Catiusa Ivanov

Plan european de restaurare și salvare a bisericilor de lemn din sudul Transilvaniei și nordul Olteniei

Europa Nostra, cea mai importantă federație europeană din domeniul patrimoniului cultural, în parteneriat cu Institutul Băncii Europene de Investiții, a făcut public, săptămâna trecută, planul de acțiune pentru salvarea şi restaurarea bisericilor de lemn din sudul Transilvaniei şi nordul Olteniei. La inițiativa Pro Patrimonio, 74 de biserici de lemn, datând din secolele 18 şi 19, majoritatea din județele Hunedoara, Sibiu, Vâlcea şi Gorj au fost înscrise în 2014 în programul ”7 Most Endagered” (Cele mai periclitate 7 situri din Europa).

Planul propus necesită o investiție de aproximativ 2,6 milioane de euro, în mai multe etape. Suma ar putea fi accesată atât din fonduri europene, cât și prin aplicații la diferite fundații din domeniu, iar beneficiile nu s-ar reduce doar la salvarea bisericilor, ci și la crearea unor locuri de muncă și dezvoltări locale în domeniul turismului.

Plan pentru 74 de biserici

Planul gândit de Europa Nostra și se împarte în trei faze, în prima fază, destinată salvării bisericilor de lemn aflate în cel mai mare pericol, fiind nevoie de 683.000 euro. E vorba de bisericile: Boz, Târnăviţa, Vălari, Căzăneşti, Urşi, Sirineasa, Polovragi, Ponoarele. Într-o perspectivă optimistă, dacă va exista finanțare, prima fază va începe la mijlocul lui 2015 și se va termina la sfârșitul anului 2018. Pentru faza a II-a este nevoie de 920.000 euro, iar pentru faza a III-a, un milion euro. Etapa a doua include finalizarea lucrărilor pentru 16 biserici de prioritate medie și ar urma să se desfășoare între mijlocul lui 2016 şi finalul lui 2019. Ultima etapă, cu o finanțare disponibilă, ar putea începe la jumătatea lui 2017 şi s-ar termina până la sfârșitul lui 2020.

Potrivit raportului, din cele 74 de biserici din lemn, 37 au nevoie de reparații la acoperiș, dintre care 14 de urgenţă, 50 au probleme de structură, dintre care 17 au nevoie de intervenție de urgenţă. Probleme atât la acoperiș cât și rezistenţă au 8 biserici și toate necesită intervenție de urgenţă, iar 3 biserici s-au prăbușit.

Pentru salvarea bisericilor de lemn raportul recomandă, ca prim pas, formarea unei echipe de coordonare formată din reprezentanți ai părților implicate, sugerând o implicare mai mare din partea Bisericii Ortodoxe Române, proprietarul de drept al bisericilor, şi a mai multor ministere.

Sumă modestă, impact considerabil

“Programul e relativ modest – costul total aproximativ e de 2.6 milioane de euro – și ar putea avea un impact considerabil pentru conservarea moștenirii culturale şi religioase unice din aceste zone rurale. De asemenea, ar genera slujbe care folosesc tehnici tradiționale şi ar mări interesul turistic. Astfel, programul merită sprijin şi e nevoie de acțiune pe mai multe fronturi rapid, întrucât orice amânare nu va face decât să agraveze situația“, spune raportul coordonat de Peter Bond, Consultant Tehnic din partea Institutului Băncii Europene de Investiții.

Experții susțin că trebuie explorate mai multe posibilități de finanțare, principala fiind Fondul Structural şi de Investiții UE. S-ar putea apela la Fondul Structural şi de Investiții UE, cum ar fi Fondul European de Dezvoltare Regională sau Fondul European pentru Dezvoltare a Agriculturii şi Zonelor Rurale. Alte surse de finanțare potențiale menționate în raport sunt donatori internaționali (ex: Banca Internațională pentru reconstrucție şi dezvoltare), fonduri bilaterale de subvenții (ex: Fondul Norvegian, prin EFTA), fonduri private (ex. Trustul Headley UK sau Fundația George Enescu), fonduri naționale sau municipale, cât şi donații spre biserici. “E o nevoie urgentă de a căuta finanțări în primul rând dinspre UE, focusate inițial pe prima etapă. Resursele şi posibilitățile asigurate de părțile interesate, incluzând Ministerul Culturii, Turismului şi cel al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ar trebui combinate în vederea asistenţei în căutarea de fonduri europene sau alte finanțări“, spune raportul. “Fondurile naționale şi locale sunt importante pentru că trebuie să aibă flexibilitatea de a asigura baza financiară pentru a începe faza de pregătire a programului, esențială pentru a prezenta un proiect viabil donatorilor pe termen lung“, se precizează în raport.

Provocările tehnice trebuie de asemenea puse în discuție. O potențială lipsă a meșteșugului tradițional şi a expertizei în construcții şi decorațiuni în lemn poate fi o problemă.

Pentru a încuraja vizitatorii, se propune ca bisericile de lemn să fie legate în trasee turistice alături de alte monumente şi situri de patrimoniu atractive, cum ar fi Mânăstirea Horezu, muzeul Cula şi muzeul Astra, de lângă Sibiu.

Acest plan de acțiune a fost pregătit pe baza concluziilor misiunii de 4 zile din sudul Transilvaniei şi nordul Olteniei, făcută în octombrie 2014, în timpul căreia experți financiari şi în patrimoniu de la Europa Nostra şi Institutul Băncii Europene de Investiții au vizitat cele mai importante biserici din regiune şi s-au întâlnit cu părțile locale, regionale şi naționale interesate.

Programul ‘The 7 Most Endangered’ a fost lansat în ianuarie 2013 de către Europa Nostra, în colaborare cu Institutul Băncii Europene de Investiții, ca partener fondator, şi de către Consiliul Băncii Europene de Dezvoltare, ca partener asociat. Acesta identifică monumente şi situri din Europa aflate în pericol de distrugere şi mobilizează parteneri publici şi privați, pe plan local, național şi European, pentru a găsi un viitor viabil pentru acestea. În ediția pilot a programului ‘The 7 Most Endangered’ a fost inclus situl de la Roșia Montană.

Citește aici tot raportul aici.

***

INTERVIU. Peter Bond: ”E nevoie de implicarea autorităților”

Peter Bond, coordonatorul raportului și Consultant Tehnic din partea Institutului Băncii Europene de Investiții, a acordat României Curate un scurt interviu despre starea în care se află cele 74 de biserici de lemn și ce se poate face pentru salvarea lor.

Reporter: În ce stare se află bisericile de lemn din sudul Transilvaniei şi nordul Olteniei? Care sunt cele mai afectate?  

Peter Bond: Starea generală a acestor biserici din lemn este foarte precară. Acestea au avut de suferit din cauza neglijării pe un interval lung de timp, iar acest lucru a fost accentuat în rău şi de climatul sever. Unele chiar s-au prăbușit. Pro Patrimonio şi Biserica Ortodoxă au constatat necesitatea efectuării mai multor reparații la peste 70 de biserici, ceea ce arată amploarea problemei.  În urma misiunii Europa Nostra / Institutul EIB o clasificare inițială a bisericilor a fost efectuată pentru a elabora un program credibil şi practic. Detalii complete despre această clasificare preliminară, care va avea nevoie de o rafinare după ce mai multe date devin disponibile, se găsesc în raportul Europa Nostra / Institutul EIB. Prima faza a activității de construcții include următoarele opt biserici: Boz, Târnăviţa, Vălari, Căzăneşti (în jud. Hunedoara), Urşi, Sirineasa (Vâlcea),  Polovragi (Gorj), Ponoarele (Mehedinți)

Reporter: Ce se poate face pentru a salva aceste biserici? De câți bani este nevoie? În câți ani trebuiesc investiți acești bani? Ce beneficii vor aduce comunităților locale aceste investiții?   

Peter Bond: Raportul trasează un cadru de acțiune. Acesta cuprinde o primă fază de acțiune, care va avea nevoie de o rafinare după ce mai multe date vor deveni disponibile.

Acesta cuprinde patru componente principale şi anume:

– repararea şi renovarea a opt biserici „prioritare” identificate mai sus;

– studiul şi pregătirea a altor 16 biserici identificate pentru o eventuală acțiune;

– evaluarea preliminară a unor 16 scheme deocamdată cu puține date;

– o componentă de sprijin pentru a studia metodele, pregătirea unui manual de întreținere precum şi efectuarea reparațiilor de urgenţă;

Această primă fază este estimată la un cost de 680.000 euro.

Un plan optimist pe care îl putem lua în considerare ar fi ca aceste lucruri să fie terminate în aproximativ trei ani. Faze ulterioare au fost schițate pentru a continua programul în viitor.

Este greu de estimat ce beneficii vor aduce aceste lucrări şi activități, dar ne putem baza pe prospectul real al ocupării forței de muncă locale precum şi încurajarea turismului în aceste zone rurale. De asemenea, restaurarea acestor biserici care se aflau în trecut în centrul comunităților locale, va aduce și o serie de benificii mai puțin tangibile, legate de cultură și istorie. Vor fi încurajate meșteșugurile tradiționale în lemn și construcţii de lemn. Bisericile, foarte multe dintre ele nefiind folosite în prezent din cauză condițiilor precare în care se află, vor putea fi folosite din nou nu numai pentru serviciile bisericii, dar şi pentru evenimente sociale și culturale. Beneficiile sunt variate însă luate împreună ar putea oferi o justificare solidă pentru un plan de acțiune, unele biserici fiind mai valoroase decât altele.

Reporter: Ce recomandări aveți pentru autoritățile române cu privire la salvarea bisericilor de lemn din sudul Transilvaniei şi nordul Olteniei?   

Peter Bond: În prezent, principala inițiativă pentru acțiune a venit de la Fundația Pro Patrimonio împreună cu suportul comunităților locale şi preoților locali. Pentru ca acest program atât de mare să progreseze și să aibă succes, implicarea autorităților române este importantă. Mă refer în special la Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării Rurale, al Turismului şi al Agriculturii. Aceste ministere pot avea beneficii importante şi pot ajuta susținând această inițiativă modestă. Un mod foarte concret de a ajuta ar fi să includă bucăți din acest program în planul lor de investiții şi să aplice pentru fonduri europene prin diferitele sisteme de finanțare ale UE. Biserica Ortodoxă trebuie să fie un actor foarte important și să ofere ajutor la cel mai înalt nivel. Biserica este proprietarul acestor biserici şi are tot interesul să încurajeze și să sprijine restaurarea lor.

Raportul subliniază că este important ca toate părțile implicate să colaboreze, existând un interes comun, şi propune ca prim pas crearea unui comitet de coordonare alcătuit din reprezentanți ai părților implicate. Până acum Pro Patrimonio a făcut majoritea lucrărilor de conservare a bisericilor, dar ținând cont de scara programului şi dacă vrem ca acesta să fie un succes este nevoie de un sprijin mai larg iar asigurarea finanțării este esențială.

Reporter: Care este valoarea bisericilor de lemn pentru patrimoniul mondial?

Peter Bond: Construcțiile tradiționale din lemn devin din ce în ce mai rare cu trecerea timpului, motiv pentru care este important să le salvăm. Prin natura lor, aceste construcții reflectă condițiile în care trăiau oamenii din acele comunități, aptitudinile pe care le aveau și meșteșugurile pe care le stăpâneau, de aceea fiind unice. Decorațiunile și picturile reflectă credințele religioase locale și moștenirea culturală, acesta fiind un alt motiv pentru care sunt unice pentru satele și regiunile unde se află.

Aceste biserici din Transilvania şi Oltenia ar putea reprezenta o moștenire ne-dramatică, la scară mică, comparate cu alte giuvaieruri arhitecturale din România, cum ar fi mânăstirile pictate sau bisericile fortificate săsești. Bisericile din lemn sunt reprezentative pentru stilul de viaţă rural care dispare rapid și dacă nu se face nimic acestea vor dispărea pentru totdeauna. Acestea pot fi considerate importante la nivel regional, european şi mondial, ca parte a mediului rural din centrul României, reflectând istoria şi cultura ei. Este de remarcat faptul că Fondul Mondial pentru Monumente a pus aceste biserici pe „lista de supraveghere” şi a oferit un oarecare sprijin financiar, acesta fiind un semn foarte pozitiv pentru relevanţa programului.

Reporter: Știu că ați fost în România și ați vizitat aceste biserici din lemn. Care v-a plăcut cel mai mult?

Peter Bond: Vizita mea recentă în România a fost de scurtă durată (3-4 zile) şi am fost preocupat în principal cu vizitarea unui eșantion din bisericile de lemn (Boz, Târnăviţa, Urşi fiind cel mai impresionante). De asemenea, am fost foarte impresionat de reconstruirea centrului orașului Sibiu şi de Mânăstirea Horezu unde mi-am petrecut noaptea. Mai am însă multe de văzut.

biserica bozBiserica din Boz/ foto: Arhitectura

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Plan european de restaurare și salvare a bisericilor de lemn din sudul Transilvaniei și nordul Olteniei

  1. vlad

    Este incredibil ce se intampla, considerand cati bani are BOR. S-aru renovat aproape toate manastirile din tara…. bineinteles, asa cum au vrut aia din Biserica, adica fara sa tina cont ca sunt monumente istorice. S-a tencuit, zugravit, nicio problema…. astea de lemn sunt mici, izolate, mai greu de refacut, asa ca nu le pasa de ele. Toti banii merg spre catedrala acum.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *