Vlad Slăvoiu

O notă despre referendum

În România astăzi funcţionează regula că o căsătorie este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie. Indiferent ce câmpi bat isteţii patriei, care se inflamează principial şi sforăie că n-are, domnule, dreptul statul să se bage în sfânta lor de viaţă privată, fapt este că statul se bagă (regula despre care discutăm fiind un exemplu în acest sens), că este legitim să se bage şi că e o imbecilitate să gândeşti altfel. (Pe de altă parte, dreptul la imbecilitate e sacru şi el trebuie protejat mai cu seamă pentru minoritatea geniilor locale, de ale căror binefaceri nu vom avea norocul să scăpăm prea curând.)

Țara s-a şocat, iar isteţii au făcut două hemoragii de persoană (mulţumesc, Holden Caulfield), atunci când s-a pus problema notării acestei reguli în Constituţie. Până atunci, ea a stat bine mersi în lege şi nici măcar un deştept nu ştiu să fi avut vreo problemă cu ea: nu-i jena în viaţa lor privată şi-n chiloţii lor principiali. Dar în Constituţie, domnule, aşa ceva este inacceptabil!

Ce spui, Franţ?

În sine, demersul de a constituţionaliza regula aceasta nu are nimic nelegitim. E adevărat că este un demers conservator şi cam în răspăr cu evoluţia în materie din state importante ale Europei şi nu numai (state la care ne uităm, şi bine facem, ca la nişte modele). Dar nelegitim nu e. Scopul lui este să transforme o regulă care astăzi poate fi modificată (când şi dacă s-ar pune problema unei astfel de modificări) pe calea democraţiei reprezentative într-o regulă care să nu poată fi modificată decât prin democraţie directă. Atât.

Dacă pe cititor îl interesează părerea mea (am serioase motive să cred că patria ar sângera şi-ar lăcrima dacă n-ar mai spune înc-un fraier ce gândeşte el pe tema asta), eu cred că bine-ar fi dacă în România căsătoriile s-ar putea încheia atât între persoane de sex diferit, cât şi între persoane de acelaşi sex. (Persoane umane, por supuesto. Deşi…) Mai cred, de asemenea, că un cuplu homosexual poate să crească liniştit un copil. În fond, ce-ar putea să-i facă aşa de rău: să-l mănânce fript? Ar fi o prostie: toată lumea ştie că un copil e mult mai gustos prăjit.

Dar, aşa cum cred că nu-i nimic în neregulă la căsătoriile între persoane de acelaşi sex (cu toate consecinţele care decurg din ele, între care esenţială este dreptul de a adopta), cred şi că nu-i nimic greşit din punctul de vedere al democraţiei la referendumul care urmează să aibă loc la sfârşitul acestei săptămâni. Prin urmare, putem alege să mergem la referendum sau putem alege să stăm acasă, oricare variantă e corectă, câtă vreme este expresia a ceea ce gândim cu adevărat. Oricine ne învaţă altfel ne învaţă rău. 


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on “O notă despre referendum

  1. emil

    De la Rasputin citire…Familia este binecuvantata calarire dintre un barbat si o femeie asezati unul peste altul cu scopul de a naste copii pe cale naturala si nu in vitro.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *