Parlamentul pregătește o lege prin care să ciuntească Parcurile Naționale în favoarea unor interese economice obscure

Florin Stoican, președintele Asociației Kogayon, fondatorul celui mai mic parc national al României, denunță o inițiativă legislativă periculoasă, promovată din însuși județul pe raza căruia e amplasat Parcul Național Buila Vânturarița.

Pentru interesele economice enorme ale zonei, chiar și această mica arie protejată reprezintă un obstacol. Inițial s-a încercat prin lobby-ul făcut la Daniel Constantin, când acesta era Ministrul Mediului, să se ciuntească o parte din Parcul Național Buila Vânturarița, pentru a permite unei cariere să muște cu utilajele dintr-un munte, mutilându-l. Despre aceste tentative România Curată a scris aici, aici, aici și aici .

Asa vor arata parcurile nationale dupa interventia politicienilor

Demersul în cadrul Guvernului a stagnat, însă face pași un demers paralel, cu efecte mult mai dramatice pe viitor nu doar pentru Buila Vânturarița, ci și pentru restul ariilor protejate ale României. Dumitru Lovin, un parlamentar vâlcean de la ALDE, partidul care păstorește Ministerul Mediului, a reintrodus în parlament o inițiativă mai veche, prin care toate exploatările care aveau OK-ul de funcționare în vara anului 2007, să fie permise pe mai departe în ariile protejate, urmând ca respectivele suprafețe să fie extrase din zonele protejate și introduse în circuitul economic.

Florin Stoican, președintele Kogayon, explică care va fi impactul acestei initiative legislative, dacă va fi adoptată de Parlament: ”E o inițiativă din cadrul asaltului investițional asupra naturii. Sunt convins că ar crea un precedent periculos și au de gând să extindă derogările și pentru infrastructura rutieră și alte minunății.

Aparent se corectează o eroare de desemnare, la ora actuală existând unele spețe, cum e și cazul PN Buila-Vânturarița versus cariera de calcar Bistrița, unde HG de înființare a parcului intră în contradicție cu HG de aprobare a licenței de exploatare minieră pe perimetrul suprapus. Însă ca principiu, cred că statul trebuie să-și asume aceste greșeli și să le trateze prin analiză și soluții punctuale, nu prin stabilire de reguli cu valabilitate națională. În cazul nostru repararea greșelii nu ar fi altceva decât facerea alteia și mai mari. Analiza pe care-am facut-o și pe care politicienii o ignoră, dovedește că perspectivele carierei sunt sumbre și chiar prin repararea greșelii nu ar avea șanse de dezvoltare decât foarte limitate în timp și cu mari riscuri. Practic s-ar restrânge parcul, s-ar dărâma muntele, s-ar distruge iremediabil niște valori naturale, inclusiv 14 ha de păduri virgine, pentru a prelungi agonia unei cariere pe moarte. În plus, modificarea nu rezolvă problema, fiindcă oricum pe lângă perimetrul suprapus ar mai fi nevoie de alte 13 ha în afara acestuia, iar limitele parcului coincid cu cele ale siturilor N2000, ceea ce presupune și derogare de la CE pentru schimbare.

Eu am documentat foarte bine tehnic și procedural situația carierei de calcar ce se dorește să fie extinsă în P.N Buila-Vânturarița, unde este evident că decizia de extindere ar fi una 100% politică, fără nici o fundamentare, nici măcar economică și socială.

Dacă se ajunge la adoptarea legii, ceea ce ar însemna un precedent urât, cred că trebuie să ne luptăm ca măcar în documentația de solicitare a extinderii să se ceară obligatoriu și o documentatie tehnico-economică, poate și un studiu de impact social, prin care să se dovedească fezabilitatea extinderii. Altfel, mai ales în cazul carierelor statului, unde nu prea interesează profitabilitatea, să se restrângă degeaba limitele parcurilor în favoarea unor cariere care oricum se vor închide din motive tehnice și/sau economice. Adică de ce am distruge munții ca sa închidem și cariera peste 10 ani? Alineatul cu obligația reintroducerii terenurilor în arii protejate după exploatare e de râsul curcilor! Ce să reintroduce? Găuri? Și mai e un aspect foarte important de analizat, anume solicitările de acces în arii protejate din afara perimetrului de exploatare, în specia pentru drumuri tehnologice.

Cred că la documentația de modificare a limitelor ar trebui depuse cel puțin documentele necesare prelungirii unei licențe de exploatare: SF privind valorificarea resurselor minerale și protecția zăcământului, planul inițial de încetare a activității, planul de dezvoltare al exploatării, studiul de impact asupra mediului și bilanțul de mediu, planul de refacere a mediului, proiectul tehnic (inclusiv analiza fezabilității), studiul de evaluare a impactului social și planul de atenuare a impactului social”.

Cititorii care consideră că acest demers este unul care nu trebuie continuat, pot vizualiza aici lista garniturii de aleși ai neamului care sprijină prin semnătura lor acest controversat proiect legislativ  și le pot solicita să-și retragă inițiativa din procedura de avizare și adoptare parlamentară.

 

 

 


Recomandări

4 thoughts on “Parlamentul pregătește o lege prin care să ciuntească Parcurile Naționale în favoarea unor interese economice obscure

  1. Gri

    Așa o fi învățat dl. Lovin la cursul postuniversitar de la DEUTSCHEN MANAGEMENT – AKADEMIE NEDERSACHSEN. Așa scrie în CV. Sau la Facultatea de Agricultură din Craiova, absolvită acum o jumătate de secol…
    Au semnat și dl prof. Anton Anton, fost bursier Fullbright la Johns Hopkins University, Baltimore, USA, absolvent de curs UNESCO, fost chiar ministru al Educației, CERCETĂRII și Tineretului (așa i-o fi ieșit din cercetare, ca să voteze ceva pentru generațiile următoare).
    Precum și scriitorul de mare sensibilitate la încuviințarea începerii cercetării penale Varujan Vosganian.
    Dl. rector Sorin Câmpean și-o fi întrebat colegii care predau la Ingineria mediului dacă e bine să semneze, sau nu?
    PSD-iști nu prea s-au îngrămădit. Nici nu se merită: dacă ai vidanjori voluntari, nu se merită să te murdărești.

    Reply
  2. Marius Skolka

    Si cu legislatia europeana de mediu cum ramane? Ca zonele in cauza sunt in SCI-uri si SPA-uri?
    Sau pentru parlamentari care se ocupa d emediu si au studii agricole nu conteaza? Atentie, nu vreau sa jignesc toata breasla inginerilor agronomi, dar agricultura nu are nimic de-a face cu mediul natural. Este un factor de impact major care practic a distrus mediul natural. Si, la capitolul cariere si paduri, ce cauta un agronom? Halal guvern, halal parlament, halal popor ca ii suporta.

    Reply
    • JoG.

      Agricultura este agronomie aplicată. Iar agronomie presupune cunoașterea foarte bună a structurilor, fiziologiei și ecologiei speciilor de interes agricol (nu toate domesticite și cultivate). Mai presupune și cunoașterea ecosistemelor agricole, iar dacă ești un agronom bun, cunoști ecologie și știi ceva și despre ecosistemele naturale (seminaturale, mai precis, în ziua de azi). Biologia modernă (moleculară, practic) s-a dezvoltat în curțile structurilor de cercetare agronomică/agricolă și medicală. Prin lume există formare de bază comună pentru toți cei care vor lucra cu viul (biologi, agronomi, medici, silvicultori etc.).
      În mod oarecum paradoxal, în peisajul nostru antropizat, în care ecosistemele agricole domină net ca suprafață, calitatea apei, a aerului și sănătatea noastră, depind într-o foarte mare măsură de agronom și fermier și-tr-o mai mică măsură de biologi. Din acele hălci de mediu natural în care s-a băgat plugul, mâncăm. Suntem cam mulți ca să ne întoarcem la friptură de căprior sau mistreț, zmeură, pește uscat și miere de pădure. Că noi îi formăm aiurea (atât pe biolog cât și pe agronom), este o altă poveste. Că la unii se cultivă cu mândrie mediocritatea, iar la alții complexele de superioritate, cu mândrie pe măsură, este aceeași poveste aiurea.
      Așa că problema nu este c-a ajuns un agronom într-o funcție de conducere, ci c-a ajuns un politruc prost (în meseria pe care-o dezonorează), suficient (care n-are nici măcar bunul simț să ceară consiliere) și cu nici o considerație pentru cei pe care-ar trebui să-i reprezinte. Parlamentarii sunt aleși ca să ne reprezinte în toate problemele, iar partidele să-i tragă de mânecă atunci când oamenii lor sar calul.
      Cu aplicarea legislației europene ar trebui să se ocupe cei cu formare în sfera dreptului / juridicului, iar toți ceilalți ar trebui să participe pentru că așa este conservarea naturii / biologia conservaționistă modernă: implică specialiști din diverse sfere. Și mai ales toți ar trebui să reacționeze când se comit orori precum degradarea patrimoniului natural (intră aici și toate vietățile din solurile arabile care susțin fertilitatea acestor soluri) într-un sfert de secol, cam cât s-a scurs de la schimbarea de oameni la vârf din decembrie 1989.

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *