Lucian DavidescuValentina Dimulescu

„Paradoxul” fondurilor europene: cu cât furi mai puțin cu atât capeți mai mult

Vârful activității procurorilor în dosare despre fraudarea fondurilor europene – anul 2011 – precede perioada cu cea mai bună rată de absorbție. Care este legătura și ce semnifică ea?

Într-o țară care se zbate să cheltuie măcar o parte dintre fondurile europene pe care le are la dispoziție, pare o concluzie cinică, subînțeleasă – aceea că frauda „ajută” la aducerea mai grabnică a banilor în țară. A fost aproape de nivelul de politică de stat, atunci când unii politicieni de la vârf își justificau investițiile neinspirate și chiar ilegale cu argumentul „altfel pierdeam banii”.

Statisticile DNA par să infirme această teorie, cel puțin atunci când este vorba de fapte grave, cu consecințe penale, cum sunt falsurile și deturnarea de fonduri. Vârful de activitate al procurorilor în zona fondurilor europene, anul 2011, a fost urmat de cea mai bună performanță în ce privește absorbția.

fonduri

Desigur, concluzia este limitată de reprezentativitatea datelor – pentru că nivelul fraudei rămase nedescoperită poate da peste cap orice raport. De asemenea, procurorii se ocupă doar de infracțiuni, dar există și un al doilea nivel mult mai răspândit, al neregularităților procedurale pe care Comisia Europeană le penalizează doar cu „corecții”, respectiv un al treila nivel aproape generalizat – al oportunității și eficienței reduse cu care sunt cheltuiți banii.

Dar chiar și limitate la cazurile extreme, datele DNA arată totuși o tendință pozitivă – condamnările sunt mai multe și vin mai repede, lucru despre care se poate presupune că descurajează infracțiunile, dar totuși performanța absorbției nu pare să fie afectată.

Comparând proveniența infractorilor, mediul privat rămâne majoritar – situație răsturnată față de destinația fondurilor ai căror beneficiari sunt în principal instituții publice dar explicabilă prin faptul că beneficiarii privați sunt mai dependenți de fondurile europene și nu au același grad de certitudine a reînnoirii finanțărilor.

Însă o altă posibilă defalcare a condamnărilor – aceea între supervizori și beneficiari – arată o situație mult mai complicată: îmbucurătoare sau îngrijorătoare, în funcție de cheia în care este interpretată. Din 315 dosare trimise în judecată, doar aproximativ 20 se referă la funcționari din instituții care supervizează atribuirea fondurilor (iar dintre acestea, majoritatea sunt la Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură). Pentru asta există două posibile explicații:

Varianta bună – nivelul de integritate al funcționarilor care se ocupă cu suervizarea dosarelor este foarte ridicat, astfel încât „accidentele” sunt destul de rare. Din păcate, ponderea mare a infracțiunilor comise de funcționarii din instituțiile publice care beneficiază de fonduri nu susține întru totul această teză.

Varianta rea – justiția se bazează în principal pe vigilența supervizorilor – atunci când aceștia semnalează neregulile, există dosare și condamnări, dar atunci când ei sunt la rândul lor corupți procurorii nu mai au instrumente pentru a depista cazurile. Asta ar însemna că există o componentă masivă, nevăzută, de corupție administrativă și multe cazuri de beneficiari care comit aceleași tipuri de fraude fără să fie vreodată prinși.

Citește și: Raport SAR Mediul privat a intrecut autoritatile locale la fraudarea fondurilor europene 

 

 

 


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on “„Paradoxul” fondurilor europene: cu cât furi mai puțin cu atât capeți mai mult

  1. Calin

    Cele mai ilegale investitii sunt cele pe axa 5 pe POS Mediu. Au devastat ireversibil cursurile de apa cu regularizari sinistre comunistoide, incalcand total Legea Apelor si Directiva cadrul Privind Apa, doar ca sa faca absorbtie. Au distrus natura la paroxism si fara niciun sens doar pentru ca firmele sa aiba cu ce umfla situatiile de lucrari. Mergeti de exemplu pe Crisul Mic, sa vedeti cat beton si cata mutilare au revasat peste un parau amarat care n-a inundat niciodata si care vara seca. Sau aruncati o privire la Poganis, sa vedeti cati bani au cheltuit ca sa distruga un curs de apa chiar valoros pentru patrimoniul natural.

    Reply
  2. Paul

    Agentia pentru Plati si Interventii in Agricultura este o Gaura Neagra prin care se duc pe apa sambetei importante fonduri, pentru care cineva a muncit.Se intocmesc acte fictive,iar productiile agricole se valorifica pe piata neagra,cu diversi samsari,evitandu-se fiscalitatea si incasandu-se TVA in mod fraudulos.Fraudele se comit printr-o retea bine structurata,in care fiecare isi primeste partea sa,iar organele de control isi au partea lor.Daca nu ma credeti,verificati-le averile fizice,conturile bancare (fara a mai socoti ce au mai ascuns la ciorap,sau la rude),vacantele”personalizate”,si alte mofturi.Dar cine se simte indreptatit sa arunce primul cu piatra in societatea comunistilor de omenie transformati peste noapte in oameni de afaceri cu legaturi in in zona politica,sau administrativa?

    Reply
  3. Lupu Ionel

    Cand eram student am vazut simpaticul film intitulat ALI-BABA SI CEI 40 DE HOTI… Acum vad zilnic serialul realist si interminabil intitulat ALI-PONTA SI CEI 7.000 DE HOTI !!!!!!!!!! Dar cred ca sunt mult mai multi !!!!! Inca n-au fost depistati de Justitie !!!!! Cand ii vad pe ecran pe PONTA, ECATERINA ANDRONESCU, LIVIU POP, SORIN CAMPEANU etc…. imi vine sa distru televizorul !!!!!!! Multi nesimtiti au mai ajuns in politica !!!!!!!! Dati-i un calmant lui MIRCEA GEOANA, sa nu se mai agite atata caci vremea lui „a trecut”….. Pacat ca nu intelege mersul lucrurilor !!??!!??!!??

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *