Alianta pentru o Romanie Curata Patrimoniul arheologic din Rosia Montana, intre adevar si minciuna
28 Noiembrie 2011 - Prof. Dr. Mircea Babes
Vreme de 30 de ani, până în 2007, am fost membru al Comisiei Naţionale de Arheologie (CNA) şi, în această calitate, am participat la toate dezbaterile care priveau strategia dar şi proiectele concrete ale cercetării şi protecţiei monumentelor şi siturilor arheologice din România. Am fost singurul membru al CNA care în decembrie 2003 a votat împotriva descărcării de sarcină arheologică a Masivului Cârnic şi a altor situri, care ar fi însemnat distrugerea celor mai valoroase urme ale mineritului roman de la Roşia Montană, anticul Alburnus Maior, prin implementarea proiectului de exploatare minieră la zi (open pit) propus de RMGold Corporation. Am apărat această cauză în faţa Curţii de Apel din Alba Iulia, care a anulat decizia păguboasă a CNA (iarna 2004), iar în august 2006 am depus la Ministerul Mediului o contestaţie analizând în detaliu impactul dezastruos al proiectului minier asupra patrimoniului arheologic, aşa cum rezulta din Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIA). Cunosc noua documentaţie depusă de RMGC la Ministerul Culturii în 2009, pe baza căreia CNA şi inspectoratul judeţean de cultură Alba au emis în vara 2011 o nouă decizie de descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic. Cu un an înainte (iulie 2010) semnalasem ministrului Culturii, dl Kelemen Hunor, observaţiile mele critice detaliate asupra acestei documentații, cum se vede fără efect.
Documentaţia produsă de RMGC, respectiv de firme, instituţii sau persoane individuale care au fost plătite de Companie, trebuie evaluată critic, comparată/confruntată cu realitatea actuală din teren, cu înregistrările tehnice făcute de arheologi şi cu publicaţiile ştiinţifice apărute de-a lungul timpului, în special în ultimele 3-4 decenii. Această comparaţie, făcută cu profesionalism, dar mai ales cu obiectivitate şi respect pentru adevăr, ne duce inevitabil la concluzia că, căutând cu disperare să înlăture orice impediment obiectiv şi legal aflat în calea proiectului minier, în cazul nostru existența patrimoniului arheologic de valoare universală şi legislaţia naţională şi europeană care îl protejează, RMGC a dezvoltat şi pus în practică o strategie agresivă de propagandă şi Public Relations care se foloseşte frecvent de minciună, fals şi diversiune.
Last but not least, informaţii făcute publice în ultima vreme ne determină să vorbim şi de adevărate fapte de corupţie, implicând într-o formă sau alta cumpărarea unor voci şi atitudini destinate influenţării mediei şi opiniei publice, în ultimă instanţă influențării factorilor politici de decizie în favoarea proiectului minier şi împotriva celor ce îl contestă. Cel mai ilustrativ este cazul aşa-zisului „Grup independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană” compus din opt universitari, care începând din febrarie 2011 s-au întrunit în cinci „sesiuni” finanţate de RMGC (chipurile sprijin logistic) pentru a declara, contra evidenței și a bunului simț, că proiectul minier de la Roșia ar fi cea mai bună oportunitate de salvare a patrimoniului arheologic și nu ocazia directă a distrugerii sale masive. Explicația acestei atitudini stranii o găsim în declarațiile unor membri ai grupului, care au recunoscut în presă că sunt remunerați pentru „expertiza” pusă la dispoziția Companiei. Care a fost prețul plătit de companie, care a făcut ca trei membri ai Academiei Române (între care Răzvan Theodorescu, fostul ministru al Culturii care a semnat prima descărcare de sarcină a Masivului Cârnic în ian. 2004) să se desolidarizeze de poziția critică, repetat declarată, a Academiei, nu știm. Știm, în schimb, că descărcarea de sarcină care sacrifică Masivul Cârnic cu cei 4 km de galerii romane, unice în Europa, i-au adus Ministerul Culturii promisiunea sponsorizării de către RMGC cu importanta sumă de 75 milioane dolari USA. De la coruperea individuală a academicienilor „independenți” , deveniți mercenari ai Companiei, la corupția instituționalizată a Ministerului Culturii nu a fost decât un pas (să ne amintim că, cu câțiva ani înainte, premiile profesionale acordate de același minister unor oameni de cultură și de știință au provenit tot din banii oferiți de același generos sponsor !!). Să mai adăugăm că, cum era de așteptat, mass media – mai ales televiziunile, începând chiar cu postul public TVR, s-au dovedit și ele sensibile la banii plătiți cu dărnicie mai ales în acest an de Companie pentru publicitate comercială, difuzând materialele de dezinformare și propagandă mincinoasă, de un jalnic nivel jurnalistic, menite să îndepărteze opinia publică de la cunoașterea impactului distrugător al proiectului și să acrediteze ideea unor beneficii reale și durabile pentru întreaga Românie. În cel puțin un caz Consiliul Audiovizualului a trebui să intervină pentru oprirea unor materiale care mistificau grav realitatea.
Campania de diversiuni a RMGC se întemeiază în egală măsură pe minciuni directe și pe minciuni prin omisiune, pe care le regăsim atât în documentele înaintate de Companie autorităților de stat, cât și în cele destinate publicului larg. De observat în primul rând campania de minimalizare a importanței patrimoniului arheologic de la Roșia, atât din punct de vedere muzeistic, cât și din punct de vedere al cunoașterii științifice și aceasta în ciuda chiar a valoroaselor cercetări și descoperiri făcute în ultimii 10 ani de arheologii români în perimetrul suprapus de amprenta proiectului minier și (în subteran) de cei francezi de la Toulouse, cu finanțarea RMGC. Această finanțare nu a fost însă un act de generozitate al viitorului posibil investitor în favoarea științei, ci implinirea obligației legale de a finanța săpăturile arheologice preventive menite să ducă sau nu, după caz, la descărcarea de sarcină arheologică – precondiția avizului de mediu. Descoperirile prilejuite de aceste cercetări atât la suprafață (cele 4 sanctuare romane din Valea Nanului, edificiul cu hipocaust de la Carpeni, peste 1400 morminte ale coloniștilor illiri, inclusiv incinta funerară de la Hop-Găuri), cât și în subteran în masivele Cârnic sau Orlea (galerii coborâtoare cu trepte, camere cu pilastru central, instalație de evacuare a apei din subteran ) dovedesc, contra dorinței investitorului, importanța excepțională și necesitatea imperativă a conservării marelui sit roman pentru cercetarea sa sistematică, exhaustivă, și păstrarea sa în memoria colectivă a cetățenilor României și ai Europei. Un exemplu de șantier minier roman cu valoare de unicat, pus în valoare de cercetătoarea franceză Beatrice Cauuet, îl constituie „marea rețea” din Cârnic, compusă din galerii cu o lungime de 2750 m și o suprafață de 13600 mp, străbătând masivul între cotele 921 și 1019 m, deci o diferență de nivel de 98 m. Dorind exact contrariul, pentru a se da liber exploatării miniere profitabile, documentele RMGC practică în mod sistematic și fără o minimă decență minimalizarea impactului distructiv al proiectului minier pe suprafața cerută spre concesionare de 4282 ha. Acest impact va afecta în special zona centrală a viitoarei exploatări, de cca 1000 ha, în care este dispusă marea masă a obiectivelor arheologice romane la suprafață și în subteran, cunoscute sau încă necunoscute, cum ar fi așezările civile și drumurile romane, dar unde urmează a se concentra practic toate activitățile și amenajările cu caracter distructiv ale plănuitei exploatări miniere: cele 4-5 cariere deschise, haldele uriașe de steril, uzina de prelucrare, lacul de decantare, depozite, drumuri industriale etc. O consecință ireparabilă a proiectului minier va fi și distrugerea peisajului cultural, modelat prin viețuirea și exploatarea umană a zonei timp de aproape 2000 de ani, care va fi înlocuit de un peisaj artificial, fără cele patru masive în jurul cărora s-au dezvoltat așezările romane, înlocuite acum de mari excavații, eventual umplute cu apă sau rocă sterilă.
Propaganda RMGC, răspîndită pe toate căile, trece sub tăcere efectul distructiv amplu, cvasi-total, al proiectului, care nu poate fi în nici un fel pus de acord cu dezideratul protejării efective, integrale, a sitului istorico-arheologic Alburnus Maior. Un compromis între Compania care vrea să exploateze cu profit maxim aurul de la Roșia prin metoda open pit şi prin folosirea masiva a cianurilor si cei care vor sa salveze integral patrimoniul arheologic încă existent in teren – nu este posibil. Disponibilitatea aratată de companie ocazional, mai ales in actuala campanie de propaganda, de a contribui la salvarea si restaurarea unor monumente si de a sustine dezvoltarea unui turism cultural local, ca solutie complementara mineritului, reprezinta doar o diversiune, o manevra tactica, menita a face față argumentelor critice ale opozanților ecologiști si ale celor ce cu adevarat vor sa salveze patrimoniul arheologic. Proiectul RMGC continea încă din 2005-2006 un așa-zis „Plan de management al patrimoniului cultural”, un document demagogic care prevedea nu mai puțin de 116 proiecte de importanță secundară sau nulă. Să amintim că drept preț al distrugerilor planficate, în primul rând în Cârnic, acest plan propune ca „monedă de schimb” protejarea unor monumente de importanță secundară izolate, rătăcite, printre cariere, halde și instalații, precum mormântul circular de la Hop-Găuri, lucrările miniere din Piatra Corbului, galeria Monulești sau ruinele de la Carpeni. Din bugetul promis de 25 mil USD, 8 milioane trebuiau să slujească la construcția replicii gen Disneyland a unei galerii miniere romane la suprafață. Astăzi, în încercarea de a cumpăra bunăvoința Ministerului Culturii, Compania a mărit oferta sa de finanțare a lucrărilor de patrimoniu la 75 mil USD și, drept urmare, a obținut certificatul de descărcare arheologică, deci aprobarea exploatării și distrugerii masivului Cârnic cu ansamblul lucrărilor miniere romane de excepţie pe care le adăpostește. Ne putem însă întreba dacă în condițiile desființării masive a siturilor și monumentelor arheologice, a înlocuirii peisajului cultural bi-milenar cu unul „selenar”, generat de brutala exploatare minieră, oferta bănească demagogică a RMGC mai poate avea un folos real la Roșia Montana, unde eventualii vizitatori vor mai întâlni în principal doar „fantoma” târgului de altă dată, machete la scară naturală sau redusă și reconstituiri 3D de monumente, colecții de piese arheologice scoase din contextul lor originar și, poate, câteva fragmente de situri păstrate izolat.
Se înmulțesc astfel indiciile privind folosirea unor mijloace și căi incorecte, chiar a corupției la nivel individual sau instituțional, de care RMGC abuzează fără teamă, pentru a obține cu orice preț ridicarea tuturor restricțiilor legale privind protecția mediului natural și a patrimoniului arheologic de la Roșia Montană. Personal cred că acest comportament al Corporației încalcă legile și normele morale naționale și internaționale, care și în România ar trebui să guverneze o dezvoltare economică durabilă, fără a genera riscuri intolerabile pentru patrimoniul natural și cultural al zonei. Pentru acest motiv îmi permit să sugerez onoratei delegații a Comisiei de petiții a Parlamentului European o analiză aprofundată a cazului Roșia Montana, respectiv a măsurii în care acțiunile RMGC și ale Statului Român sunt conforme cu aceste legi și norme la nivelul UE.
*******
Prof. dr. Mircea Babeș este un arheolog profesionist cu o experienţă de 50 de ani în cercetare şi de 10 ani ca profesor de arheologie la Universitatea din Bucureşti. Este cercetător în cadrul Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române începând cu anul 1964 iar din 1996 este profesor titular de arheologie la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti. Scrisoarea de mai sus a fost adresata, luna aceasta, Comisiei de petitii a Parlamentului European, care a pus în dezbatere situația din Roșia Montană în urma petițiilor depuse de doi cetățeni români, Sorin Jurca, locuitor din Rosia Montana si membru fondator al fundatiei culturale cu acelasi nume și Octavian Voiculescu de la Asociatia oamenilor de stiinta romani Ad-Astra. O primă dezbatere asupra Rosia Montana a avut loc in PE la inceputul lunii octombrie (mai multe amanunte aici) iar la sfarsitul saptamanii trecute, o delegatie a Comisiei de petitii din PE s-a deplasat in Romania pentru a se documenta pe marginea cazului, urmand ca discutiile sa fie reluate.
Comentariul dvs.!cand se asteapta o concluzie / decizie de la vizita delegatiei PETI in Romania?
2 miruna 2011-11-28
deja a inceput prost. pentru ca o parte din patrimoniu va fi salvata si reabilitata. din contra, daca nu se face exploatarea se va pierde tot patrimoniul de acolo, pentru ca statul nu investeste niciun ban in chestia asta si se duce totul pe apa sambetei. cu exploatarea mai exista totusi o sansa si ar trebui sa profitam de ea. ca presupun ca dl mircea babes nu are resursele necesare sa salveze patrimoniul pe banii lui. cu ocazia asta sa nu mai vorbeasca aiurea.
3 Mihai 2011-11-28
Majoritatea patrimoniului si a iestoriei de acolo o sa fie reabilitata, deci o sa fie pusa cu adevarat in valoeade. Din cauza asta s-au bagat bani in arheologie lafel cum si in galeriile romane s-a investit si nu numai
4 Andrei G 2011-11-29
Ei au avut campanii agresive?? Dar protestatarii care se "sinucideau" cu cianura in piete sau care baga lumii petitii in gura la metrou, ce sunt? Mai sa fie, am trait s-o aud si pe asta...cei care "cumpara" sunt tot rmgc nu?? Atunci de ce ong-urile primesc milioane ca sa faca pe interesantii? Ei au loc de munca dar se baga in vietile altora!!! RUSINE!
5 Tudor 2011-11-29
Daca vrem sa ne bucuram cu adevarat de tot patrimoniul si toata istoria de acolo atunci trebuei sa si intretinem istoria. Sa o reabilitam si sa o punem in valoare, cum statul nu o sa faca asta nici in o suta de ani, de ce sa nu acceptam sansa care o avem acum ?
6 Ady Costache 2011-11-29
Opinia mea sincera e ca atata timp cat acest proiect va investi si in renovarea si restaurarea patrimoniului si avand in vedere ca ministerul Turismului sau al Culturii nu s-a interesat niciodata pana acum de soarta acelui patrimoniu, ce sa mai vorbim de alocat bani pentru salvarea sa, consider ca proiectul este binevenit si ne poate ajuta sa ne bucuram de patrimoniu si de acum inainte.
7 Gratzian 2011-11-29
Sunt de acord cu domnul Mircea Babesc cand spune ca documentatia trebuie evaluata critic, dar se pare ca evaluarea trece prin filtrul prejudecatilor si se ajunge la concluzia, evident eronata, ca in Romania nu se pot realiza proiecte bune. Ba se poate, trebuie doar sa vrem. Mai ales ca RMGC respecta toate normele europene si are in plan si salvarea patrimoniului si o ecologizare masiva.
8 Krinutza 2011-11-29
@Tudor: sunt de aceeasi parere. Acest proiect chiar reprezinta o oportunitate de care ar trebui sa profitam, pt a ne pastra istoria si deci, patrimoniul.
9 ana 2011-11-29
in contradictoriu cu toti care au comentat pana acum, eu nu sunt de acord cu exploatarea aurului din Rosia Montana.Romania ar avea mai mult de castigat, pe termen lung, daca acea zona ar fi exploatata d.p.d.v turistic.S-ar evita un risc major de poluare cu cianuri,iar generatiile viitoare n-ar fi sacrificate.
10 cristina 2011-11-29
parerea mea e ca fata rmgc, rosia montana in primul rand nu ar avea parte de atata prezenta in mass-media. acum au turisti tocmai din cauza scandalului, vreo 300-400 de oameni au locuri de munca tot datorita prezentei lor acolo, daca pleaca rmgc, somajul ajunge iar la 95%. si pleaca si turistii astia atrasi de scandal. mai bine sa se faca exploatarea. in felul asta beneficiile se pot amplifica in loc sa se diminueze.
11 eugenia 2011-11-29
Extraordinar! Eu sunt chiar socata de acest jaf national. Si nu ma refer aici doar la Rosia Montana. Am avazut ca vor sa dea o lege a minelor prin care sa permita companiilor sa expropria. Pai, in ritmul asta sunt in stare sa mute Romania in desert la cate bogatii avem.
12 andreea 2011-11-29
ideea este ca noi astia carora ne pasa de lumea in care traim nu putem lasa sa se intample tot ce doriti voi, adica sa bubuim muntii, sa taiem padurile sa distrugem orice numai sa scoatem bani pentru ca intr-o zi sa va aratam si sa va zicem "uite mah ce ai facut, iti place? e frumos desertul asta plin de cratere si fara vegetatie?" sau copii sa va zica "fai mama, asa m-ai iubit tu pe mine?distrugand lumea in care traiesc?". imi pare rau dar nu se poate inseamna sa va bateti joc de lumea in care vor trai copii si urmasii mei. si nu va permit asta
13 Tatiana 2011-11-29
Cersetoria in numele RMGC o practica acei cetateni din Rosia Montana care si-au “prostituat” constiinta pentru a obtine bani nemunciti. Postacii sunt aidoma lor. Motii nu sunt cersetori, nu au fost niciodata. La munte se stie ca din putinul pe care il produci supravietuiesti. Cresti animale, obtii lactate si carne pe care le schimbi pe produse agricole. Rosia Montana a fost intr-adevar atipica pentru satele de munte, pentru ca oamenii de acolo traiau si din industria miniera, constituind o alta sursa de venit. Daca pe vremuri mineritului era practicat cu tarnacopul (si mai apoi cu dinamita, mutiland pentru totdeauna frumusetea peisajelor), cel putin impactul practicarii meseriei de miner era suportat doar de catre cel care facea aceasta alegere, constient sau nu. Meseria de miner este una dintre cele mai periculoase pentru sanatate. Speranta de viata este scazuta pentru ca bolile profesionale sunt necrutatoare. In zilele noastre societatea a evoluat, iar turismul a devenit o practica la nivel mondial. De ce am vrea sa ne intoarcem in trecut si sa involuam prin practicarea mineritului - o etapa inferioara in procesul evolutiei? Rosia Montana a fost declarata zona mono-industriala, destinata exclusiv pentru minerit. Asadar, nu exista posibilitatea macar de a incepe, daramite de a desfasura orice activitate comerciala autorizata. Este o situatie anormala. Insa asa au reusit autoritatile locale sustinand interesele unei organizatii private (RMGC) sa saraceasca zona, sa-i alunge pe oameni, oferindu-le apoi unica solutie “salvatoare”- mineritul. Se pot face multe si se vor face multe atunci cand aceste absurditati vor fi eliminate. Beneficiem de toate atuurile pentru a dezvolta un sector care confera o dezvoltare durabila societatii si comunitatilor, acela al turismului. Investiile in promovarea imaginii Romaniei ca destinatie turistica si peste granitele tarii, iar mai recentul documentar promovat de catre printul Charles al Marii Britanii despre Romania ne-au deschis larg orizonturile. Noi romanii suntem perceputi ca gazde primitoare, desavarsite in tratarea musafirilor. Din toate aceste considerente, nu vom accepta o pata de cianura cat toti Apusenii, nu vom accepta sa se aleaga praful de istoria noastra si nu vom accepta sa ne compromitem sanatatea si viitorul nostru si al copiilor nostri pentru cativa galbeni obtinuti cu mari sacrificii umane si sociale! Haideti cu mic cu mare sa Salvati Rosia Montana! Sa na unim in cuget si simtiri si sa sarbatorim "la trecutu-ti mare, mare viitor"!
14 Radu 2011-11-30
ana, din punct de vedere turistic nu poti sa o exploatezi cat timp apa de acolo e rosiatica si nu ai nimic pus la punct. In schimb daca se porneste exploatarea o sa avem infrastructura in zona, patrimoniul o sa fie reabilitat si pus pla punct. Mai nou au anuntat ca o sa ivnesteasca si sume importante in rosia montana statiune turistica
15 liviu 2011-11-30
nu doar PE s-a deplasat pentru a se documenta, trebuie sa mai fie prin tara in momentul asta si o comisie de la CE care o sa spuna cum sunt respectate normele europene. Cu siguranta ei o sa termine mai repede anchetele decat o sa se miste statul sa dea inca o declaratie in legatura cu proiectul
16 petronius 2011-11-30
nu exista la rosia montana atata aur cat sa acopere valoarea de patrimoniu istoric a ramasitelor arheologice romane aflate acolo, unice in europa. viitorul economiei globalizate nu sta in cantitatea de zur pe care Romania o va detzine si care se poate evapora in cateva zile pe mana unor jefuitori precum cei care au lichidat Bancorex, ci in inteligenta si capacitate tehnologica. originile noastre romane, de care lumea uita tot mai mult, trebuie dovedite nu numai prin limba pastarata pana azi (in mod accidental, as spune), ci si prin monumente arheologice. putzina lume stie ca nikita hrushtciov ne-a luat in bataie de joc pentru ca nu avem dovezi arheologice doveditoare pentru originea noastra romana. putem sa ne permitem sa neglijam asemenea valori istorice, ajungand, in final, de batjocura unor trogloditzi de talia lui nikita hrushtciov ? desigur, nu ! iar premisa cum ca guvernul nu va putea NICIODATA finanta conservarea valorilor arheologice nationale inestimabile de la rosia montana este falsa. nu poate pe moment, dar va putea in viitor. demnitatea nationala se conserva cu sacrificii, care nici nu ar fi prea mari daca avem in vedere putzinul cashtig pe care bugetul l-ar avea de pe urma exploatarii facuta de compania straina. iar locuitorii din rosia montana sa inceteze a se milogi ca niste cersetori nenorociti si sa ia initiative, asa cum iau romanii care au "nenorocul" de a locui acolo unde nici-o companie straina nu este interesata "sa le dea de lucru". in fine, daca parlamentul european va fi atat de nebun (ceea ce este intru totul posibil !) sa emita o hotarare care sa infirme valoarea istorica inestimabila a sitului arheologic de la rosia montana, va trebui sa ne opunem CATEGORIC acestui "parlament" de trei lulele ! demnitatea nationala nu se cerseste, se cucereste !
17 Oskar 2011-11-30
nu mi s-a parut nici ca ar minti, direct sau nu, nici ca ar omite ceva. au avut loc atatea dezbateri in care s-au putut discuta inconvenientele, de ce veniti acum cu un asemenea articol? mi se pare nu doar nesimtire, dar si OMISIUNE din partea dvs a dezbaterilor si discutiilor (chiar si live) organizate in repetate randuri. de ce nu ati lamurit atunci totul? ca sa aveti acum ocazia sa afirmati ca rmgc minte! sa va fie rusine
18 FANE 2011-12-02
dle andrei sa stii ca noi ong istii nu mai putem de atatea milioane! ne-am facut deja palate cu ele... si agresivitatea noastra trece limitele bunului simt cand jucam tara tara vrem ostasi, cantam si "ne sinucidem" simbolic cu CIANURA!
19 fane 2011-12-02
dragi postaci RMGC... nu, RMGC nu va investi in valori si nici in arheologie... zau asa, cum de ii intereseaza atat de mult valoarea locului? de ce nu ii intereseaza si altundeva? de ce e zona declarat ca fiind monoindusriala? maine poimaine o sa credem ca RMGC e o treaba ce se ocupa de fapt de patrimoniul tarii noasre si nu are de a face cu aurul, ca ei vor sa scoata aurul doar ca sa intretina zona etc... nu e de ajuns exemplul de la Baia Mare, considerat al doilea Cernobal? si aici se va folosi mai multa cianura decat acolo? atat de saraci am auns sa nu mai gandim pe termen indelungat?
20 FANE 2011-12-02
de fapt o inrebare atat de simpla: e normal sa castigi distrugand? e norma sa oferilocuri de munca ucigand? e normal?
21 silvia 2011-12-03
Postacii platiti de RMGC au scos repede din maneca minciunile devenite deja clasice: cu milioanele ONG-urilor, cu binefacerile aduse de distrugerile preconizate de RMGC etc. etc. Ma intreb cat le plateste RMGC pentru o asemenea postare, ca am vazut deja destule. Nu mai exista deloc rusine in tara asta? Pentru un ban si-ar vinde si mama. E ca un dialog intre surzi. Indiferent de adevar, indiferent de cine si cat de deslusit le explica, ei o tin una si buna. Daca le place asa de mult, sa gaseasca pe undeva prin lume un lac de cianura si sa se duca sa locuiasca pe malul lui. Ma intreb cand va reactiona Europa la aceasta amenintare de distrugere a unei importante parti a patrimoniului istoric european.
22 Calin 2011-12-05
Fane, RMGC a investit deja in valori si in arheologie, de fapt a finantat cea mai mare cercetare arheologica din tara noastra de pana acum, iar grosul banilor pentru patrimoniu vor fi investiti dupa ce incepe exploatarea. Deci ai pus gresit intrebarea, "e normal sa castigi distrugand?" pentru ca ei castiga si in acelasi timp investesc in conservare, in salvarea patrimoniului. Pe langa asta daca ei castiga, castigam si noi, ca statul ia peste jumatate din profituri.
23 Calin 2011-12-05
silvia " Indiferent de adevar, indiferent de cine si cat de deslusit le explica, ei o tin una si buna". Ai avea dreptate daca te-ai referi la ONG-urile care se opun. Ca cei de la Comisia Europeana au explicat suficient de bine ca mineritul cu cianuri e sigur. Ca cei de la Ministerul Culturii au declarat si ei ca cercetarea arheologica finantata de RMGC a fost cea mai mare din tara de pana acum si ca a adus la lumina nenumarate vestigii antice, medievale.
24 Virgilius 2011-12-21
Sunt total împotriva actiunii de distrugere a muntilor sub termenul cosmetizat de 'investitie' în zona .Vad ca multi/multe spalati/te pe creier de catre rmgc sunt aici ca si-n reclamele cu tataia de la Rosia Montana care si-a luat bani ptr tigari de la rmgc cât să-l tina 1 an,2,3 nu conteaza .Am rude care nu au timp/nu pot sa intre pe net dar sunt si ei/ele total împotriva jafului in pregatire de la Rosia M.
25 ana jercan 2012-01-29
nu inteleg de ce aceasta zona bogata Inca in aur nu poate fi exploatata de statul nostru,de ce nu ne putem folosi noi de el,ca cetateni ai acestei tari si trebuie sa il dam pe un profit de 3 la suta unei companii straine care sigur nu va tine cont de nimic in zona,singurul interes fiind sa extraga si ultimul gram.Sunt oameni acolo care au nevoie sa munceasca la fel cum sunt in toate zonele tarii,nu e nimic nou iar noi stam aici si visam ca tot vine cineva sa ne ajute si pe noi..TOTI CE FAC INVESTITII LA NOI O FAC DOAR DIN INTERES PROPRIU,CA SA CISTIGE EI CIT MAI MULT,NIMANUI NU II PASA DE NOI.Daca vrem sa ne fie mai bine trebuie sa muncim noi ptr asta,pomenile sunt fictive ptr cretini...
