Pregatiri pentru viitoarele fonduri europene Cum identifica Romania nevoile de investitii post-2013

Pe fondul atenţionării adresate de directoarea Unităţii pentru România din DG Regio cu privire la lipsa de viziune şi strategie a Guvernul României în procesul de elaborare a poziţiei României faţă de viitoarea perioadă de programare a bugetului şi nederularea corespunzătoare a acestuia, echipa Manual de fraudare – Fonduri europene a demarat la mijlocul lunii octombrie o documentare în legătură cu acest proces. Cine identifică şi cine hotărăşte care sunt nevoile de investiţii ale României pentru perioada 2014-2020 şi cum a fost gândit acest proces? Citiţi în continuare despre Comitetele Consultative, grupurile de lucru şi asistenţa tehnică care încă nu s-a materializat.

Pe 18 octombrie 2012 am trimis cereri de informaţii de interes public către toate Secretariatele Comitetelor Consultative stabilite în contextul elaborării documentelor programatice pentru fondurile structurale şi de coeziune pentru perioada 2014-2020 solicitând:

– Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Comitetului Consultativ;
– Lista organizaţiilor şi instituţiilor membre în Comitetul Consultativ;
– Lista organizaţiilor şi instituţiilor membre în Grupurile de Lucru;
– Persoanele de contact (coordonatorii) pentru fiecare dintre grupurile de lucru şi pentru Comitetul Consultativ.

Aşa cum se precizează în orientările metodologice date de Ministerul Afacerilor Europene în iunie 2012, rolul Comitetelor Consultative este de a “stabili şi prioritiza investiţiile la nivel sectorial şi regional, pe baza documentelor realizate în cadrul mai multor grupuri de lucru subsecvente.[…] Grupurile de lucru şi comitetele consultative tematice au rolul de a asigura o analiză cât mai cuprinzătoare a disparităţilor de dezvoltare, astfel încât priorităţile investiţionale să fie selectate ca urmare a identificării acelor domenii de intervenţie care pot genera în mod susţinut creştere şi ocupare.”

Misiunea lor este extrem de importantă pentru viitorul fondurilor europene pentru România în perioada 2014-2020 din două motive. Primul motiv este că pe baza analizelor realizate şi a priorităţilor de investiţii stabilite se vor dezbate în cadrul Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP) felul în care aceste vor fi grupate pentru a stabili ulterior cea mai eficientă modalitate de implementare a lor prin intermediul unor Programe Operaţionale, de monitorizare şi evaluare. Al doilea motiv este că activitatea acestor comitete si grupuri de lucru pare să fie singura activitate de cercetare despre situaţia şi oportunităţile sectoriale de finanţare în România. Cum este acest lucru posibil? Pare că răspunsul stă în faptul că nici până acum, în octombrie 2012, nu a fost încă semnat contractul pentru identificarea nevoilor de dezvoltare post 2013, serviciu care a fost anunţat de Ministerul Afacerilor Europene (autoritate contractantă) în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) în decembrie 2011! Licitaţia este în continuare “în desfăşurare”, deşi conform calendarului MAEur o parte din aceste decizii care aveau nevoie să fie informate de această analiză a nevoile de finanţare trebuie luate până în decembrie 2012, adică în 2 luni.

Conform informaţiilor publicat în SEAP, obiectul contractului este acela de “servicii de consultanţă privind elaborarea unei descrieri exacte şi relevante şi cuantificarea nevoilor de dezvoltare ale României, la nivelul diferitelor sectoare economice şi pe baza distribuţiei teritoriale a acestora.

Obiectivele specifice ale prezentului contract constau în:

a) Identificarea nevoilor de dezvoltare:
– abordare din punct de vedere al principalelor categorii de beneficiari (entităţi publice centrale, entităţi publice locale, sector privat, ONG/societate civilă) prin chestionare, interviuri;
– abordare de la nivelul domeniilor economice şi sociale prin dezbateri publice, seminarii, caravane;
– abordare din p.v. financiar prin estimarea valorii nevoilor identificate şi a potentialului naţional de (co)finanţare (public sau privat);

b) analiza comparativă a nevoilor identificate cu politicile publice existente (inclusiv din punct de vederea al alocărilor financiare stabilite prin aceste politici);

c) elaborarea a 2-3 scenarii de abordare a cadrului de programare post-2013 (pentru Obiectivul Convergenţă)”.

Valoarea estimată a contractului e de 5,039,900 lei (fără TVA).

Obiectul contractului era deci realizarea unei părţi consistente a analizelor care acum par a fi fost lăsate în sarcina grupurilor de lucru, structuri unde participarea este voluntară şi neremunerată şi care astfel au trebuit să preia un demers care trebuie asumat strategic şi responsabil de un task-force de cercetare, dublat de o asumare politică clară la nivelul Guvernului României, aşa cum fusese gândit iniţial demersul prin licitaţia lansată în decembrie 2011. Grupurile de lucru, aşa cum se aminteşte în documentele emise de MAEur trebuiau să aibă un rol consultativ, de rafinare şi nuanţare a rezultatelor analizelor şi propunerilor de priorităţi de investiţii. Ele au ajuns însă în această fază să realizeze analizele socio-economice, inclusiv analizele SWOT şi propunerile de priorităţi de investiţii. Firesc, ceea ce se întâmplă în prezent este un demers ad-hoc, cu orientări metodologice sumare, în care fiecare se descurcă cum se pricepe.

În aceste condiţii, pare că tot ce putem face constructiv în această perioadă este să ne informăm cine este în aceste Comitete Consultative şi în grupurile de luru, să luăm legătură cu aceştia, să ne spunem punctul de vedere, să reacţionăm la consultări şi să sperăm. Echipa Manual de fraudare – Fonduri europene va publica la începutul lunii noiembrie toate informaţiile solicitate, pentru a vă ajuta să luaţi parte la consultări.

Dumneavoastră, stimaţi cititori, ce părere aveţi despre capacitatea de planificare a statului român pentru viitorul fondurilor europene? Cine credeţi că are de pierdut şi cine ar putea avea vreun avantaj din felul în care a început să se construiască viitorul cadru de accesare a fondurilor europene pentru 2014-2020 în România?

 
 
 
Articol publicat in cadrul proiectului “Proasta guvernare in cheltuirea banului public in Romania intre anii 2004 si 2012”, derulat de SAR cu sprijinul financiar al Open Society Foundations.

 


Recomandări

4 thoughts on “Pregatiri pentru viitoarele fonduri europene Cum identifica Romania nevoile de investitii post-2013

  1. Laura

    Pur si simplu modelul asta (de consilii consultative ad-hoc, sau mai rau, de contractari externe) nu o sa mearga niciodata. Pentru ca problema nu e doar la stabilirea prioritatilor, ci si dupa aceea la executie, monitorizare, audit, project management, si tot ce vine dupa. Daca nu exista capacitate birocratica permanenta (nu ad-hoc) si memorie institutionala care sa se ocupe de aceste programe (de la A la Z, adica de la strategie pana la audit, nu pe bucati) rezultatul va fi o incropeala prost facuta, care nu va avea nici un beneficiu, si care iar va pica la primul control de la UE.

    Poate e mai bine sa recunoastem deschis ca nu putem face nimic ca lumea pana in decembrie 2012, si sa incepem cu inceputul, adica contruirea unei birocratii competente care sa se ocupe de fondurile europene..

    Reply
  2. Raluca

    Din pacate nu ne permitem luxul de a amana realizarea analizelor, stabilirea prioritatilor si celelalte etape pregatitoare, trebuie sa ne raportam la un calendar european, 2014 e chiar dupa colt. Probabil ca va trebui sa facem lucrurile in paralel: sa pregatim birocratia si sa facem pregatirile la nivel de continut si de infrastructura de gestionare. Caracterul ad-hoc este doar al realizarii analizelor, munca de organizare a procesului a fost facut relativ organizat si transparent…dar fara viziune si mult prea tarziu…

    Reply
  3. doru

    Vai,fir-ar de comitete si comisii;Ma intreb si va intreb cate programe de dezvoltare a avut Romania dupa 1990?Nici unul;nici pe termen scurt,nici pe termen mediu si nici pe termen lung.Majoritatea parlamentarilor nu si-au vazut decat interesele proprii(dupa mintea lor -logic,ptr.ca nu erau siguri ca vor mai capata si alt mandat.)Tot ce s-a incercat a fi pus in practica,in loc sa fie continuat de urmatorul Guvern,din contra s-a anulat totul.De ce oare?unde este strategia de dezvoltare a tarii pe aceste termene?Unde este patriotismul si dorinta ca Romania sa prospere,sa mearga mai departe?Se pare ca majoritatea alesilor neamului au si au avut alte interese,acelea proprii de imbogatire rapida.Cred ca pe undeva,inchisoarea Jilava,s-a mutat in parlamentele care au fost si mai sunt inca.

    Reply
  4. alinaMP

    Snt cam de acord cu Laura. Modelul georgian.La un moment dat o iei de la zero, dar dupa aceea decolezi, noi tot aveam impresia ca sintem peste zero, dar nu sintem. Eu nu mi-as pierde timpul in nici o comisie din asta, la cum e organizat totul e de-a dreptul o insulta. Inteleg pe cei care se duc, ca ei traiesc aici si nu vor avea dupa aceea fonduri, dar nici asa ma tem ca nu se va alege nimic..

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *