Călin Dejeu

ONG-urile din Serbia contestă proiectul de regularizare a râului Bârzava

Administrația Națională Apele Române, prin ABA Banat, vrea să mutileze pe zeci de kilometri cursul Bârzavei (și al afluenților Fizeș și Vornic). Victima este chiar un râu emblematic, râul și valea sa fiind descrise de Mircea Meilă în cartea sa: ”Bârzava” (2012).

În linii mari, este vorba de aceleași lucrări anacronice, ilegale, de alterare hidromorfologică a râurilor, din restul țării. Proiectul de pe Bârzava are însă specificul său. Include și un element pozitiv: ”creșterea capacitătii de atenuare a polderului Gherteniș”. Polderele pentru inundații, care au rol de retenție, diminuând amploarea undei de viitură, reprezintă desigur o metodă benefică de reducere a riscului la inundații. Deoarece aceste acumulări nepermanente sunt situate lateral față de cursul râului, ele nu implică alterarea albiei naturale (decât în punctul de deviere). Tocmai acesta este avantajul, sensul acestor amenajări, faptul că prin implementarea lor se evită distrugerea râului pe zeci de kilometri prin diguri și mutilarea albiei.

Eu, la simularea de consultare publică privind ”Planul pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor în spațiul hidrografic Someș-Tisa”, chiar am propus această alternativă ”minim-invazivă”, polderele, dar mi s-a raspuns în bătaie de joc.

Dar, în cazul Bârzavei, lăcomia anulează acest element pozitiv al proiectului, pentru că proiectul include și reprofilarea albie Bârzavei pe nu mai puțin de 40,6 kilometri!! Deci polderul, a cărui existență ar trebui să cruțe râul, nu mai folosește la nimic în acest sens. Este ca și cum ai trata un prizonier de boli, pentru ca apoi să-l execuți. Din păcate aceasta este postura râurilor în România, un fel de prizonieri ai Apelor Române, supuși la muncă silnică și mutilare, cărora nu li se aplică prevederile Convenției de la Geneva. Pentru că Apele Române se auto-finanțează din distrugerea râurilor și își avizează singure proiectele (ei emit aviz de gospodărirea apelor pentru ei înșiși), iar evaluarea de mediu este doar o formalitate. Chiar ABA Banat a recunoscut că este doar o formalitate, în cazul proiectului de regularizare a râului Belareca, când a scos la licitație lucrările înainte de a solicita măcar acord de mediu! Se știa sigur că procedura de la APM este doar o formalitate, iar APM Caraș-Severin s-a grabit umil să confirme, emițând o decizie de incadrare fără evaluare de mediu.

Chiar un fost director general al Administrației Naționale Apele Române, David Csaba, recunoștea că polderele sunt o alternativă benefică la îndiguirea cursului: ”În plus, soluţia creării de poldere este mai ieftină decât a îndiguirii albiei râurilor.”

foto: Ela_V @ Flickr

Revenind la Bârzava, pe a cărei albie vor defila buldozerele în neștire (dacă nu se întâmplă o minune și proiectul este stopat), lăcomia le-a luat-o înainte celor de la Apele Române și sub alt aspect. Sectorul de râu vizat este împărțit oficial în două corpuri de apă, unul de la confluența cu afluentul Sodol până la cea cu Fizeșul (RORW5.2.38_B4), iar celălalt în aval, până la granița cu Serbia (RORW5.2.38_B4). Le-au declarat pe amândouă Corpuri de Apă Puternic Modificate, ca să mușamalizeze încălcarea Directivei Cadru privind Apa, ca să nu mai trebuiască să atingă stare ecologică bună. Este una dintre metodele clasice de mușamalizare ale Apelor Române. Nici sectorul de curs al râului din proximitatea graniței, îndreptat de pe vremea Imperiului Habsburgic, nici sectorul regularizat din Reșița nu justifică acestă încadrare. Dar proiectul în forma actuală implică și alterarea masivă a cursului Vornicului și al Fizeșului, iar acestea au fost clasificate ca fiind râuri naturale, așa că pe aceste corpuri de apă ilegalitatea este clară. Lucrările masive vor deteriora în mod evident mai multe elemente de calitate ale acestor corpuri de apă, cu mai multe clase de calitate.

Cea mai mare speranță pentru Bârzava vine, din păcate, nu de la societatea civilă românească,  depășită de noul asalt al Apelor Române asupra râurilor, ci de la societatea civilă din Serbia. Bârzava curge spre Serbia, impactul alterărilor hidromorfologice se propagă, prin definiție, spre aval, așa că proiectul are impact transfrontalier cert, chiar dacă evaluatorul de mediu a avut tupeul să scrie că nu are.

Patru ONG-uri din Serbia, Renewables and Environmental Regulatory Institute din Belgrad, Vojvodinska zelena iniciativa din Novi Sad, Aurora Citizen Association din Bela Crkva (Biserica Albă) și Planinarsko društvo „Karpati” din Bela Crkva, au scris la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, cerându-i să se respecte Convenția Espo, adică să fie evaluat impactul transfrontalier.

În paralel cu desfășurarea procedurii de către ANPM, ABA Banat desfășoară un simulacru de consultare publică. In data de 14 martie, la ora 11, au invitat doar anumite ONG-uri și au refuzat accesul cetățenilor interesați. Consultarea are loc post factum. Din moment ce proiectul a fost deja depus la ANPM, el este deja în forma finală. Dacă voiau cu adevărat să consulte societatea civilă privind conținutul acestui proiect, o făceau la primul draft al proiectului, sau chiar înainte. O consultare după ce proiectul a fost depus la ANPM, solicitându-se acordul de mediu, este doar de decor.

foto: https://alchetron.com/Bârzava-(Timiș)


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “ONG-urile din Serbia contestă proiectul de regularizare a râului Bârzava

  1. Ghe.

    Noi suntem europeni, nu ne comparăm cu comuniștii ăștia agresivi de sârbi! Care sunt și anti-americani, pe deasupra – câh! Noi pupăm moaște, jucăm la loto, ne lăsăm sodomizați (metaforic!) de orice gură bogată mediatică, demantelăm comploturi, avem, în consecință, o înțelegere profundă a meta-realității, avem o anumită carură occidentală. Nu ne ocupăm de futilități civice.

    Браво, Србија!

    Reply

Lasă un răspuns la Ghe. Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *