Nouă propunere privind migrația în UE

Polonia și Ungaria s-au impus: UE ar putea renunța la cotele obligatorii de refugiați. Acestea s-au dovedit imposibil de impus. Conflictul de durată ar lua astfel sfârșit. Bernd Riegert cu detalii de la Bruxelles.

Flüchtlinge am Wiener Bahnhof (picture alliance/APA/picturedesk.com/R. Schlager)

La doi ani de la afluxul masiv de refugiați și imigranți, statele UE încă nu au reușit să cadă de acord asupra unui sistem de repartizare a refugiaților, solicitanților de azil și imigranților la nivel comunitar. Sistemul cotelor obligatorii, decis în urmă cu doi ani, a eșuat deoarece multe din statele membre au refuzat sau au acceptat doar în parte acest plan, în pofida unor hotărâri judecătorești, care-i conferea caracter obligatoriu. Italia, Grecia, Germania și alte țări solicită solidaritate și repartizarea uniformă a acelor oameni. Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Austria, în schimb, alături de alte câteva state, sunt foarte critice față de o repartizare forțată.

Până în iunie 2018, UE ar vrea să fi soluționat această criză a refugiaților. Atunci urmează ca șefii de stat și de guvern ai țărilor UE să ia o decizie pentru a pune capăt disputei, care scindează Uniunea între est și vest.

“Plafon” pentru fiecare stat membru

Până acum, discuțiile cu privire la stabilirea cotelor pentru fiecare țară membră nu au dat niciun rezultat. Președinția prin rotație a UE, deținută în prezent de Estonia, a lansat o nouă propunere. Împreună cu Comisia Europeană, Estonia a prezentat celor 28 de ambasadori la UE o propunere, care prevede un fel de “plan eșalonat”, un amestec de acceptări benevole și contribuții financiare obligatorii.

UE ar stabili astfel, în funcție de puterea economică și numărul de locuitori ai țării respective, cota anuală de refugiați, imigranți și solicitanți de azil care s-ar cuveni. Pentru fiecare țară ar urma să se fixeze un “plafon maxim”. Împotriva unei atari limitări s-a pronunțat însă până acum, din motive de politică internă, cancelara Angela Merkel, însărcinată cu afaceri curente.

Două faze pentru situații de criză

Prima fază: Dacă un stat membru atinge 90 la sută din capacitatea sa de găzduire a nou-veniților, Comisia UE cere în decurs de 14 zile celorlalți parteneri europeni sprijin constând în personal, ajutoare și bani, pentru statul respectiv. Un astfel de sprijin a fost cel oferit în 2015 și 2016 Greciei, sub forma așa-numitelor “Hotspots”, centrele de înregistrare pentru refugiați. Un alt exemplu ar putea fi organizarea de tabere de refugiați și asigurarea unor mijloace de transport. Toate acestea însă urmează a fi acte benevole, fără constrângere.

Infografik Flüchtlinge Quoten Europa ENGCote teoretice, care n-au fost însă atinse

A doua fază: Dacă un stat membru a atins 150 de procente din capacitatea sa de primire, restul partenerilor UE vor fi chemați să ofere ajutor suplimentar și să preia refugiați și solicitanți de azil. Măsurile urmează a fi supuse acum deciziei Consiliului UE. Planul va avea mai degrabă un caracter formal, fiindcă relocările obligatorii sunt excluse. Potrivit unui purtător de cuvânt al președinției estoniene a UE, ar urma să existe acorduri benevole între statele care cedează și cele care primesc migranți. “Vrem să evităm din răsputeri impunerea de cote obligatorii. Căutăm compromisul “, a explicat reprezentantul Estoniei.

Critici din Parlamentul European

“Această propunere este foarte departe încă de ceea ce ne trebuie”, a declarat cu regret eurodeputata suedeză Cecilia Wikström. Politiciana liberală este responsabilă în cadrul legislativului european pentru reformarea procedurilor de azil și ale “Acordurilor Dublin”. Aceste acorduri prevăd ca țara UE în care a ajuns pentru prima dată un imigrant, refugiat sau solicitant de azil, să fie responsabilă pentru această persoană. Grecia și Italia, principalele țări prin care acești oameni pătrund în UE, vor să relaxeze normele în cauză. “Prin propunerea președinției estoniene nu am face altceva decât să repetăm greșelile trecutului”, a avertizat Wikström. La mijlocul lunii noiembrie, Parlamentul European a insistat din nou pentru menținerea cotelor obligatorii.

Diplomați UE de la Bruxelles sunt nemulțumiți că statele membre au amânat deja, în repetate rânduri, deciziile privind viitorul “Acordurilor Dublin”. Fără un guvern funcțional în Germania, luarea unor decizii s-ar putea amâna suplimentar. Până acum, cancelara Angela Merkel s-a pronunțat mereu pentru mai multă solidaritate între membrii UE, care, la nevoie, să fie chiar impusă.

“Solidaritatea nu e o stradă cu sens unic”, susțin adesea unii diplomați UE, cu referire la fondurile pe care le plătesc țări finanțatoare precum Germania, Olanda și Italia în beneficiul unor state din est. Cel târziu anul viitor, când se va negocia noul buget al UE pe termen lung, se va impune și discutarea relocărilor și a unui mecanism echitabil în acest sens, sugerează diplomați UE.

Articol publicat pe portalul Deutsche Welle


Recomandări

4 thoughts on “Nouă propunere privind migrația în UE

  1. Dumitru

    “Angela Merkel s-a pronunțat mereu pentru mai multă solidaritate între membrii UE, care, la nevoie, să fie chiar impusă” Fraza asta explica multe si in ce priveste situatia din Romania. Merkel vine din Germania de Est si are putin respect pentru valorile democratice. Sunt mai importante pentru ea prosperitatea si raporturile de putere intre state. Din cauza asta a incurajat in Romania Sistemul, pentru ca obtine rezultatele pe care le vrea ea…

    Reply
  2. CMC

    Lipsa unui control strict al migratiei va scufunda Europa la fel cum a fost distrus Imperiul Roman. Simpla observatie ca toti cei ajung in Europa, prin indiferent ce mijloace, trebuie sa fie primiti si practic premiati cu bani mult mai multi decat ar castiga in tara lor face ca aceasta sa fie tinta tuturor.
    Europa ar trebui sa-si protejeze agresiv granitele. Ce protectie a granitelor e aia in care imigrantii doar urca in barci si ies in larg, pentru ca europenii au obligatia sa-i salveze si sa-i duca in Europa? De ce nu-i duc in locul in care s-au imbarcat?
    Cat va rezista Europa asaltului migrationist? De fapt, primul rezultat este prabusirea politica a Germaniei. Vor urma si alte tari.

    Reply
  3. D.

    UE ar face infinit mai bine să ajute, cât poate, imigranții în țările lor și să ia aminte la țări emigrante, ca Grecia, Bulgaria, România, care se îndepărtează pe zi ce trece de ceea ce trebuie să fie o țară europeană. Are cineva idee câți cetățeni români trăiesc pe zi cu mai puțin decât indemnizația zilnică de hrană a unui imigrant? Când acest număr va fi aproape zero, atunci putem primi imigranți. Iar dacă acești bani vin de la bugetul UE, cu atât mai mult: UE să-și ajute propriii cetățeni mai întâi (a nu se înțelege prin oferire de pomeni)! Sună urât, neumanitar, incorect politic, dar …
    Fără a cădea în viziuni complotiste, mondialiste, conspiraționiste etc., ne putem întreba: Cui folosește slăbirea Europei? Ne putem preface că în Orientul Mijlociu nu se întâmplă nimic, că SUA n-are probleme cu infrastructura (excepție ce militară), că sistemele de sănătate și educație nu se prăbușesc, că Rusia chiar este o mare putere, că Brexitul a fost un moft electoral etc., însă comunicatele Comisiei și știrile din televizor nu ne ajută deloc când încercăm să înțelegem mobilul unor acțiuni care (măcar în principiu) ne privesc.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *