Vasile Ernu

Oraşul ca un afiş. Cazurile Timişoara şi Cluj: avangarda care ne sperie

Un prieten grec m-a învăţat acum mulţi ani o chestiune foarte utilă: ca să înţelegi instituţiile şi oraşul e bine să te uiţi la avizierele instituţiilor în cauză. Avizierele instituţiilor dau o imagine perfectă a oraşului, a nucleului său dur. Nu vorbesc despre reclame: ele sunt identice în toată lumea şi e despre marfă şi producător, nu despre consumator.

Aşa şi fac. Cînd merg într-un oraş fac un tur al uor instituţii importante: Universitate, Primărie, Casă de Cultură etc. Atît cît pot.

Universităţile trec printr-un proces destul de interesant la capitolul acesta: avizierele nu mai sunt “libere” şi “murdare” ca în anii 90-2000. Acum ele sunt “civilizate”, “curate”, “la cheie” şi în total control al “şefilor”. Acolo se pun numai lucruri “utile” şi “avizate”.

Ce spune asta? Universitatea nu mai are nimic cu spiritul universitar tradiţional european: e despre control şi utilitate nu despre libertate şi gîndire liberă. Acolo domină trendul “marketingului educaţional”: cum să reuşeşti în viaţă, cum să înveţi în 5 paşi succesul. Asta ce spune? Simplu: nu mai avem universitate care “produce” oameni care gîndesc liber ci un soi de HiperMarket universitar-educaţional care vinde produse-umane “pentru piaţă”, docile şi supuse dar eficiente. Asta e dominant dar mai sînt şi excepţii.

Însă instituţiile care dau tonul adevărat nu sînt nici universităţile, nici teatrul sau opera. Şi nici măcar “spaţiile alternative”. Toate acestea sunt mult prea mici şi închise în bule “elitist”-autosuficiente. Cele care explică mult mai bine realitatea sunt tot soiul de evenimente pe la Casele de cultură, tîrguri, festivaluri de tot soiul care aparent nu apar în “bulele de elită” dar care există, au un impact imens şi au un circuit mult mai mare decît credem noi.

În lumea reală aceste evenimente sunt precum manelele pe care “elita” le dispreţuieşte profind: dar ele sunt un produs real, cu un impact imens chiar dacă nu sunt cu bani de la stat şi nu sunt promovate pe media mainstream.

De exemplu, să luam oraşele fanion ale României precum Timişoara şi Cluj: primul e viitoarea capitală cultural-europeană iar Clujul e déjà un nume la auzul căruia leşină orice hipster sau cetăţean din clasa de mijloc pînă şi din Bucureşti.

Dincolo de lucrurile “sclipitoare” care au loc acolo ele în realitate au un filon mult mai puternic al unor evenimente de genul celor prezentate pe afişele de mai jos. Timişoara este mult mai aproape de “Ezoteric Fest” decît de Capitală culturală europeană în sensul ultraelitist înţeles. Iar Clujul este mult mai aproape de evenimente gen “Conferința internațională a Pământului Plat” decît de Fabrica de Pensule sau TIFF. Acestea sunt mai reprezentative pentru „grosul populaţiei”. De ce? E o altă discuţie.

Eu nu spun că e bine sau rău: eu văd o realitate pe care “elita” culturală & media o trec cu vederea sau o ascund. Sau o ignoră şi nu vor să o priceapă. Dar relaitatea există.

Culmea, cele două tendinţe care aparent se exclud se regăsesc perfect într-un singur loc: în rasismul politic şi social care aproape că se instituţionalizează aici (am scris în Libertatea). Aceste oraşe dau tonul: Timişoara vrea să scape instituţional de “manelişti” şi “cerşetori” iar Clujul face razii de scoatere a “cerşetorilor din transportul public” şi produc cel mai ruşinos ghetou al României: Pata Rît.

E altfel în restul ţării? Nu. Bucureşti, Iaşi, Constanţa etc e la fel. Doar că în avangardă sînt tot aceste oraşe ceva mai prospere şi aparent mai civilizate. În realitate mă tem că odată cu îmbogăţirea lor ele încep “să-şi permită” să scoată rasismul mult mai direct, pe faţă şi să-l instituţionalizeze. Poziţia social-economică “superioară” întreţinută de bani legitimează realitatea: cea ce la Iaşi se şopteşte la Timişoara şi Cluj se strigă şi se instituţionalizează.

Bine aţi venuit în lumea reală! Ei sunt în avangardă. Mai ales la acest capitol.

Ce doream să spun? În următoarea perioadă merg să vizitez aceste oraşe pe care le iubesc. Cu toate păcatele lor.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

6 thoughts on “Oraşul ca un afiş. Cazurile Timişoara şi Cluj: avangarda care ne sperie

  1. emil

    Penalul Timisoarei nu mai suporta manelele si focurile de gratare de parca profanarea arhitecturii locale cu mansardari artizanale ori inaltari de blocuri in stil rudaresc si fara avize ISU, n-ar fi tot o manelizare.

    Reply
  2. JK

    Nu pot să-mi dau seama din ce surse culturale (literare, filosofice …) te alimentezi, dar ești o prezență rară în publicistica românească.
    Într-un paragraf ai prins, zic eu, esența fenomenului care a cuprins universitățile românești. Ceea ce nu va accepta nici un hamster care pedalează mândru pe loc prin ministere și rectorate.
    La fel, ai atins subiectul suplinirii culturii cu economicul (sau al capului cu portofelul), extrem de caracteristic orașelor bogate. Orașe românești tinere cultural (de cca un secol), ca Timișoara și Clujul, în loc să profite de pe urma moștenirii lor multiculturale veritabile, s-au aruncat în reducționismul dictat de „piața culturală” și se mândresc cu niște iarmaroace ciudate. Dar, vorba chinezului, în 100 de ani nici nu se termină bine colonizarea. După 200, 300 de ani poți face o evaluare preliminară a reușitei.

    Reply
  3. Spoitoru din Bania Luka

    Unele observatii sunt corecte…
    CLUJ, Timisoara sunt doar SPOIALA (moneda calpa), cosmetizare cu un SCOP, de fatzada, fabricatzii marketing! Toate aceste activitati urmarind ceva…
    (scopul e sabotarea ROMANIEI ca stat din interior, de catre cei interesati, dupa parerea mea)
    Poate nu stiti, dar in perioada interbelica cele mai mari orase ale Romaniei Mari erau toate in MOLDOVA (nu vorbim de capitala); cand cei din Galati construiau submarine cei din micul orash Cluj, in care romanii erau minoritari, nu aveau nici macar tramvai! Timisoara a inceput sa creasca abia dupa Dictatul de la Viena, si acolo romanii erau MINORITARI; a cunoscut o crestere spectaculoasa si de o calitate incomparabil mai buna comparativ cu toate celelalte mari orase ale RSR (nu stiu daca a avut CUG) cu CALCULATOARE, electronica… datorita pretiniei rominoiugosclave olteneshti care s-a pastrat pana azi pentru a distruge si sabota Romania ca stat si tzara! De altfel Banatu si Bania sunt forme de organizare statala SARBESTI.
    In concl.: doua orashele boite gros si umflate in MINCIUNA, cu un SCOP, situate vagauni si fundaturi ale istoriei si geografiei Europei intr-o viitoare Bosnie transpusa eventual – dupa retragerea UENATO din zona – sub inaltul patronaj al RUSIEI renascute.

    Reply
    • dupa ce STATU le-a dat, urla ca NU le-a dat si ca de fapt le ia, n-asa?

      Tot ce vedeti in CLUJ&Timisoara nu s-a realizat prin munca asidua a celor de acolo, prin talentul si geniul acestora – vorbim de DEZVOLTAREA incontestabila a celor din VITRINA postceausista a celui mai sarac si inapoiat stat din UE -, ci cu investitii MARI ale STATULUI, in ambele cazuri, dupa care au venit investitiile celor care sunt de buna sau mai putin buna credinta, ori doar in goana dupa profit si oportunitati.
      (ca de exemplu: baza industriala construita de COMUNISTI! AUTOSTRAZILE exorbitante, Aeroporturile, Arena Nationala – prima din tzara! – parcurile industriale, din bani PUBLICI!, Salile POLIVALENTE de nivel European – in iashi exista O singura sala polivalenta, ca si in capitala, veche, comunista si nicio perspectiva de viitor)
      Adica, vorbim despre statul ROMAN care a investit acolo si de investitori ADUSI de catre CINEVA, diverese org, indiferenti la faptul ca CLujuL nu e legat inca cu AUTOSTRDA de restul lumii si nici nu va fi in viitoarele decenii!
      Cand vorbim despre INTERBELIC vorbim despre cel mai pur si dur CAPITALISM, intr-o economie de piata complet LIBERA…
      Intrebarea e de ce STATUL roman postceausit considera ca trebuie sa bage toti banii doar acolo, pe ce fundamente si din ce considerente sa bagi toti banii in regiuni depopulate, cu o geografie imposibila, cu densitati neeuropene, incapabile sa sustina vreo dezvoltare in vreun domeniu vreodata!?
      …de frica, desigur, ca LEGAL nu e, sigur!, atunci cand se transforma in avorton statal neeuropean incalcandu-i propria Constitutie cu nonsalanta, batandu-si joc de Europa per ansamblu si de tot restul in posceaushismul sau din multe puncte de vedere mai salbatic si barbar decat ceausismul oltenesc, desi pe alte coordonate membru DEGEABA in cluburi selecte.
      (pai, Constitutia spune clar ca teritoriul se dezvolta unitar – Legea nu-ti da voie sa bagi toti banii intr-o singura regiune, indiferent de considerente, doar in cateva orase!

      Reply
  4. Petrus

    Din randurile articolului, percepem un lucru simplu, la adresa celor care inteleg altfel democratia si valorile civilizatiei; Un lucru pe care l-am auzit „de la centru”, in urma cu aproape 30 de ani, dar astazi exprimat perfid, cu pretentia de a fi eleganti in exprimare, dar in alte cuvinte: legionarii, fascistii, ungurii, nazistii, in scopul de a reteza orice replica din partea acelora carora le este facauta „analiza”.
    Nu putem sa nu remarcam ca „analiza” se doreste a se constitui motiv de speriat pentru cei care nu se regasesc in elitele natiunii extracarpatice, nu mai putin segregationiste in raport cu cetatenii Romaniei intracarpatice si care se tem de pierderea controlului asupra acestor provincii pline de provinciali si provincialismele lor, furnizoare de resurse, mereu orientate catre cei care nu-si doresc abandonarea „traditiilor” din fundul curtii.
    La urma urmei, ar trebui sa nu ne prevalam de la a recunoaste ca „marama nu e prea departe de burka”, ceea ce ar putea defini destul de limpede raporturile dorite de unii lideri extracarpatini, in societatea romaneasca, in care haosul nu ofera transparenta si perspectiva necesara dezvoltarii echilibrate si accesul tuturor cetatenilor, in mod echitabil la resursele natiunii.

    Reply
    • Banatubaniei

      In afara de gazele naturale exploatate la Tg. MUres, nu exista resurse semnificative care sa poata sustine o industrie oarecare la nivel SATISFACATOR.
      …se zice ca sunt pe terminate.
      (sigur ca mai expoatam diverse gaze prin alte parti, petrol, diverse minerale, insa TOATE sunt insuficiente si sunt necesare importuri masive, inclusiv de CARBUNI!
      NU cu totul altfel ar sta treaba daca cineva se apuca de exploatat serios resursele din Marea Neagra, in urmatoarele decenii – deoarece petrolul ar fi tot insuficient, pentru nevoiele noastre interne, iar gazele s-ar epuiza in cateva decenii dupa estimarile specialistilor.
      (cel putin jumatate din petrol am fi nevoiti sa importam la vf de productie – doar la gaze ne-am descurca daca le gestionam eficient si le amestecam cu cele de sonda azi arse in bataie de joc)

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *