Oprescu arunca ONG-istii in dubele Jandarmeriei

25 Septembrie 2009

Primăria Capitalei a chemat vineri jandarmii pentru a-i aresta pe manifestanţii asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul", care au organizat un miting după ce le-a fost interzis accesul la o şedinţă publică a Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Pe ordinea de zi este decizia acordării unor planuri urbanistice zonale îndelung contestate de opinia publică, scrie Evenimentul zilei.

Câţiva dintre cei aproximatix 50 de protestatari, care au organizat un miting în faţa Primăriei, au fost legitimaţi de jandarmi. Este pentru prima dată în ultimii zece ani când Primăria cheamă jandarmii pentru a-i aresta pe participanţii la un miting.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a spus că membrii ONG-ului nu au fost primiţi în sala de consiliul deoarece "nu mai erau locuri". Totuşi, "Salvaţi Bucureştiul" avea locuri rezervate la eveniment. Edilul i-a sfătuit pe manifestanţi să afle deciziile "de la televizor". Mai mult, deşi este şedinţă publică, cetăţenii interesaţi nu au putut intra în sală.

"Au legitimat vreo cinci persoane. Acum stăm la uşă, ni s-a spus că sala e plină, dar mai verifică. Dar noi ştim că sala e goală" - Nicuşor Dan, liderul asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul"

La puţin timp după ora deschiderii şedinţei (13:00), un reprezentant al "Salvaţi Bucureştiul" a reuşit să intre în sală şi a cerut permisiunea de a vorbi în faţa Consiliului. Acest drept nu i-a fost acordat şi, după ce a protestat, a fost dat afară.

Şedinţă controversată

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) urmează să dezbată astăzi, într-o sedinţă programată la ora 13, aprobarea a zeci de Planuri Urbanistice Zonale (PUZ). Nu mai puţin de 37 de organizaţii din România şi străinătate, au trimis o scrisoare deschisă autorităţilor, în care cer să respingă planurile care pun în pericol unele zone protejate sau coerenţa estetică a Bucureştiului.

Astăzi, CGMB are de luat 41 de hotărâri, dintre care 29 vizează aprobarea sau respingerea de planuri urbanistice. Din acestea, doar trei proiecte par a nu avea probleme cu legislaţia în vigoare.

"Şedinţa CGMB din 25 septembrie este un prilej pentru dumneavoastră de a vă poziţiona de partea mafiei imobiliare şi a urbanismului sălbatic sau împotriva lor", se scrie în documentul trimis autorităţilor. Cele mai grave probleme apar la opt dintre planuri.

Maximum 13 metri, dar merge şi 30

Primul imobil contestat este cel din Primăverii, numărul 55. Zona este considerată una protejată, iar înălţimea maximă admisă a clădirilor din zonă este de 13 metri. Ori clădirea pe care afaceriştii o construiesc are 30 de metri, conform planului.

Un alt PUZ contestat de grupul de 37 de organizaţii este unul care cere demolarea a două imobile din Viilor, o zonă protejată a Bucureştiului. Sunt contestate alte patru planuri de construire în zone protejate (Regina Maria, Polonă, Domenii şi Temişana), despre care preşedintele Asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul", Nicuşor Dan, spune că "afectează coerenţa estetică". Asociaţia pe care o conduce acesta este una dintre semnatarele scrisorii deschise.

Alte planuri contestate sunt cele propuse pentru strada Vespasian, numărul 56, care, potrivit semnatarilor, ar afecta aspectul unei zone vechi a Bucureştiului şi pentru bulevardul Iuliu Maniu, numărul 141, care ar "presupune dublarea densităţii construite într-o zonă foarte aglomerată a oraşului".

Cazul Costanda, consumat

"Din păcate, porcăria s-a făcut în ianuarie 2008. După părerea mea, astăzi Consiliul nu are cum să nu dea acest PUZ", spune Nicuşor Dan. El face referire la schimbul de terenuri dintre primărie şi afaceristul Costică Costanda. Acesta din urmă şi şoţia sa au primit Satul Francez, din Şoseaua Nordului, în schimbul a 2,8 hectare din Parcul Bordei.

După această afacere, Costanda s-a ales şi cu favoruri din partea CGMB. Instituţia i-a promis modificarea CUT-ului cu mult peste nivelul anterior. CUT, coeficientul de utilizare a terenului, este raportul dintre suprafaţa desfăşurată a construcţiei (suma suprafetelor tuturor nivelelor) şi suprafata totală a terenului. Este limitat superior de prevederile planului urbanistic.

Costanda a primit promisiunea unui CUT de 3,5, în condiţiile în care cel mai mare CUT aprobat anterior era de 2. Astfel , suprafaţa desfăşurată a construcţiei lui Costanda poate fi de 3,5 ori mai mare decât terenul ocupat.

De ce se dezbat 29 de PUZ-uri într-o zi?

La 30 septembrie 2009, intră în vigoare o ordonanţă de urgenţă care modifică şi completează reglementările de urbanism şi amenajare a teritoriului. Aceasta prevede că indicatorii planului urbanistic general (PUG) pot fi modificaţi o singură dată şi în proporţie de maximum 20% prin derogări de la PUZ.

Legislaţia, mai strictă decât cea existentă, nu va permite modificări de care a beneficiat, de exemplu, Costică Costanda.

Semnale din partea presei străine

Francezii de la AFP au scris în acest an un articol intitulat "Bucureştiul, preocupat în sfârşit de patrimoniul său foarte ameninţat". Optimismul este situat însă de partea asociaţiilor care luptă pentru conservarea Bucureştiului, nicidecum de cea a autorităţilor. Agenţia spune că oraşul are parte de un "cocktail mortal", în care se amestecă corupţia,gravele lacune legislative şi birocraţia.

Un alt nume mare în presa lumii, cotidianul german Der Spiegel, avertizează că "urbanismul sălbatic ameninţă să ruineze Bucureştiului", referindu-se la noianul de clădiri ilegale care au apărut în ultimii ani.

Prima "bubă" - colosul de 90 de metri de lângă Palatul CEC

Aceste acuzaţii din presă sunt susţinute de un raport al Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniu, eliberat la 21 septembrie. Documentul arată că distrugerile suferite de Bucureştiul istoric după 1989 sunt mai grave decât cele din timpul dictaturii Ceauşescu.

"La nici 20 de ani de la sistematizarea comunistă, sub deviza „modernizării” şi „dezvoltării”,abuzând de necesitatea restructurării imaginii urbane, centrul Bucureştilor este din nou agresat, de data aceasta prin implantarea în serie a unor clădiri înalte, hoteluri sau birouri", se scrie într-un raport preliminar, din septembrie 2008. Acesta indică primele mari bube ale Bucureştiului: „Bucharest Financial Plaza”, un imobil construit în 1995, de circa 90 metri înălţime, amplasat în aria de protecţie vizuală a Palatului CEC şi mediatizata "Cathedral Plaza", de lângă catedrala romano-catolică "Sf. Iosif".

 

Comentariul dvs.!