Curtea de Apel Alba Iulia a admis contestația la executare depusă de fostul secretar al Consiliului Județean (CJ) Hunedoara, Dan Daniel, condamnat definitiv anul trecut la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Instanța a apreciat că fapta acestuia este dezincriminată, în urma deciziei Curții Constituționale din vara anului trecut.
Dan Daniel a făcut contestație la executare ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, pronunțată ulterior condamnării lui. Tribunalul Hunedoara i-a respins contestația, însă aceasta i-a fost admisă de Curtea de Apel Alba Iulia.
Purtătorul de cuvânt al instanței, Cosmin Muntean, a declarat că judecătorii au apreciat că fapta este dezincriminată și au dispus întreruperea executării pedepsei. Acestuia i s-a înlăturat inclusiv pedeapsa complementară privind interzicerea exercitării unei funcții publice. Motivarea hotărârii va fi făcută publică odată ce aceasta va fi redactată, a menționat Muntean, citat de Agerpres.
„Admite contestația formulată de condamnatul Dan Daniel împotriva încheierii penale nr.154/16.11.2016 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr.4754/97/2016, pe care o desființează în totalitate și, procedând la soluționarea cauzei: În baza art.595 alin.1 C.proc.pen. rap.la art.4 teza a II-a C.pen. constată dezincriminată fapta prevăzută de art.297 alin.1 C.pen. rap.la art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000 pentru care a fost condamnat contestatorul în dosarul nr.3230/97/2015 prin sentința penală nr.133/21.10.2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr.338/5.04.2016 pronunțată de
Curtea de Apel Alba Iulia”, se arată în minuta hotărârii.
Instanța a dispus „încetarea executării pedepsei de 3 ani închisoare, a pedepsei complementare a interzicerii exercitării pe 2 ani a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat (…), aplicate prin sentința penală nr.133/21.10.2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr.338/5.04.2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia”.
În aprilie 2016, CA Alba Iulia a respins ca nefondate apelurile declarate de Dan Daniel și de fostul director interimar al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului (DGASPC) Monica Georgescu, condamnați în primă instanță la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de abuz în serviciu. De asemenea, CA Alba Iulia a respins și apelurile altor doi funcționari din cadrul CJ Hunedoara, implicați în același dosar.
În cursul lunii iunie 2014, Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) a publicat anunțul privind organizarea, în data de 17 iulie, a concursului de promovare pentru ocuparea funcției publice de conducere vacantă de director general al DGASPC Hunedoara. Prin ordin al președintelui ANFP a fost constituită comisia de concurs, din care făceau parte, printre alții, și inculpații Dan Daniel, Ștefan Mihaela Dorina și Gârjob Dana Elena. La concurs s-a înscris o singură candidată, respectiv Monica Georgescu, la acea dată împuternicită în funcția de director general al DGASPC Hunedoara. Potrivit procurorilor, Georgescu a fost „singura agreată” de conducerea CJ Hunedoara.
Conform legislației, fiecare membru al comisiei de concurs trebuia să propună cel puțin trei subiecte, iar pe baza acestor propuneri se întocmeau minim două seturi de subiecte care urmau să fie prezentate candidaților. Potrivit DNA, anterior datei organizării concursului, Daniel Dan i-a cerut Monicăi Georgescu să formuleze subiectele și baremele de corectare pentru întrebările ce urmau să fie propuse de membrii comisiei de concurs din partea CJ Hunedoara. Ulterior, cu ocazia întrunirii comisiei de examen, aceste subiecte au fost propuse de ceilalți inculpați în vederea stabilirii întrebărilor, trei dintre acestea revenindu-i candidatei la proba teoretică.
La examenul organizat și susținut în data de 17 iulie 2014, Georgescu „a fost admisă, cum era și de așteptat, cu un punctaj foarte mare, ulterior aceasta anunțând cunoscuților reușita înainte de publicarea rezultatelor oficiale”, au arătat procurorii DNA.
Deci se poate și fără OUG! ;o)
Oare ce o fi sustinut DNA referitor la „dezincriminare” ? Considerați că procurorii din DNA ar trebui să solicite decizii ale CCR despre spețele ce au fost dezincriminate prin decizia CCR nr.405 din 2016 ?
A intrat în vigoare vreo „lege nouå” pentru a fi dezincriminate faptele din „legea veche” așa după cum reglementează Codul penal ,pentru a fi „dezincriminate” faptele penale din „legea veche”, așa după cum este reglementat la articolul despre „Aplicarea legii penale” ? Despre CCR se spune că nu legifereazå ci decide despre constituionalitate și neconstituționalitate, chestiuni constatate pentru felurite forme de abuz în serviciu ?
Acum ce trebuie sa strigam? Jos Ciolos? Jos Pruna? Parca erau la demonstratie !
„a fost admisă, cum era și de așteptat, cu un punctaj foarte mare, ulterior aceasta anunțând cunoscuților reușita înainte de publicarea rezultatelor oficiale” . Totuși , articolul Dvs. nu explică raționamentele care au făcut ca DNA să ajungă la concluzia comiterii infracțiunii .
Mai precis : un candidat , reguli clare de concurs . Candidatul a dat examen și și-a făcut o autoevaluare a răspunsurilor . Sau cumva candidatul era un retardat mintal care să nu își dădea seama dacă a răspuns bine sau rău ? Iertați-mă , am dat zeci de examene în viață și știu că nu e mare scofală să te autoevaluezi .
Dei : care au fost probele DNA , că din articol nu se văd decît supoziții și supozitoare .
Proba unei înțelegeri între inculpați și candidat ? Avem sau nu ? Personal , nu cred că atunci acuzațiile erau altele … Oricum , din articol nu rezultă . Poate nici din dosar …