Peste 60 de ONG-uri protestează față de ordonanța PSD de limitare a libertăților civice

Peste 60 de organizații neguvernamentale din întreaga țară, între care și Societatea Academică din România (SAR), au adresat o scrisoare deschisa liderilor PSD, prin care solicită o poziție clara fata de Ordonanța 26/2000, adoptata tacit in Senatul României pe 21 noiembrie ca urmare a lipsei cvorumului.

Tandemului Liviu Pleșoianu – Șerban Nicolae urmărește să limiteze libertatea de exprimare a ONG-urilor

Acestea atrag atenția ca propunerea legislativa a tandemului Șerban Nicolae – Liviu Pleșoianu poate sa blocheze critica adresata de o organizație unei initiative legislative, limitând libertatea de exprimare, ca autoritățile dețin deja toate instrumentele necesare pentru a se asigura ca resursele publice sunt administrate in mod responsabil, iar introducerea unei sancțiuni de dizolvare in cazul nedepunerii declarației de venituri si cheltuieli reprezinta o disproporție enorma intre faptă si sancțiune. De asemenea, organizațiile subliniază ca modificările introduc situații de discriminare intre persoanele juridice plătitoare de taxe si impozite ale României.

Citiți aici scrisoarea organizațiilor civice:

Catre Presedintele PSD, domnul Liviu Dragnea
Catre Biroul Permanent National PSD
 

Domnule președinte Liviu Dragnea, domnilor lideri ai PSD, 

Senatul României a adoptat în 21 noiembrie 2017, in procedură de urgență,  o propunere legislativă referitoare la modificări ale  Ordonanței 26/2000 cu privire la asociații și fundații. În numele transparenţei, textul propunerii stabileşte că orice ONG trebuie să publice de două ori pe an, în Monitorul Oficial o declaraţie de venituri şi cheltuieli care să includă distinct, pentru fiecare venit în parte, persoana sau activitatea care a generat venitul respectiv, precum si valoarea acestuia. Sancţiunea nepublicării acestei declaraţii este dizolvarea de drept a asociaţiei sau fundaţiei.

Vă atragem atenţia că, în numele unui principiu drept, al transparenţei, în care credem, asistăm în fapt la o construcţie strâmbă, periculoasă pentru funcţionarea sectorului neguvernamental prin:

 

  • Mutarea responsabilităţii de a gestiona fondurile publice în mod transparent de la autorităţile şi instituţiile publice către entităţi private: autoritățile deţin deja, în acest moment şi potrivit cadrului legislativ actual, toate instrumentele necesare pentru a se asigura că resursele publice sunt administrate în mod responsabil. Oare informaţiile despre accesul la resurse publice nu există deja în registrele autorităţilor şi instituţiilor publice? Care este obstacolul pentru care aceste informaţii nu sunt utilizate?
  • Colectarea de informaţii cu caracter personal despre persoanele fizice donatoare: dincolo de incertitudinea modului în care ar putea fi folosite aceste date, este o măsură excesivă prin costurile şi birocraţia asociate și, cel mai grav, o măsură de descurajare a comportamentului filantropic  al cetăţenilor. Oare cum ar putea o organizaţie care organizează campanii de strângere de fonduri pentru copiii bolnavi de cancer şi părinţii lor, care reuşeşte cu greu să furnizeze nişte servicii care lipsesc cu desăvârşire din oferta instituţiilor publice, să publice numele a mii sau zeci de mii de donatori individuali?
  • Introducerea unei situaţii de discriminare între persoanele juridice plătitoare de taxe şi impozite ale acestei ţări: asociaţiile şi fundaţiile, la fel ca oricare altă persoană juridică, se supun și în prezent legilor contabilităţii, depun declaraţii şi situaţii financiare, se supun aceloraşi legi de raportare şi control ca toate celelalte forme juridice din România.
  • Introducerea unei sancţiuni inexplicabile de dizolvare în cazul nedepunerii acestei declaraţii: există o disproporţie enormă între faptă şi sancţiune. Cui foloseşte această dizolvare?

 

Aceeași propunere legislativă introduce și limitarea libertății de exprimare a organizațiilor de utilitate publică. Sub motivul just de a interzice acestor organizații angajarea în activități politice, formularea ambiguă a textului crează posibilitatea decăderii din calitatea de „utilitate publică” dacă organizația desfășoară „campanii de… opoziție față de un partid politic sau un candidat pentru o funcție publică în care acesta poate fi numit sau ales”. O astfel de prevedere poate să blocheze, de exemplu, critica adresată de o organizație unei inițiative legislative precum este cea pe care o discutăm aici, acum. Oare ar mai avea curajul o astfel de organizație să semneze această scrisoare?

Guvernul României a dat aviz negativ acestei propuneri de act normativ. Plecarea senatorilor PSD şi ALDE din şedinţa de plen a Senatului atunci când trebuia dezbătută această propunere legislativă este oare un semn că cele două partide nu o susţin?

Vă solicităm pe această cale, domnule Dragnea, ca, în loc de aprobări tacite cu efecte periculoase asupra funcționării societății civile, să vă asumați o poziție clară faţă de această propunere legislativă și să o comunicaţi public.

Credem ca oprirea imediată a modificărilor OG 26/2000, precum şi asumarea unei poziții clare și favorabile cu privire la rolul societății civile independente din România, inclusiv la adresa organizațiilor critice sunt utile pentru delimitarea României actuale de România dinainte de 1989. ” 


Recomandări

9 thoughts on “Peste 60 de ONG-uri protestează față de ordonanța PSD de limitare a libertăților civice

  1. N. C.

    ”Oare cum ar putea o organizaţie care organizează campanii de strângere de fonduri pentru copiii bolnavi de cancer şi părinţii lor, care reuşeşte cu greu să furnizeze nişte servicii care lipsesc cu desăvârşire din oferta instituţiilor publice, să publice numele a mii sau zeci de mii de donatori individuali?”
    Și ce facem cu donatorii care doresc să rămână anonimi?

    Reply
  2. Petruta Moisi

    Se repeta actiunea guvernamentalo-securista din 1998 la adresa societatii civile organizate. Atunci, sute de ONG-uri au fost cercetate/chestionate/verificate de catre birourile securitatii din fiecare judet. Urmarea: multe asemenea organizatii au incetat activitatea din proprie initiative, intimidarea multora, etc. Prin noile reglementari se pare ca se doreste intoarcerea la acele vremuri de trista amintire cand tot PSD era la putere, cred. ‘Bad habits die hard’. Oricum putine ONG-uri cu adevarat independente au mai ramas; in ultimii 10 ani, institutiile guvernamentale si-au infiintat asa -zisele ONG-uri, reusind, astfel, sa nu fie criticati dar sa si mute fondurile dintr-un buzunar in altul, asigurandu-se co-finantarea in proiecte. Suntem departe de un cod deontologic similar celui aprobat in 1996. Traim ‘timpuri grele’, tovarasi!

    Reply
  3. MIB

    De ce aceasta initiativa nu se adreseaza si altor organizatii cu probleme cronice de finantare, cum ar fi partidele politice? De pilda cele aflate la guvernare.

    Reply
    • MIB

      E valabil, dar exista mai multe tipuri de transparenta. Dupa cum s-a spus finantarile ONG-urilor sunt transparente. Este diferenta intre “daca vreau sa aflu de unde aveti bani pot sa aflu oricand” si “trebuie sa iti infiintezi pe banii tai inca un department care sa se ocupe cu publicarea situatiei finantelor tale, in conditiile fixate de toanele mele, in ziarul meu, la pretul fixat de toanele mele, pe banii tai”. E ceva similar cu birocratia: si functionarii ar putea foarte bine verifica documentele unui solicitant in sistem, dar de ce sa nu-i paseze acestuia munca (si costurile) gruparii documentatiei? Pentru un solicitant e diferenta intre servicii de calitate si iritare. Pentru ONG-uri poate fi diferenta intre activitate si inchidere. Macar solicitantul cu dosarul incomplet nu e amenintat cu executia, cum fac ciomagasii politici care au initiat modificarea.

      Reply
  4. Dumitru Drinceanu

    Dar de ce nu se limiteaza pana la disparitiedezastrul, economia subterana, hotia si minciuna in spatiul public, incompetenta si indiferenta fata de populatie si viitorul statului expus ca niciodata sub toate aspectele?

    Reply
  5. Dan_Bruma

    Pai asta e nimic pe lânga ce vrea Guvernul si Parlamentul sa faca cu Justitia. SAR este sau nu este împotriva legilor Justitiei asa cum sint prezentate ele pentru a fi votate in Parlament? Care este pozitia SAR in aceasta privinta? N-as zice nu unui comunicat de presa clar al SAR la adresa Legilor Justitiei.

    Reply
  6. Daniel

    ONG-urile actuale sunt finantate de afara, contra intereselor Romaniei. Ca sa apare ca filantropice strecoara cativa banuti pentru copii. Grosul merge la manipulare politica.
    Aceste ONG trebue lichidate. Toate. Spre a putea fi controlate.
    Lasati demagogia.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *