Gabriela Lupu

Opiniile cititorilor despre dialogul privind revolta „provinciei”

Dialogul scriitorului Vasile Ernu cu George Ţurcănaşu, lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, membru fondator „Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”, publicat de noi săptămâna trecută, a suscitat interesul cititorilor care au comentat intens cele spuse de intelectualul ieșean despre administrare, despre centralism şi descentralizare.

”Faptul că ardelenii se deplasează și fac afaceri la Viena și la Budapesta iar constănțenii se uită spre București și Istanbul e un lucru foarte bun. Așa e țara noastră: sudul e balcanic, centrul-vest e central-european, iar estul e est-european. În loc să privim asta ca pe un dezavantaj (țara la răscruce bătută de vânturi), ar trebui să construim o țară la intersecția rutelor de comerț și afaceri”, scria cititorul care semnează cu numele ”Robert”.

La rândul lui, Ghe comenta astfel: ”Provincia se revoltă pentru că neo-liberalismul produce zone câștigătoare (metropolele) și zone perdante (restul). Să crezi că o „bună administrare” repară lucrurile este o mare naivitate.
Regiunile sunt făcute pentru a fi euroregiuni, iar euroregiunile sunt făcute ca să fie mai slabe decât statele naționale și suverane. Când se „descentralizează”, se cam golesc de conținut noțiunile de stat și națiune.”

La întrebarea din articol “oare o conexiune puternică cum ar fi o autostradă Odessa-Chişinău-Iaşi ar schimba ceva”?, cititorul care semnează cu pseudonimul „Nae Girimea” răspunde: ”Să meargă în Ucraina? Pentru ce? Ucraina are un viitor incert. Comunică pe mare cu cine? Dacă ar fi vorba despre o continuare a traseului spre alte zări, cu Odessa port, n-ar fi mai bine comunicarea spre lume cu Contanța port? Din acest punct de vedere construcția podului Galați–Tulcea se justifică. Iar sfârșitul autostrăzii ar trebui să fie Chișinăul. Ca o concluzie: Iașiul trebuie legat neapărat cu Transilvania și deci cu vestul Europei”.

Așteptăm în continuare opiniile și comentariile dumneavoastră.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

6 thoughts on “Opiniile cititorilor despre dialogul privind revolta „provinciei”

  1. guru

    Astia nu sunt cititori sunt agenti de influenta in toata regula!
    Este stiut de toata lumea ca Austria si Ungaria au afaceri consistente cu rusii, ca importurile lor de gaze si petrol din Rusia sunt imense, ca rusii lasa ungurii si austriecii (care nu sunt in NATO) sa profite de pe urma afacerilor privilegiate pe care aceste doua tari le au cu Rusia, inclusiv pe teritoriul ROMANIEI!
    (in rafinariile si terminalele petroliere ROMANESTI de linga Constanta si din Prahova)
    De, ce? A mai vazut cineva agricultura si ind alimentara moderna fara gaze si petrol, ori petrolierele austroungare pe undeva?
    Cu profitul obtinut cele doua tzari cumpara influenta si investesc acolo de unde pot sabota mai bine Romania ca stat.
    (e legat cumva CLUJUL mult laudat cu vreo AUTOSTRADA de restul Europei, de nu-l ocolesc INVESTITIILE organizatiei? cand nici macar cale ferata electrificata nu are si aitishtii n-au nevoie decat de conexiune internet, au in schimb gata pregatita Reteta Succesului pentru iashi=MOLDOVA, n-asa?!

    Exista o anumita diversitate, prin ROmania, insa ea nu e asa vizibila azi cum clameaza respectivul – dupa atata comunism si globalism, integrare in NATO&UE, cand vro 5 milioane lucreaza prin UE, sa zici ca in Constanta e balcanism…, iar prin Timisoara formatiei AZUR nu e, mi se pare complet FALS.
    (rezulta ca respectiul e un fals)
    In schimb, e adevarat faptul ca centrele artificiale Regionale/PROVINCIA ar falimenta urgent oricate fonduri ar avea la dispozitie, deoarece nu au CAPACITATE ADMINISTRATIVA, nu au oameni, nu au institutii si niciun plan, program, nu sunt pregatite pentru asa ceva! in afara de gargara la ordin sau platita de rusi nu produc nimic! in afara de mishcari si demonstratii programate pe retele de socializare actiunile lor sunt NULE in beneficiul „PROVINCIEI” respective.

    Reply
  2. https://www.youtube.com/watch?v=64x6Aq8tvJs

    De ce ati gasit de cuviinta sa popularizati doar acele OPINII prefabricate conform Planului urmarit?
    Autostrada UNIRII” cui, cu cine? …Unghenii cu Tg.Mu, Tg. Frumos, Tg.Neamtz, ocolind toate centrele importante din MOLDOVA dupa Coada Lacului de la Bicaz, infingandu-se SUBIT in cel mai mare MASIV din toata Rep.moldova?!
    Toate autostrazile pe aceasta lume trebuie in primul rand sa fie UTILE cuiva, sa fie utilizabile impreuna cu retzea de drumuri, sa conecteze centrele impotante, intre ele, …NU Coada Lacului cu Dealu Hancu!

    Reply
    • Pe wki

      V-as aduce in atentie si cum se schimba etimologia denumirii „iashi” de cativa ani in coace, ca sa aveti de ce va cruci si sa intelegeti mai bine cine sunt cei atat de INTERESATI de ea!
      (CTRL…)
      Cum pana mai ieri targul fondat de boierul iashi = ieshi, pe moldovineshti -, acum un an era botezat dupa un trib germanic (pacat de faptul ca mai an s-a aflat ca respectivii au migrat in masa prin Croatia), iar azi a ajuns cu ORIGINI cucumane daca nu SARMATE, cei de la care le provine DENUMIREA!
      (ca extractie din bancurile de autobaza cu SARMA ale securoilor ceausisti creati de rusi care habar n-au nici azi ca CLUJU nu are linie ferata electrificata si ca Moldova a fost prima electrificat dupa terminarea primei mai hidrocentrale din Romania, la Bicaz)
      …CTRL fenomenul UNIRII cu rep.moldova, de catre cei INTERESATI, fie si cu ajutorul unor intermediari care inventeaza infrastructura virtuala care sa ajute la UNIRE prin papushoii cumparati de ei din PARLAMENT (pnl&pmp).

      Si nu in ultimul rand, vreau sa va dezvalui faptul ca diferenta de nivel – in metri altitudine – intre lunca Prutul, la Ungheni, si cel mai mare Deal din toata rep.Moldova, pe care trebuie sa-l strapunga neaparat AUTOSTRADA UNIRII, fara cap si coada, ca sa-si gaseasca vreo finalitate adevarata, vreodata, trece de lejer de 300 de metri!
      (ar putea ajunge si la 400 de metri, daca Autostrada virtuala se incapatineasca sa-i atinga PISCU, sherpuind pe tunele si viaducte de miliarde de Euro, cativa zeci de km, alaturi de CONDUCTA magica de gaze)
      … marog, n-ar fi fost mai simplu pentru toata lumea daca autostrada ocolea cel mai mare DEAL din INTREAGA rep?
      Ce sa mai vorbim despre diferenta de altitudine dintre DEPRESIUNEA Ciucului si MASIVELE inconjuratoare!

      Reply
  3. Dezideriu Dudas

    Un sistem ontologic structurat pe trei planuri, simplificare-sinteză-provocare, ar trebui majorat cu un al 4-lea plan ce ar ține de construcția viitoare. Dr.ing. Adrian Bejan îi dă și o matrice definită prin teoria sa constructală. România, centrală și locală, a fost până acum supusă doar la provocări și in puține locuri au funcționat sintezele. Unul dintre ele este « România curată ». Pentru a și simplifica este nevoie și de construcție, pentru a ști la ce poți renunta, la ce nu, la ce trebuie să introduci….La o viitoare posibilă manifestare publică plecată de la aceste idei legate de regionalizare, aș prezenta o lucrare cu tema de mai jos :
    “ ÎNTRE « SCURGEREA INCONTINENTĂ » – TRANSILVANIA ( statul român ) ȘI « FUNDĂTURA »-MOLDOVA ( societatea românească ) ….., « CONSONANȚA FUNCȚIONALĂ DOBROGEA » ( stat-societate ), PRIN “DESCHIDEREA LA MARE ….. REALITATE GLOBALĂ”. De la “Lacul rusesc” la “Lacul global” “.
    Redau mai jos trei idei din materialul original al dialogului dintre Vasile Ernu și George Țurcănașu, idei legate de Teoria constructală, pe care, ca și la Moliere, profesorul Țurcănașu le p(r)oza, dar nu știa că era « proza »…. :
    1. « În primul rînd este vorba de logica naturală a construcţiei interne: o câmpie sau o reţea convergentă de văi către o mare depresiune internă (N.M. – Teoria constructală 1….) faciliteaza controlul politic sau administrarea centralizată a resurselor social-economice fără mari cheltuieli energetice, pe când un teritoriu în mod natural fragmentat va îngreuna considerabil funcţionarea unei structuri centralizate şi va conduce, de cele mai multe ori, la un sistem administrativ regionalizat sau federal. »
    2. « Dacă ne vine greu să întelegem acest lucru, putem apela la o abordare calitativă a chestiunii: structura teritorială locală centrată pe Galaţi va fi complementară structurilor teritoriale moldoveneşti, şi nu celor sudice, unde aşa cum e poziţionat oraşul, putem lesne să tragem concluzia că sudul nu va avea nevoie de serviciile sale portuare!
    Orice abatere în trasarea unor limite regionale de la logica teritorială va crea un handicap suplimentar regiunilor care vor fi nevoite să intre în competiţie cu celelalte regiuni ale Europei. ( N.M. = Re-TEORIA CONSTRUCTALĂ 2….). »
    3. « Ceea ce face atractive pentru multinaţionale faţada vestică şi Transilvania e accesibilitatea mai bună la nucleul dur al UE, de unde vin şi cele mai multe investiţii. ( N.M. – DAR MAREA/ PORTUL, EXPORTUL MARITIM ? / Re – Teoria CONSTRUCTALA 3 …). În România Carpaţii sunt cu filtru, cu filtru al investiţiilor! »

    PS În comentariul următor transmit ideile prezentate pentru întâlnirea publică, dedicată în data 27 ianuarie 2019, Proiectului de țară – Inițiativa Dobrogea. Se va înțelege recursul de mai sus. Mai trebuie scris că inițial manifestările dedicate promovării Proiectului de țară – Inițiativa Dobrogea (http://consiliulmondialroman.ro/2019/01/14/romania-si-convergentele-viitorului/ ) au avut o denumire inspirată în exclusivitate de profesorul american de origine română, dr.ing. Adrian Bejan.

    Reply
    • Marog

      AMESTECATI lucrurile! E vorba doar de o conjunctura ISTORICA care va fi depasita pana la urma. Desi lasati sa se inteleaga sa se va place EUROPA CENTRALA, Transilvania va ramane tot o vagauna si o fundatura a Europei, din punct de vedere GEOGRAFIC – milioane de ani la rand, in dosul Alpilor si a Carpatilor APUSENU, orientali sau meridionali -, care cauta momentan sa profite de CONJUNCTURA politica/ istorica la MAXIMUM. Nu e si cazul Moldovei, sau a rezervatiei de moldoveni creata de rusi, mai ales sovietici. Moldova e astfel pozitionata geografic NU din vreo intamplare, insa CONJUNCTURILE i-au fost nefavorabile cel mai ades mai ales dupa 1940.
      Sa nu uitam ca TRANSILVANIA era cea mai saraca, inapoiata si slab populata entitate a IMPERIULUI – din multe puncte de vedere inferioara chiar si REGATULUI. Saga transilvaniei” incepe dupa eliberarea ei de catre SOVIETICI, cand comunistii indiferent de nationalitae investesc masiv acolo din diferite considerente sarind cel mai ades Moldova din planul de investitii dupa moartea lui Dej.
      Iar de moment ce nu va primesc ungurii barjele pe Dunare, deoarece faceti concurenta, trebuie sa fiti tinuti la respect si poluati! ati putea sa trimiteti marfuri pe Dunare in CROATIA si pe feroviar prin Serbia, de ce nu, ocolind vagauna cu infrastructura ei dificila din cauza GEOGRAFIEI si saraciei ROMANIEI postceausiste in care urmasi de fosti administratori comunisti spun lucruri trasnite.

      Reply
  4. Dezideriu Dudas

    DETERMINAȚII ASOCIATE DEMARĂRII PROIECTULUI DE ȚARĂ –
    INIȚIATIVA DOBROGEA

    CONSIDERAȚII SUBIECTIVE
    -Dacă « Alianța Vestului » pare a pleca de la o abordare administrativă, « Mișcarea pentru dezvoltarea Moldovei » de la una a societății, « Proiectul de țară – Inițiativa Dobrogea » pleacă de la o platformă mixtă societate-stat, probabil și datorită istoricului și experienței noastre anterioare ( demersul nostru a început mai focalizat în anul 2017 ). În afară de extensia explicit națională pe care ne-o propunem, mai mult, la întâlnirea pregătitoare de la U.M.C.- Universitatea de Marină Civilă din data 19.01.2019, d-nul dr.ec. Dănut Juganaru, președintele în exercițiu CCINA Constanța, a avansat și o propunere de raport societare – stat ( mai precis , privat-stat ) de 51 % – 49 %. Participanții de la U.M.C. ( au participat și reprezentanți ai Universității Ovidius și ai Universității Andrei Șaguna ) au fost de acord.
    -Forța socială necesară unui Proiect de țară o considerăm util de instrumentat pe “Modelul Dobrogea », în sensul că fiecare comunitate românească își poate propune o întâlnire deschisă anuală la o dată și la un loc cunoscute de comunitate, întâlnire la care comunitatea să-și evalueze drumul parcurs, după ce, în primii ani, și-l va fi proiectat. Prin Consiliul Mondial Român dorim sa extindem inițiativa.
    -DE CE ar fi necesar, totuși, un Proiect de țara ? Procedura instituțională legală asociată lui poate asigura concordia necesară unei componente de construcție a societății, care să fie extrasa din războiul « democratic » al tuturor împotriva tuturor.
    -Cu ce ar veni totuși, în plus, « Inițiativa Dobrogea » ? Componenta noastră administrativă, cea dedicată societății, deja a instrumentat proiectarea mai multor mijlloace prin care acțiunea în societate a administrației să poata fi coordonata, atât ierarhic, pe verticală, când situația o necesită, dar și pe orizontala sau chiar de jos în sus, atât timp cât functionarea democrației, mai ales pe componenta ei de economie de piața, o necesită. Prin aplicarea Normelor de Control Intern Managerial pe structurile ierahice administrative de fundamentare a deciziilor se poate crea un instrument de lucru cvasi-generalizat de acțiune. Deasemenea, prin proiecte pilot, cu regim juridic temporar și actualizări periodice, se pot crea extensii administrative și legale, atât pentru simplificări administrative cât și pentru modernizări instituționale, în sensul de adaptare la tot ce a apărut nou ca eficiența și eficacitate în domeniul funcționalitătilor administrative.
    – O forță uriașă asociata demersului unui Proiect de țara ar putea veni din partea Corpurilor profesionale care, după o dezvoltare în parteneriat cu universitățile (acestea, la rândul lor, intrate mai adecvat în zona « atractorilor de competență », instituțional deja functionali ), ar putea fi implicate prin impunerea legislativă a unui Aviz Tehnic Obligatoriu-ATI, în toate domeniile administrative și procedurale unde situația o impune.
    -La alt nivel de generalitate, se impune « legarea » responsabilității structurilor de stat și celor private din economie, în formule mixte ( nu in exclusivitate, pot fi și trenduri inverse ), plecând chiar de la structura de proprietate a entitatii. A ne lega de « lanțurile de valoare a produselor si serviciilor » este o acțiune extrem de utilă, dar este doar un efect, greu de decelat acum, în lipsa totală a posibilității de intervenție în lanțurile de cauzalități care conduc la actuala « împietrire ». Entitatea economică care produce trebuie să aibă acel proprietar, sau cel parteneriat în ceea ce privește proprietatea, care să-i dea posibilitatea să se dezvolte. Prea mult stat înseamnă lipsă de motivare în dezvoltare ( deși, și aici trebuie intervenit în forță iar în ultimii ani chiar s-au obținut rezultate bune ), prea mult privat înseamnă ori corupție ori lipsă de forță în dezvoltare.
    PROPUNERI
    -Inițiativa ianuarie – Inițiativa mai ( Conferința religie-economie-societate, post Max Weber – inconsistența « motivului » capitalismului « mai bun » în Vest…)- Inițiativa Iunie ( Modelul economic european ASPES + etapa Proiect Orbis Tertius )
    – Proiect Camera Regională Dobrogea a Profesiilor si Meseriilor
    – Proiect Inserția Ideii respectării interesului național în doctrinele familiilor de partide politice
    – Proiect Proiecțiile locale ale Fondului Suveran de Investiții și Dezvoltare
    – Proiect Integrarea și relaționarea bazelor de date publice
    DECIZII DE LUAT LA INTÂLNIRE
    -Structurarea unor echipe de evaluare, deliberare, administrare, aplicare a « Proiectului de țară-Inițiativa Dobrogea ».
    -Stabilirea unui calendar preliminar de lucru.
    – Stabilirea primei întâlniri dedicate începutului efectiv.
    IMPORTANT
    -după întâlnire, de la orele 12.00 la 13.00, se va înființa filiala ASPES-Asociația de Studii și Prognoze Economico-Sociale Dobrogea, avându-l ca inițiator pe președintele în exercițiu al Camerei de Comert Industrie Navigație și Agricultura Contanța, dr.ec. Ion Dănuț Jugănaru. Va participa la eveniment și președintele ASPES, dr.ec. Constantin Boștina.

    Reply

Lasă un răspuns la guru Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *