Călin Dejeu

Instituția Prefectului din județul Buzău, expresie a statului de stâng

În urma mediatizării pe România Curată a protestului internațional de pe Bâsca Mare, de la șantierul ceaușist, strict ilegal și criminal, din inima Carpaților de Curbură, Prefectura Buzău a avut o reacție, s-a „autosesizat” și a postat un text pe Facebook.

Până aici toate bune și frumoase, chiar pare un gest salutar, rarisim. Dar textul reacției răstoarnă complet situația. Pentru că Instituția Prefectului nu a reacționat intervenind pentru stoparea lucrărilor ilegale, nu a intervenit pentru salvarea râului de clasă mondială, nu a intervenit în interesul localnicilor, să sară în ajutorul sutelor de copii care strigă că: ”Nu va fi niciun baraj pe Bâsca Mare!”

Ci a intervenit pentru mușamalizare și manipulare ieftină, pentru a sprijini amalgamul de abuzuri ale autorităților, care face posibilă continuarea crimei de mediu ceaușiste. Grotescul acestui caz derivă mai ales din manipulare. Cu mușamalizarea încălcării legislației de mediu suntem obișnuiți, avem acum două ministere întregi care au această activitate ca ocupație de bază. Dar manipularea în cazul secării Bâscei Mari și a Bâscei Rozilei este intolerabilă și denotă nu doar dispreț față de natură ci mai ales un dispreț total față de localnici. Acest proiect de deviere a Bâscei Mari, de a fura râul și a devia debitul în afara bazinului hidrografic al Bâscei Unite (Bâsca Rozilei), este strict un proiect hidroenergetic și aduce, ca orice proiect hidroenergetic, doar daune localnicilor. Dar localnicilor nu li s-a spus niciodată adevărul, ci au fost intoxicați cu tot felul de minciuni, cum că barajul (care este strict unul cu rol de captare, nu formează un lac de acumulare propriu-zis) ar avea rol împotriva inundațiilor și ar furniza apă potabilă. Au fost doar bombardați cu minciuni și nimeni nu le-a spus că râul va fi secat. Aceasta este o încălcare totală a Convenției de la Aarhus.

Chiar și localnicii dintr-o regiune izolată a Caucazului știu ce impact au amenajările hidroenergetice și își apăra cu disperare valea, luptând la propriu și fugărind trupele speciale.

Dar autoritățile române cred că pot la infinit să mintă localnicii din Valea Bâscei, în mijlocul Europei! Se poate un dispreț mai mare al autorităților române față de români?

sursa: Balkan River Defence

Secarea Bâscei Mari și diminuarea la jumătate a debitului Bâscei Rozilei va afecta direct și grav populația a 6 sate: Bâsca Rozilei, Păltiniș, Furtunești, Nemertea, Gura Teghii și Varlaam.

Dar ce vrea sa insinueze Instituția Prefectului prin această postare? Vrea să insinueze că acuzele ecologiștilor sunt nefondate, că șantierul nu ar fi ilegal, pentru că neo-ceaușiștii ar avea, pe lângă Decretul 294/1981, și niște ”hârtii contemporane”. De parcă cineva și-ar fi închipui că statul în stat Hidroelectrica nu și-a făcut rost de niște hârtii!

Un control adevărat al Instituției Prefectului ar fi trebuit să constate ilegalitatea frapantă a acestor hârtii, nu să le enumere vag.

Ce valoare are un aviz de gospodărirea apelor care contravine total Directivei Cadru privind Apa? Conform Jurisprudenței CJUE, este interzisă deteriorarea stării ecologice a unui corp de apă chiar și pe un singur element de calitate, cu o singură clasă de calitate. Unul dintre elementele de calitate este ”cantitatea și dinamica curgerii apei”. Tovarășii au stabilit să reducă debitul, la captarea de la Surduc, la un fir jalnic de apă, adică la 0,4 metri cubi pe secundă. Este o reducere cu aproximativ 92% a debitului (plus că dispar fluctuațiile naturale), în zona mediană a cursului principal al corpului de apă RORW12.1.82.15_B1. Evident că starea elementului de calitate ”cantitatea și dinamica curgerii apei” se va deteriora total, de la foarte buna la proastă, cu 4 clase de calitate!

sursa: Balkan River Defence

Instituției Prefectului se laudă că unul dintre scopurile ”investiției” este ”captarea și regularizarea debitelor râului”, scop care, după cum am explicat mai sus, este un scop ilicit. Nu este doar o distrugere fără sens a naturii, ci este o activitate strict ilegală. Este normal ca reprezentantul în teritoriu al unei țări membre UE să se laude public cu încălcarea legislației comunitare?

Se mai laudă că asigură treceri pentru pești, spre pârâul jalnic care va rămâne spre aval, un habitat secundar, degradat, incapabil să susțină populații de pești. Treceri spre nimic … Este ca și cum ai face un coridor verde peste autostradă care s-ar termina la un capăt într-un zid înalt.

Și se laudă că pragurile de 15 centimetri vor permite trecerea spre amonte și aval, când în realitate zglăvoaca (specie protejată de interes comunitar) este exclus să poată sări praguri atât de mari.

Se mai fabulează că ar exista un acord de mediu, ceea ce este fals, neexistând un acod de mediu pentru întreg proiectul. S-a aplicat metoda ilegală de ocolire a evaluării legale de mediu, numită ”salami slicing”. S-a emis un acord de mediu pe partea din Covasna, nr. SB 02/14.01.2009, și unul pe partea din Buzău, nr. 1/08.02.2005. Deci autorizația de construire nr. 175/11.12.2015 a fost emisă ilegal de către Consiliul Județean Covasna, cu încălcarea Articolul 6^1, alin. (2)  din Legea 50/1991, care prevede:

În situația în care o investiție urmează să se realizeze etapizat sau să se amplaseze pe terenuri aflate în raza teritorială a mai multor unități administrativ-teritoriale învecinate, evaluarea efectelor asupra mediului se realizează pentru întreaga investiție.

Instituția Prefetului încheie în forță ”comunicarea”, cu o minciună și o remarcă manipulatoare.

Minciuna este că proiectul ”nu necesită lucrări de defrișare”. Iată că fix guvernul pe care această Instituție a Prefectului îl reprezintă în teritoriu a emis în toamnă Ordinul 846/03.09.2018, ”pentru aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier național, de către S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A.,  a terenului în suprafață de 1,1754 ha, în vederea realizării obiectivului ”Amenajare Hidroenergetică Surduc-Siriu, Căderea Surduc-Nehoiașu, Supraînălțare drum mal stâng în zona barajului, încastrare baraj în versantul stâng”. ”Scoaterea definitivă din fondul forestier național” este fix definiția defrișării.

Textul manipulator este: ”acumularea de la Surduc este situată în afara ariilor protejate – la vest de aria protejată Penteleu (ROSCI 190)”. Au scris de așa-zisa acumulare, nu de proiect. Proiectul, fiind practic un fel de proiect hidroenergetic pe derivație (alcătuit sumar din captarea Surduc, aducțiune și centrala Nehoiașu II), include și tot cursul râului de la captare până la restituție (restituție care este de fapt pe emisar, râul Buzău). Așa că proiectul este situat și în situl Natura 2000 Penteleu, a cărui integritate o afectează grav, privându-l de principalul sau habitat acvatic, Bâsca Mare.

Dar o imagine face cât 1000 de cuvinte, așa că, dacă vrem să înțelegem mai bine cauza Bâscei Mari, cel mai bine este să urmărim filmulețul despre Balkan Rivers Tour 4.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Instituția Prefectului din județul Buzău, expresie a statului de stâng

  1. Ghe.

    Vă citesc cu interes articolele. Evoluția reacțiilor mele este asta: de la revoltă la o oarecare resemnare. Revolta era ceva bun, văd acum, deoarece conține în ea, cumva intrinsecă, speranța. Acum mă întreb dacă nu cumva vă deserviți cauza, pentru că speranța de îndreptare e foarte-foarte puțină, și pare că cu fiecare nou articol demonstrați că grefa conservării naturii în societatea noastră este respinsă. Pare că atitudinea românilor față de natură este una a unui popor occidental de secol XIX sau de prima jumătate a secolului XX, cel mult. Pur și simplu, pare că religiozitatea noastră creștină, ortodoxă și greco-balcanică vine natural cu disprețul naturii non-umane, precum și cu imposibilitatea de a explora intelectualmente raportul cu această natură. Cred că aici s-a făcut puțin, practic nimic, pentru conservarea naturii în RO. Suntem, noi, o societate prea sălbatică pentru a mai accepta sălbăticia naturii, cât a mai rămas, săraca. Luați exemplul ursului: reacțiile oamenilor, când acești mari înfometați ai Carpaților coboară în localități. Ne comportăm cu ei ca un trib de epoca bronzului. Puii sunt goniți cu sirene (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23143943-video-doi-pui-urs-urcati-intr-copac-dintr-gospodarie-din-busteni-goniti-sirenele.htm), dacă sunt mai mari, sunt împușcați (Sibiu), dacă sunt atacați oameni, vine invariabil unul cu cureaua lată și mintea invers proporțională demonstrând, cu fondul lui sumar de cuvinte, cât de necesară e vânarea acestor bestii. Etc. etc. etc. Vine ministrul agriculturii, probabil cel mai anacronic personaj politic din toată Europa și ne sfătuiește, la TV, să mergem să ne uităm în ochii mielului de Paște înainte de a-l „sacrifica corespunzător”. Pentru sacrul stomac. Uitându-se că „sacru” este ceva pentru care suntem gata să ne sacrificăm noi, oamenii. Chiar, ce mai avem noi românii sacru, sfânt? Afară de sfântul voievod Ștefan, Biserica, Armata, Pompierii (pentru că astea-s instituții, nu valori). Afară de pământ, per que la terra … Conservarea naturii se bazează în ultimă înstanță pe valori. Dacă e lăsată doar în grija specialiștilor (biologi, ingineri de mediu, geografi …) și aceștia sunt lăsați să opună argumente tehnice (e nepotrivit să inginerizezi această mașină numită natură, dar, cum fizica cuantică nu s-a reflectat la noi într-o gândire aplecată înspre complexitate, meargă) unor patibulari de partid și administrație, iese ceea ce puteți vedea. Lecția istoriei mediului este că îndreptări au avut loc după catastrofe naturale de origine antropică.
    Răspunsul la întrebarea Se poate face conservare a naturii în RO, în prezent? mă tem că nu este unul foarte optimist pentru ecologiști. Și am un argument tare: numărul de răspunsuri (din partea celor interpelați direct) și numărul de reacții la articole precum acesta, venind de la instituții și cetățeni. Când întrebați „organele” despre conservarea naturii, să rețineți că împărtășiți cu ei doar spațiul. Din punct de vedere temporal, ei sunt în altă parte, departe și nici nu se grăbesc să vină aici.

    Reply
    • Calin Dejeu

      Va multumesc pentru ca imi cititi articolele. Stiu perfect ca institutiile noastre au o atitudine fata de mediu din cu totul alt ev. Dar cred ca depinde de noi ca aceste institutii sa nu incremeneasca in continuare in acel ev. Si chiar se poate, daca ne implicam si lasam defetismul deoparte. Puteti vedea aici ca pana si Consiliul Judetean Hunedoara, in cele din urma, le-a dat ”incompatibil” batausilor care au vrut sa distruga Raul Alb:
      http://www.cjhunedoara.ro/documente/urbanism/CU%20Martie%20%202019.pdf
      Iar Hidroelectricii acelasi CJ nu i-a emis niciun certificat de urbanism pentru sarlatania cu punere in siguranta in Defileul Jiului.
      Cu ceva vreme in urma, APM Sibiu, mi-a scris ca a respins in cele din urma solicitarea de acord de mediu pentru MHC pe Lotrioara.
      Prefectura Cluj a intervenit recent pentru Somesul Rece.
      Sunt reactii ale autoritatilor pe care nu ni le puteam inchipui cu doar cativa ani in urma.
      Daca sutele de ONG-uri de mediu, plus cativa cetateni ca mine, Ovidiu Mihut etc. ar pune continuu presiune pe autoritati, pe tema protectie naturii, s-ar putea schimba multe. De noi depinde.

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *