Mihai Goțiu

O nouă bucată din Apuseni, expusă la cianură. După Roșia Montană, Bucium și Certej, amenințarea se extinde și pe Băița-Crăciunești, în plin sit Natura 2000!

Un nou proiect de exploatare a aurului, cel de la Băița-Crăciunești (jud. Hunedoara), a intrat pe ”repede înainte”. Exploatarea zăcământului estimat că ar conține 50 de tone de aur se va face integral în situl Natura 2000 ROSPA 0132 Munţii Metaliferi (grup al Munților Apuseni – n.a.). Cel puțin în acte și documentații, proiectul este unul distinct. În realitate, este vorba de o extindere a proiectului de la Certej, totul fiind doar o schimbare de strategie a companiilor miniere după eșecul ”modelului” Roșia Montană.

La începutul anilor 2000, strategia de comunicare a proiectului de la Roșia Montană a încercat să câștige acceptabilitatea românilor prin cifrele uriașe propuse – ”cel mai mare zăcământ din Europa”, ”cea mai mare exploatare”, ”cel mai înalt baraj” (pentru lacul cu cianuri – n.a.), ”mii de locuri de muncă” etc. Propaganda a avut un oarecare succes la început (într-o perioadă în care regula era închiderea fabricilor și minelor care lăsau în urma lor mii și zeci de mii de persoane fără locuri de muncă, iar amănuntele afacerii erau încă foarte puțin cunoscute). Ulterior însă, gigantismul s-a întors împotriva companiei, tocmai dimensiunea lui uriașă atrăgând și mobilizând, în cele din urmă, opinia publică.

În cazul proiectelor similare din județul Hunedoara s-a schimbat strategia. Perimetrele au fost parcelate și scoase la înaintare ca și cum ar fi proiecte diferite. Odată cu avansarea procedurilor de avizare ale proiectului de la Băița-Crăciunești se dovedește însă că e vorba doar de extinderea celui de la Certej, în vecinătatea căruia se și află. Dezvoltator e aceeași companie – Deva Gold SA, deținută de Eldorado Gold (prin subsidiara Deva Gold Barbados), minereul va fi prelucrat în uzina de la Certej și, cel mai probabil, în lipsa altor precizări în documentație, pentru depozitarea rezidurilor se vor folosi tot iazurile de decantare ale proiectului de la Certej.

Mining Watch România a dat publicității zilele trecute stadiul în care se află acest proiect și problemele acestuia:

Agenția de Protecția Mediului Hunedoara anunța (aici) în mai depunerea de către Deva Gold SA a solicitării acordului de mediu pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere din perimetrul Băița-Crăciunești (aici), zăcământul Teascu. Perimetrul este situat în extravilanul comunei Băița, în satul Barbura și al comunei Certeju de Sus, în satul Toplița Mureșului.

Pe 7 iulie 2014, aceeași agenție a emis decizia (aici) prin care proiectul minier se supune evaluării impactului de mediu şi decide evaluarea adecvată, declanșând astfel procedura de evaluare a impactului asupra mediului (Procedura EIM). Pe parcursul ei compania minieră are obligativitatea depunerii la autoritatea de mediu a unor studii specifice ce vor fi analizate de Comitetul de Analiză Tehnică (CAT) constituit ad-hoc. Abia aceasta este etapa în care, pentru prima dată, comunitatea locală ia cunoștință, prin consultări publice, despre existența și specificul tehnic al proiectului de minerit. În toate stagiile anterioare, de la atribuirea concesiunii până la obținerea planului zonal de urbanism (PUZ), locuitorii celor două comune au fost excluși din procesul de luare a deciziei privind oportunitatea proiectului pentru zonă.

Actul menționat mai sus constituie prima informare publică prin care sunt enunțate public aspectele tehnice ale proiectului Băița-Crăciunești. Este astfel prezentată amploarea proiectului ce va ocupa peste 12 km² din suprafața comunelor Băița și Certej, precum și faptul că activitatea minieră propusă se situează integral în situl Natura 2000 ROSPA 0132 Munţii Metaliferi.

Titularul proiectului este aceeași companie minieră care deține și proiectul Certej. Deva Gold S.A este deținută de Eldorado Gold (80%) (prin subsidiara Deva Gold Barbados Ltd.) şi Minvest Deva (<20%). De altfel, decizia subliniază efectul cumulativ al celor două proiecte – proiectul va furniza materie primă, care se va procesa în cadrul uzinei de la Certej. Zăcământul este evaluat la 50 de tone de aur ce sunt programate a fi extrase pe o perioadă de patru ani, cel mai probabil prin  flotație (tehnologie ce presupune utilizarea cianurii).

Decizia nu face nicio referire directă la depozitarea șlamului cu cianuri și metale grele rezulat în urma procesării. Este de așteptat să se folosească iazurile de decantare planificate pe Valea Măcrișului pentru proiectul Certej. Potrivit unui material (vezi aici) realizat de Wise Uranium Project, una din principalele cauze ce conduc la cedarea barajelor iazurilor de decantare este supraîncărcarea acestora și supraînălțarea pereților. Utilizarea în comun a iazurilor de steril de la Certej ar crea un risc suplimentar asupra siguranței acestora, în condițiile în care au fost proiectate să depoziteze cantități semnficativ mai mici de deșeuri.

„Departe de a fi un proiect de dimensiuni mici, exploatarea minieră propusă la Certej începe să capete proporții gigantice. Rând pe rând, patru perimetre se adaugă celui de la Certej. Băița Crăciunești este doar unul dintre ele. Zona este acaparată de aceeași companie, Deva Gold, ce deține și licențe pentru perimetrele Bolcana, Săliște Hondol și Troița Pițigus. Este un nou tip de strategie al industriei miniere care încearcă să creeze aparența unor proiecte miniere distincte, de dimensiuni reduse, mai ușor acceptabile de public. Dar în realitate ne confruntăm de fapt cu un mega-proiect, ce ar putea avea până la 7 cariere distincte.” a declarat Roxana Pencea, reprezentant al rețelei Mining Watch România.

Mai mult, din datele prezentate pe site-ul APM Hunedoara, Deva Gold SA nu a despus planul de securitate în conformitate cu Directiva Seveso (Ordin Nr. 2042/2934/180 – aici) din 22 noiembrie 2010 sau planul de management al deșeurilor. Mining Watch România va notifica Comisia Europeană și Directoratul General de Mediu pentru nerespectarea procedurii de solicitare a acordului de mediu și nedepunerea la dosar a planului de securitate în acord cu Directiva Seveso.

***

Ce semnifică procedura pentru obţinerea acordului de mediu

Procedura EIM este reglementată ca fiind procedura care identifică, descrie şi evaluează, în mod corespunzător şi obiectiv, efectele directe şi indirecte ale unui proiect asupra tuturor factorilor de mediu. Evaluarea analizează inclusiv impactul asupra bunurilor de patrimoniu cultural, dar şi asupra unei comunităţi în ansamblul interacţiunilor şi condiţiilor care definesc calitatea vieţii.

Actul cu care se finalizează procedura EIM, acordul de mediu circumscrie acceptabilitatea proiectului din punctul de vedere al criteriilor de mediu. Odată obţinut, titularul proiectului se află în situaţia de a solicita autorizaţia de construire, în baza căreia pot începe lucrările de exploatare prevăzute de proiect.

Reţeaua Mining Watch România reuneşte eforturile societăţii civile şi a comunităţilor locale de monitorizare, planificare şi intervenţie privind activităţile miniere în România.

www.miningwatch.ro

FOTO: Zona galbenă (hașurată) este suprafața care conține cariera planificată Teascu. Linia roșie delimitează perimetrul sitului Natura 2000 – ROSPA 0132 Munții Metaliferi.

 

baita craciunesti 4

 


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *