățile din România. De ce? Pentru că așa cum v-am spus avem un număr mare de astfel de imobile neîngrijite în orașele noastre și există proprietari care nu onorează calitatea pe care o au – aceea de proprietari – și atunci avem două posibilități astăzi. Prima posibilitate este să îi sancționăm pentru că nu își îngrijesc aceste imobile, pe hotărârile de consilii locale, dar pot fi sancționați doar o dată. Pe de altă parte putem să aplicăm Legea fațadelor, dar aceasta o putem aplica într-o formă limitată și în funcție de bugetele pe care le avem. Deci, introducerea acestui mecanism în Codul Fiscal prin care să se poate impozita suplimentar aceste imobile este o măsură fiscală care nu urmărește să aducă bani în plus la bugetul local ci să îi stimuleze pe proprietari să facă ceva cu ele. Să le repare, să le vândă, să colaboreze cu primăriile pentru întreținerea acestora. Să își curețe terenurile și în felul acesta considerăm că orașele din România vor arăta mult mai bine anul următor”, a explicat Ilie Bolojan.

Negoiță: ”Îl impozitez atât de tare încât să nu își poată permite să îl mai ţină neîngrijit”

Dacă Guvernul va introduce în Codul Fiscal această măsură, Consiliile locale urmează să decidă dacă și cu cât măresc impozitele pentru imobilele lăsate în paragină. „Eu aș vrea să cer posibilitatea, fără a pune limite, fiecare autoritate locală să poată să mărească această taxă de câte ori consideră. Cum este în București, unde situația este gravă, eu aș face chiar niște lucruri cât se poate de evidente. O supraimpozitare cât se poate de mare. Ori ești în stare să îl menții curat ori îl vinzi că ți-l luăm noi, îl ia statul. Îl impozitez atât de tare încât să nu își poată permite să îl mai ţină neîngrijit”, a declarat primarul Sectorului 3 al Capitalei, Robert Negoiţă.

Dacă prevederea se introduce în Codul Fiscal, iar Consiliul local decide supraimpozitarea, rămâne ca direcțiile de urbanism din primării să constate care imobile sunt în paragină. „Consiliile locale, atunci când adoptă taxele și impozitele stabilesc sistemul care se aplică până la această limită (n.r. – 5 ori) pe teritoriul fiecărui oraș și în funcție de gravitatea situației stabilește o măsură unitară pe teritoriul respectivei localități. După care direcțiile de specialitate cu atribuții în domeniul urbanismului verifică în teren aceste chestiuni, constată pe baza unor procese verbale care sunt imobilele degradate și din momentul în care se încheie aceste procese verbale, din prima zi a lunii următoare intră în vigoare obligativitatea de a plăti impozit pe clădirea respectivă/ teren/ hală industrială astfel încât cei care dețin aceste proprietăți să se gândească de două ori înainte dacă le mai țin încă câțiva zeci de ani de izbeliște sau dacă fac ceva pentru a le îngriji. Dacă această clădire este reparată/ întreținută nu mai datorează impozit majorat. Dacă aceste clădiri vor fi supraimpozitate, nu ai ce face și fie iți repari casa, fie colaborezi cu primăria să te ajute să o repari. De exemplu, în Oradea acordăm împrumuturi de până la 5 ani de zile, fără dobândă, pentru reabilitarea clădirilor. Trebuie doar ca cetățenii din Centrul Istoric să depună cereri, primăria le face proiectul tehnic gratis și le dă împrumutul. Este o pârghie pe care o pot accesa, nu este niciun motiv să nu facă acest lucru având în vedere că au preluat aceste clădiri la prețuri foarte avantajoase. Mai este varianta de a le vinde, dar nu la prețul pe care ți-l imaginezi, ci la prețul de piață fiindcă există un alt proprietar care poate să investească şi să salubrizeze clădirea respectivă”, a explicat Bolojan.

”Nu există studiu de impact, ci doar estimări”

Acesta spune că există prevederi legale care permit consiliilor locale pentru clădiri monument istoric și din zonele centrale să acorde împrumuturi cetățenilor ca să le repare. În cazul în care proprietarii nu au bani să le întrețină, Bolojan spune că soluția rațională este să le vândă. „În cazul în care proprietarul nu are bani să își întrețină casa, este o decizie rațională pe care trebuie să o ia dacă păstrează sau nu imobilul. Dacă sunt persoane vârstnice, poate fi situația unde sunt moștenitori, care sigur vor veni la moștenire, și atunci este normal să vină să își îngrijească imobilul pe care îl vor moșteni. Dacă este un bătrân singur, atunci primăria respectivă poate să se angajeze să contribuie la reabilitarea clădirii, dar preluând imobilul la final sau după moartea celor care stau acolo. Sau dacă stai într-un apartament cu patru camere și ai rămas singur, decizia rațională este să te muți într-un apartament cu două camere. De la caz la caz, Consiliul local poate acorda anumite ajutoare, dar aceste cazuri sunt minore raportat la numărul celor care pot fi rezolvate”, spune Bolojan.

Acesta spune că nu există o situație cu numărul imobilelor lăsate în paragină și cu situaţia lor juridică, și nici un studiu de impact ci doar niște estimări. „Suprafața de intravilan a unui municipiu mare se poate situa între 3.000-7.000 ha teren. La nivelul acestei suprafețe sunt zeci de hectare dacă nu chiar sute de imobile care intră în rândul acestei categorii. Avem fostele fabrici care practic sunt abandonate, într-o stare gravă de deteriorare fiindcă nu s-a făcut nimic. Apoi sunt terenurile și clădirile. Incidenţă ar fi destul de mare”, a estimat Bolojan.

”În primul rând să stimulăm proprietarii, nu să-i sancționăm”

Societatea civilă nu este la fel de entuziasmată în privința acestei inițiative legislative, și afimră că trebuie discutată foarte atent înainte de a fi adoptată, pentru că altfel poate face mult rău, chiar dacă în aparenţă poate fi benefică.

„Propunerea este în parte o idee bună, dar trebuie să ne dezvățăm de modul acesta de a ne gândi doar la un aspect. Este nevoie de un complex de decizii. Înainte de a face această propunere trebuie să facă un inventar la zi a clădirilor/ terenurilor/ siturilor industriale abandonate care să includă cine sunt proprietarii, dacă există litigii. Multe dintre aceste imobile sunt în litigiu și încă nu există un proprietar declarat de către instanță. Dacă au acest inventar să ni-l dea și nouă ca să știm dacă este valabilă propunerea sau nu. Apoi, orice propunere trebuie să aibă un studiu de impact. Decidenţii noştrii nu știu ce este acela un studiu de impact. Care vor fi efectele reale? Pentru că de multe ori ne trezim cu intenții bune care au efecte perverse. Ce s-a întâmplat cu Legea fațadelor? Deocamdată nu am văzut decât niște case înfășurate în niște giulgiuri de pe care fac bani firmele de publicitate. Apoi, din câte știu eu va exista un Cod al Patrimoniului. Inițiatorii acestei propuneri au discutat cu Ministerul Culturii ce impact va avea asupra monumentelor istorice și a zonelor istorice, fiindcă o mare parte dintre imobilele abandonate sunt în aceste zone? Înainte de a face o astfel de propunere trebuie să ne gândim și la niște politici publice inteligente prin care să stimulăm proprietarii să își îngrijească aceste imobile nu să îi sancționăm. Să le garantăm niște împrumuturi, să le punem la dispoziție know-how. Dacă prevederea aceasta se introduce așa rapid în codul fiscal cred că o să ne trezim cu mai multe demolări. Eu cred că efectul nu va fi cel scontat și nu este bine să ne pripim cu o astfel de decizie”, a declarat Roxana Wring, președintele Asociației Pro.Do.Mo.

”O inițiativă cel puțin pripită”

Și Ștefan Bâlici, vicepreședinte al Asociației ARA – “Arhitectura. Restaurare. Arheologie” este de părere că mai ales proprietarii de clădiri monument istoric sau din zonele protejate trebuie întâi ajutați să își îngrijească imobilele deoarece în acest caz costurile sunt mult mai mari decât în cazuri obișnuite. „Părerea mea este că este o inițiativă cel puțin pripită ca să nu spun că este de-a dreptul surprinzătoare pentru că nu ia în calcul situația acelor proprietari de monumente istorice sau din zonele protejate care pur și simplu nu au mijloacele să își întrețină clădirea și unde statul nu face suficient pentru a-i ajuta. Cred că problema trebuie abordată în toate manifestările ei nu doar urmărind să rezolve situația proprietarilor rău voitori pe care i-au avut în vedere. Știu bine că există astfel de situații unde proprietarii își abandonează casele până se distrug pentru a putea construi. Numai că există multe alte situații care nu sunt luate în calcul de propunerea legislativă. Cred că ar trebui procedat pe baza unui studiu pentru a vedea care este toată paleta de situații și cum putem proceda pentru a preveni distrugerea acelor clădiri. Și siturile industriale trebuie privite la fel, fiindcă o parte sunt clădiri de patrimoniu, iar altele trebuie clasate. Proprietarii care nu își pot permite să întrețină o casă trebuie ajutați prin diverse facilități ca ei să poată face faţă unei solicitări mai intense decât în cazul unei clădiri obișnuite, ca ei să poată întreține acele monumente istorice. La noi încă nu există aceste mecanisme de ajutor. Mi se pare că nu putem spune că este normal ca proprietarul să vândă dacă nu își poate întreține casa. El trebuie ajutat să își păstreze proprietatea fiindcă, să nu uităm, că mulți proprietari sunt intrați în posesia clădirilor după decenii întregi în care au fost văduviți în mod abuziv de bunurile lor, iar după ani întregi în care s-au judecat și au reușit să le ia înapoi, acum ce facem, îi obligăm să le vândă”, a explicat Bâlici.

”Ce înseamnă ”în paragină”?”

Eugen Pănescu, arhitect și urbanist , este de părere că această inițiativă ar putea conduce la regenerarea zonelor industriale lăsate în paragină. „Eu cred că este o inițiativă bună. Mi se pare că tema este importantă însă detalierea acelui cuvânt „paragină” este foarte importantă pentru a ne feri de abuzuri și a face o aplicare corectă a legii. Ca efecte pozitive, dacă este vorba de imobile poate să ducă la reabilitarea lor, iar la terenuri – catalizarea circuitului imobiliar. Dacă ne gândim la terenuri industriale, ajunse în proprietatea unor persoane fizice și juridice foarte facil și apoi lăsate în paragină această măsură poate duce la regenerarea acestor zone” a spus Pănescu.

***

Fostul Hotel Continental, aflată chiar în centrul orașului, este unul dintre simbolurile Clujului. După ce societatea care a achiziționat-o a falimentat, clădirea monument istoric a intrat într-un proces accelerat de degradare. După mai multe tentative eșuate de vânzare, clădirea a fost achiziționată anul trecut de omul de afaceri Ioan Bene, cu cinci milioane de euro (detalii aici), dar restaurarea ei încă nu a început. Datorită situației în care se afla, Conti a fost ales în noiembrie 2011 de activiștii pentru Roșia Montană ca loc din care să transmită mesajele lor, iar în vara lui 2012, Tinerii Mânioși au protestat tocmai împotriva situației deplorabile în care a ajuns (România Curată)

conti rosia montana

licitam pentru contifoto: stiridecluj.ro

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

6 thoughts on “Propunere legislativă dură pentru a schimba fața orașelor României. De ce vor primarii supraimpozitare și de ce se teme societatea civilă. DEZBATERE

  1. Cristian Ioan

    Ar fi o catastrofa!
    Proprietarul abia asteapat sa de jos”porcaria”, ca sa tranteasca o dezvoltare cu multe, multe etaje, ce foloseste aproape 100% terenul, si ii asigura un profit mai mare si mai rapid decat renovarea sau restaurarea unei cladiri de la 1880 …

    Reply
  2. Parvan. cristian

    Sunt de acord ca primarii sa faca un studiu de impact
    Sa faca inventarul cladirilor vizate, facand liste cu cladire/adresa/proprietar
    Sa se faca dezbatere publica locala, timp de min 3 luni, cu datele concrete pe site ad tie locala, ziare locale,
    Existenta focarelor de gunoaie, terenuri virane, fata de care cad, sa sunt o realitate, mai ales ca impozitarea actuala este redusa

    Reply
  3. Ciotlaus Ionela

    Exista in vigoare o lege care trebuie sa rezolve aceste lucruri.
    Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor
    Din pacate primarii nu pun in aplicare prevederile acestei legi.

    Reply
  4. Mihail Georgescu

    Numai nebunii! Alta sursa de furaciune! Mai intai statul sa plateasca datoriile pe care la are catre cetatenii onesti si apoi sa cheltuie, daca va avea de unde, pe alte traznai! Eu am de luat de la anrp, de 10 ani, 100000 de euro iar patronul unei microintreprinderi de la mine din sat, cu 10 slariati, are de recuperat de la stat, pana mai ieri,
    1.5 mil euro! pai e bine d’on presedinte? Ce zici?

    Reply
  5. Cristian Nasaudean

    APARE HOTELUL Continental. Chiar asa voit darapanat, putem aprecia arhitectura !
    Pai nu e rea vointa? Vai ce grozav ar sta acolo un mall sau o cladire de birouri, cea mai cea din Cluj…

    Reply
  6. Niculae Radulescu-Dobrogea

    Tratarea derizorie a oxigenarii oraselor e dovada inchistarii mintilor administratorilor municipali ! Ne intereseaza betonul sau oxigenul ? Natura sau Hidrocarbura ? Cand se va intelege ca esteticul unei urbe, ca si sanatatea sa este data de sursele de oxigen, surse care pot contribui la buna-starea sau starea buna a oamenilor ce ocupa aceste spatii, va fi bine. Ma repet, cand fiecare primar va intelege ca distrugerea fiecarui arbore sau metru patrat de zona verde contribuie la disparitia ursilor polari, vom fi pe calea cea buna. Stiu ca e greu…

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *