Romania Curată

Stop fake news! Cifrele și graficele care demonstrează că tinerii din România au ieșit la vot

Consiliul Tineretului din România (CTR) condamnă într-un comunicat de presă discursul public îndreptat împotriva tinerilor din România, discurs care blamează lipsa acestora la primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2019.

CTR, alături de majoritatea organizațiilor de și pentru tineret din România și nu numai, au încurajat constant tinerii să participe la procesele elective. Pe această cale, acestea le mulțumesc celor 1.915.610 de tineri cu vârsta între 18 și 34 de ani în România, respectiv 258.769 în Diaspora, și îi invită și pe viitor să își exercite acest drept fundamental.

Suntem consternați să vedem reacții extrem de negative cu privire la participarea tinerilor lla primul tur al alegerilor prezidențiale din acest an. Dat fiind contextul socio-economic predominant nefavorabil pentru o mare parte a tinerilor din România, precum și a exodului fără precedent al tinerilor, participarea a 1.915.610 de tineri cu vârsta între 18 și 34 de ani în România, respectiv 258.769 în Diaspora este un lucru mai mult decât lăudabil. Ne exprimăm că un număr și mai mare de tineri vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin.” – Gabriel Carnariu, președinte CTR 

Prcentual, au participat la vot 39,48% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 34 de ani care domiciliază în România. De asemenea, în ceea ce privește participarea pe grupe de vârstă, utilizată de Autoritatea Electorală Permanentă, tinerii între 18-24 de ani (41,38%) și cei între 25-34 de ani (38,51%), au votat similar cu alte categorii de vârstă, respectiv 35-44 de ani (43,26%), 45-64 de ani (54,17%) sau 65+ ani (51,50%).

Printre cauzele care au generat o prezență puțin mai scăzută a tinerilor, din punct de vedere procentual, raportat la cei înregistrați cu domiciliul în România, enumerăm următoarele:

  • 36,7% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani se aflau în risc de excluziune socială în 2018, conform unor date Eurostat. În aceste condiții, este clar că acești tineri sunt marginalizați în societate și există șanse semnificative ca ei să nu voteze.
  • 18,1% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani, 21,5% dintre cei cu vârsta între 25 și 29 de ani, respectiv 20,3% cu vârsta între 30 și 34 de ani erau încadrați în 2018 ca fiind NEET, însemnând că nu au niciun loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. În momentul de față, peste 1.000.000 de tineri resimt o nesiguranță socială, dificultățile inerente îndepărtându-i pe acești tineri de ceea ce ar presupune o cetățenie activă.
  • Există diferențe semnificative în ceea ce privește numărul de cetățeni cu vârsta de peste 45 de ani, raportat la cei cu vârsta sub 45 de ani. De altfel, numărul cetățenilor aflați la mediana intervalului 45-64 de ani (1967 – 527.764 nou-născuți, 1968 – 526.091, 1969 – 465.764, 1970 – 427.034) este de câteva ori mai mare decât al celor aflați la mediana intervalului 18-34 de ani (1992 – 274.088, 1993 – 263.649, 1994 – 250.379, 1995 – 246.646). Prima categorie menționată a fost semnificativ influențată de adoptarea Decretului nr. 770/1966, care a interzis avorturile și care a fost abrogat după căderea regimului comunist în 1989. Menționăm că din punct de vedere demografic, România își continuă în mod abrupt declinul în absența unor politici guvernamentale în acest sens.
  • În perioada 2013-2018, numărul tinerilor din România (în sensul Legii tinerilor nr. 350/2006, însemnând cetățenii cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani) a scăzut cu 471.349, de la 7.546.097, la 5.074.748, fiind vorba de o scădere de 32,75%. De asemenea, un număr semnificativ de tineri au emigrat din țară, neexistând date statistice certe cu privire la aceștia.
Categorie de vârstă 18-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-64 ani 65+ ani
Procent din total populație din categoria de vârstă 41,38% 38,51% 43,26% 54,17% 51,50%

Raportat la numărul de tineri cu vârsta cuprinsă între 18-34 de ani, județele în care s-au înregistrat o pondere mare raportat la tinerii cu domiciliul în acel județ sunt: Cluj (72,64%), Ilfov (60,79%), Municipiul București (57,72%), Timiș (52,21%), Brașov (50,03%), Sibiu (49,12%), Alba (42,95%), Giurgiu (42,74%), Bihor (42,13%) sau Argeș (41,89%).

Statistic, județele în care s-au înregistrat procente mai mici în ceea ce privește participarea  tinerilor la vot sunt: Harghita (29,48%), Galați (29,41%), Tulcea (29,18%), Ialomița (29,03%), Neamț (28,39%), Botoșani (27,88%), Bacău (27,60%), Satu Mare (26,47%), Covasna (23,83%) sau Vaslui (21,59%).

Este remarcată totodată prezența semnificativă a studenților la vot. În ceea ce privește populația cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, județele Cluj (96,46%), Timiș (60,29%), Brașov (55,44%) sau Sibiu (53,02%) au întâmpinat distorsiuni prin prezența masivă a studenților, care sunt rezidenți și în general nu domiciliază în centrul universitar.

Consiliul Tineretului din România a semnalat și continuă să semnaleze că este urgent ca Guvernul României să prioritizeze următoarele aspecte:

  • Realizarea unei analize și adoptarea unui set de măsuri cu privire la fenomenul migraționist intern în rândul tinerilor către așa-zisele „orașe magnet”. În absența unor politici de locuire, fenomenul de suprapopulare reprezintă o realitate sau o perspectivă extrem de apropiată.
  • Realizarea unei analize și adoptarea unei set de măsuri cu privire la migrația tinerilor din România. Este important să vedem în ce măsură tinerii din mediul rural sunt mai expuși acestui risc decât cei din mediul urban. De asemenea, este important să identificăm care sunt categoriile de tineri care se confruntă cu riscuri pornind de la statutul socio-economic.
  • Prezența tinerilor în mediul urban reprezintă un factor înșelător raportat la situația din teren. Discrepanțele între municipii și orașele sub 10.000 de locuitori, mult mai apropiate de caracteristicile unor localități din mediul rural, din punct de vedere al calității vieții, sunt semnificative și trebuie analizate în detaliu.
  • Realizarea unor campanii de promovare a participării la vot la nivel național în zonele în care s-a înregistrat o participare scăzută a tinerilor, în special în mediul rural.
  • Introducerea votului prin corespondență în cazul tuturor categoriilor de alegeri, pentru a nu exista premisele neparticipării tinerilor la vot prin prisma incertitudinii privind situația locativă.

În următoarea perioadă Consiliul Tineretului din România va avea discuții cu Guvernul României, respectiv Ministerul TIneretului și Sportului, în vederea implementării celor zece priorități ale tinerilor propuse în urma consultărilor cu organizațiile membre.

Statisticile complete privind prezența la vot, defalcate pe fiecare județ în parte, pot fi consultate în acest document.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Stop fake news! Cifrele și graficele care demonstrează că tinerii din România au ieșit la vot

  1. irelevant

    Segmentarea voastra nu are nicio logica – chiar e complet aiurea!
    Ce relevanta are pentru cineva asemenea SEGMENTARE?
    de ce 24 si nu 26? de ce nu 18-24-26-30, respectiv 18-30? ce legatura au cei cu 40-50, cu cei peste 53?
    Daca imi gasiti vreo legatura intre cei cu varsta 30-55 cu cei de 60 de ani, sunteti adevarati! Voi nu vedeti ca sunt generatii complet diferite prin natura lucrurilor nu se amesteca copii cu parintii in acelasi interval, cand pasul generatiei a urcat azi catre 30 de ani, mai asteptati inca 5 ani sa-i scateti pe aia aparuti sub semnul decretului si sa-i bagati in cei peste 9 milioane de care apartin cand voi nu veti mai fi pe aici nici 16?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *