Horațiu Pepine

Proteste anti-guvernamentale: Nu doar nemulțumirea, ci și suspiciunea sporește

În ciuda unor insistente mesaje de mobilizare, manifestația antiguvernamentală menită să bruieze ședința Guvernului pe tema reformei fiscale a fost sub așteptări.

Rumänien Bukarest Anti Regierungs Proteste (Getty Images/AFP/D. Mihailescu)

Organizatorii protestului de miercuri din Piața Victoriei au inserat la un moment dat un îndemn interesant: ”Facem apel la marile companii din România să susțină acest protest și să le dea câteva ore libere prin rotație angajaților, pentru a veni alături de noi. Să nu se lase intimidate de teoriile conspirației și să înţeleagă că este ultima șansă de a lupta împotriva unei Revoluții Fiscale care le va pune în pericol business-ul”. Ce-i drept apelul pare cu totul naiv, căci se adresează unor companii ca Mega Image, Kaufland, Lidl, Carrefour, etc (lista întreagă pe ziare.com), care trăiesc din vânzări și înțeleg foarte bine ce le priește și ce nu din reformele anunțate.

Dar partea cea mai interesantă este referința la ”teoriile conspirației”. Probabil că nu e nevoie să dăm explicații. Se spune de luni în șir, de fapt începând din 2015, că la originea acestor manifestații antiguvernamentale ar fi SRI-ul, singur sau în colaborare cu alte agenții partenere care au interesul să țină România pe o anumită linie de evoluție economică și politică cât mai îndepărtată de suveranismul ungurilor și polonezilor.

Lumea românească s-a schimbat într-un mod dramatic. În 1990 bunăoară ar fi trecut drept o absurditate imposibil de gândit ca o manifestare de protest să fie pusă pe seama Securității. Manifestanții se temeau cel mult ca printre ei să nu se strecoare provocatori care să deturneze protestul sau să provoace violențe cu consecințe ușor de prevăzut. Mașinile blindate încărcate cu scutieri, cu motoarele huruind în ralanti, așteptau de fiecare dată pe străzile laterale. Era limpede cine sunt unii și cine sunt alții și chiar dacă agenți în civil se mai puteau disimula printre rebeli, imaginea de ansamblu se contura fără dificultăți.

Acum însă imaginea e cu totul tulburată și suspiciunile cele mai negre apasă asupra manifestațiilor de protest, începând cu manifestațiile din vara lui 2015 prilejuite de tragedia de la clubul Colectiv. E important ce se spune chiar dacă nu e adevărat, pentru că bănuielile, suspiciunile, zvonurile fac parte inextricabilă din țesutul societății și îi compun fizionomia. ”De ce te temi?” ar întreba un psiholog și răspunsul ar fi relevant fie că motivul temerii ar fi real, fie că ar fi pur imaginar. Când serviciile de siguranță a statului sunt percepute ca forțe manipulatorii menite să țină politica sub control, societatea are o problemă care nu trebuie subestimată. ”Simple speculații care nu trebuie luate în seamă, ci dimpotrivă combătute și ridiculizate”, se poate răspunde, dar este greșit căci este ca și cum un bolnav se plânge că are coșmaruri, iar medicul îl ia peste picior.

Un lucru e cert, suspiciunile cele mai grave de ordin general au trecut din spațiul ”popular” al zvonisticii în lumea profesioniștilor de formație academică care au ajuns la rândul lor să zgâlțâie puțin eșafodajul acesta al aparențelor imaculate punând întrebări cel puțin incomode. Bunăoară, Alina Mungiu, profesoară universitară la Berlin, dar și combatantă cu stagii vechi pe frontul mobilizărilor civice, punea recent sub semnul întrebării puritatea manifestațiilor care au avut loc în 2015: ”Dacă la Colectiv a triumfat justiția, de ce Victor Ponta a fost achitat în dosarul care i se făcuse în acele zile, de spălare de bani, pentru un onorariu declarat și cu impozit plătit de la firma lui Dan Șova? Și de ce manifestanții ‘#rezist’ nu au strigat nici o dată contra vreunui serviciu secret, deși am publicat dovezi că banii proiectelor SRI ca SIL ajung la firme ale fostei securități, dar vor în schimb ‘depesedizarea’ Curții Constituționale, deși toate deciziile care deranjează au fost luate unanim, cu o singură excepție (deci și de judecători care nu sunt numiți de PSD), iar Maya Teodoriu, numită de PSD, a defectat la ultima decizie?”(romaniacurata.ro).

Întrebarea e logică, atât de logică, încât devine dueroasă. Dar admitem provizoriu că în istorie nu tot ce pare logic e adevărat. După cum rămânem încredințați că în istorie adevărul iese întotdeauna la iveală.

În sfârșit, revenind la punctul de plecare, observăm că în ciuda unor insistente mesaje de mobilizare, manifestația antiguvernamentală menită să bruieze ședința Guvernului pe tema reformei fiscale a fost sub așteptări. Au devenit oamenii mai circumspecți sau poate pur și simplu ora a fost nepotrivită?

Articol publicat pe portalul Deutsche Welle


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

6 thoughts on “Proteste anti-guvernamentale: Nu doar nemulțumirea, ci și suspiciunea sporește

  1. Res

    Adevărul iese întotdeauna la iveală, de multe ori prea târziu.
    Să-ți pui întrebări, precum dna Mungiu, este legitim, însă democrație este atunci când îți pui întrebări în spațiul public, iar cei în cauză mai și răspund. Câte comunicate de presă din partea SRI cunoașteți, în care această instituție a răspuns unor astfel de întrebări? Se feresc ca dracu’ de tămâie să lase urme în mass media – probabil pentru a nu putea fi puși în situații stânjenitoare mai târziu…
    Ori au dat o lovitură de stat lentă și silențioasă, ori sunt pioni și instrumente într-un joc mai mare. Ori amândouă, adică și-au zis: Dacă lucrurile tot alunecă înspre direcția asta, de ce să nu ne distrăm și noi puțin?

    Reply
    • Dumitru

      „Se feresc ca dracu’ de tămâie să lase urme în mass media” Asa ar trebui, dar au devenit atat de increzatori in ei si dispretuitori fata de toti ceilalti ca devine greu de acoperit, chiar cand 90% din presa le e infeudata.

      Reply
  2. Dumitru

    Circul asta din jurul reformei absolut necesare a justitiei ascunde, am impresia, masurile economice pe care le ia guvernul, si care nu sunt suficient raportate de mass-media, si nici combatute suficient de „tinerii frumosi si liberi”, ci pur si simplu utilizate la pachet cu reforma justitiei pentru a critica PSD si pe Tudose/Dragnea/etc.

    Reply
    • Res

      Ne-au lovit pe neașteptate țânțarii, câinii vagabonzi, criza din 2009, începuturile de iarnă etc. Dacă stăm ca proștii-n gară și ne trezim că, deodată, sistemul de justiție e învechit și ne-independent, că sistemul fiscal a rămas în urmă, că n-avem autostrăzi etc., ce înseamnă?
      Că stăm spectatori la lupta de politică politicianistă de jos nivel purtată de niște depășiți.
      Care este alternativa PNL-ului la măsurile fiscale? În campania pentru alegerile trecute, PSD-ul a promis măriri de salarii și de pensii. PNL-ul, USR-ul au dormit pe ei: nici măcar n-au contracarat (deși normal ar fi fost să promită că vor umbla la ștergerea/micșorarea unor disparități sociale urâte).

      Întrebarea, zic eu logică, este asta: Dacă au 90% din presă (de acord 100%), de ce întrețin climatul ăsta gelatinos? Pe de-o parte îi latră pe Dragnea & Tudose, pe de alta nu se debarasează de ei. WTF?

      Reply
  3. MAREAN

    RO STAT MAFIOT. Miliardarul Gabriel Comanescu, proprietarul unei flote de nave si platforme de foraj marin, a folosit cu succes reteta financiara malteza, scrie RISE Project intr-un articol care documenteaza si interactiunea dintre omul de afaceri constantean si actualul ministru al Finantelor, Ionut Misa.
    Rise Project arata ca, in timp ce companiile din Romania ale lui Gabriel Comanescu saraceau, imperiul sau offshore din Malta se imbogatea. Bugetul de stat al Romaniei a fost pagubit cu suma de 30 de milioane de euro, ia multi dintre angajatii companiilor off-shore din Malta ale milionarului roman au intrat in greva foamei din cauza neplatii salariilor.
    Investigatia arata si interactiunea dintre Gabriel Comanescu si Ionut Misa: „Intre 5 si 20 mai 2016 GSP a avut conturile blocate. Comanescu a apelat la actualul ministru al finantelor, Ionut Misa, care conducea directia Mari Contribuabili din ANAF. Ionut Misa a ridicat sechestrul si a esalonat datoria pe 30 de luni la o rata de 1 milion de euro. Astfel, ANAF a devenit proprietarul temporar al navei Neptun, evaluata la 37,5 milioane de euro. Pe 20 decembrie 2016, actualul ministru Misa a constatat ca Gabriel Comanescu nu s-a tinut de cuvant si n-a platit ratele, asa ca a anulat intelegerea initiala. Tot el a cazut insa la pace doua zile mai tarziu, cand a semnat o noua esalonare a datoriilor si, in plus, a iertat compania de o alta datorie de peste 1 milion de euro”, potrivit sursei citate.

    Reply
  4. cineva

    Păi organizatorii protestelor spontane tocmai au confirmat teoria conspirației.
    În primul rând respectivii sunt străini de orice concepții democratice, solicitând ca protestele să fie susținute de interese de afaceri, prin mobilizarea oamenilor muncii din corporații. Par dispuşi la orice, cred că la mitingul următor au să solicite sprijinul SRI, care nu trebuie să se lase intimidat de practici desuete precum controlul parlamentar, parlamentarii fiind dupa cum se ştie nişte corupți, iar sereiştii de partea bună a forței.
    În al doilea rând, în aceste condiții, nu mai e conspiraționism să bănuieşti că protestele masive de la începutul anului au beneficiat de sprijinul corporațiilor, care şi-au încurajat angajații să participe, mai ales că această „scăpare” se adaugă altor informații care au circulat pe această temă şi vine să le confirme.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *