Noua clasă politică: Azi, Dan Mașca, un om liber

La o dezbatere organizată de SAR cu FES în anul 2013 despre cum s-ar putea deschide piața politică închisă de partidele mari și corupte, un tînăr întreprinzător și activist civic din Tg. Mureș, Dan Mașca, și-a făcut auzită vocea, cerînd liberalizarea condițiilor de înscriere a unui nou partid politic. Dezbaterea a avut un final neașteaptat: Victor Ponta, pe atunci prim ministru, a promis că va coborî pragul de înscriere pentru partidele noi. „M-ați convins”, a zis el, „o să facem”. Și, deși nenumărate alte obstacole au rămas, că politicienii știu să îți ia cu o mînă ce îți dau cu alta, numărul enorm de membri și locații necesare (25 000 de membri în 15 județe) pentru înscriere a fost eliminat.

Multe partide noi s-au înscris. Toată lumea a auzit de USB/USR și ce greu le-a fost să strîngă semnăturile. Dan Mașca a reușit și el, iar partidul său local, care adună pentru prima oară românii cu maghiarii a fost un succes în Mureș și a început să se extindă. Ce îi limitează? Lipsa de publicitate și barierele care au rămas, numărul enorm de semnături care sunt necesare pentru a lua parte în alegeri. Să încercăm să o eliminăm măcar pe prima. (Alina Mungiu-Pippidi).

Un interviu de Daniel Befu:

„Nu citisem nici un fel legi din alte democrații”

RC: Cine sunteți și de unde veniți?

Dan Mașca: Sunt absolvent al fostului LMF 2 – actualmente “Tiberiu Popoviciu” din Cluj. Am lucrat după liceu ca ajutor de analist programator la firme de stat vreo 5 ani. În parallel am decis să urmez, la fără frecvență, la UBB Cluj, specializarea Turism și Servicii. Din 2000 m-am implicat ca acționar în firma REEA, firmă specializată în zona de servicii IT, multimedia, comunicare, branding, unde am reușit cu ai mei colegi să ajungem o firmă zonală importantă, fără contracte cu statul și alte aranjamente cu cei din zona politică, care împreuna și pe rând au condus România Am reușit să creștem de la 3-4 specialiști la peste 200, oferind serviciile noastre în proporție de 98% pentru piața privată locală și internațională.

RC: La un moment dat v-ați implicat în reformarea sistemului electoral. Cum v-a venit ideea și ce ați vizat? Ce ați reușit din ce v-ați propus?

Dan Mașca: Tot în anul 2000 se naște băiatul nostru și din momentul în care apare pe lume un copil, începi să te gîndești ce anume faci ca părinte, în afara locului de muncă, astfel încât în cei 18 ani pînă cînd copilul devine adult, conform legilor din ROMÂNIA, el să aibă parte de o țară apropiată de cea mai bună țară din Europa occidentală, astfel încât să poată alege inclusiv propria comunitate, deoarece avem reguli, legi, perspective, comunitate ca cele pe care le-a vizitat ca turist, sau ca elev în acesti ani. Așa că am început să ne punem, ca cetățeni și părinți, niște întrebări logice:

”Cine se ocupă de deciziile legislative și executive ale comunităților în care trăim, adică urbanism, transport, mediu, educație, social, cultură, sport…?”  Răspuns:  ”consilierii locali, județeni, primarii si președintii de CJ, împreună cu propriul lor aparat, format din sute de specialiști selectați de ei”. Și ”unde se află acești aleși?” Răspuns: ”în partide”.

Așa că, fără să citesc legile democrațiilor occidentale, așa cum nu au citit 99% din cei care ne conduc și ne-au condus, am fost convins de un senior din comunitate să ma implic într-un partid. Intrarea în ApR a însemnat un fel de practică la locul de muncă, dar nu una despre care poți vorbi peste ani cu plăcere, deoarece ai văzut diferența între lumea noastră reală din zona private și duplicitatea, dubla măsură. ApR-ul a fuzionat cu PNL ul și așa am ajuns în PNL, printre puținii din Mureș, deoarece ceilalți foști colegi din ApR au mers la PSD și partidul lui Voiculescu, deoarece acolo era puterea și șansele să obțină ceva locuri de muncă la stat, contracte etc.

Am ajuns în PNL și mergând la ședințe am început să văd același lucru: dezinteres față de buna guvernare a unei comunități, găști diferite, dublă măsură. Nu știam din ce cauză vin efectele pe care le vedeam. După vreo 12 ani de încercări diverse în propria comunitate cu ApR ul, cu PNL ul, după ce am reușit cu firma și cu anumiti oameni din comunitate să dezvoltăm și să oferim la liber conținut de genul celui ce se poate găsi pe www.educatie.inmures.ro , www.revistatus.ro , după ce am mers la diferiți șefi din comunitate spunându-le că ar putea să facă o comunitate mai bună folosind ceea ce alții din vest au făcut și inovând în propria comunitate, am zis că așa cum facem în zona privată, tot așa să facem și în zona privată a bunei guvernări.

Așa că am zis că voi face un partid care să îi concureze local, pornind de jos din propria comunitate unde trăiesc, iar în acest fel să îi concurăm cu propria noastră echipă, propunând comunității o alternativă la locale. Doar în 2012 am ajuns să citesc legea partidelor și am descoperit cauza care a generat bătaia de joc în cazul multor cetățeni din România, care chiar doreau și ei să se implice, dar care s-au retras scârbiți de ceea ce au văzut in PSD, PNL, UDMR și alți puiuți de-ai lor.  Cauzele au ținut și țin de lipsa libertății politice generată de barierele ”unice în prostia lor” impuse de cei care, împreună și pe rând, ne-au condus și ne conduc.

Țin minte că lucrând în IT și având pe numele meu ca administrator un certificat digital calificat, l-am întrebat pe Bogdan Manolea, care avea gazduit de noi pro bono site-ul web www.legi-internet.ro , dacă nu exista posibilitatea cumva ca din sutele de mii de administratori de firme cu angajați din România, să convingem 25.000 din 18 județe, minim 700 per județ, să semneze ca fondatori folosind certificatele electronice calificate cu care se semnează luna de lună documentele ce se depun la ANAF și la Casa de Asigurări de Sănătate Publică. Recunosc că, la fel ca mulți alții, atunci, în prima fază, nu m-am gândit că este o aberație să ștrângi cele 25.000 semnaturi ale fondatorilor din 18 județe, deoarece doar câțiva din România puteau face așa ceva, iar democrația occidentală bazată pe reprezentativitate nu înseamnă ca doar câțiva să poată să propună, pornind din propria comunitate, o echipă cu proiecte, iar ceilalți cetățeni ai comunității să fie utili doar ca să iasă la vot.

Bogdan Manolea mi-a răspuns la email că din păcate legea partidelor și legile electorale din România nu permit inovarea și atunci, combinat cu ce am spus mai devreme, adică că nu este normal ca doar oameni cu bani și ceva influență să poată să depună ușor liste în propria comunitate, mi-am propus că o să schimb legea partidelor, astfel încât să fie ca în occident și nu ca în fostele țări ale URSS. Așa am început să finanțez din resurse proprii un studiu comparativ, unic la acea vreme (linkuri: 1, 2). Am realizat infografice, animații.

Și am ieșit cu studiul în piața politicienilor din Parlamentul României că să îi rog să facă o țară ca afară, dându-ne prin lege ”libertatea de a putea propune ușor propria echipă și propriul candidat la locale. Cred că dacă de jos alegem omul potrivut la locul potrivut din cât mai multe opțiuni posibile, atunci datorită concurenței oferite prin lege, vom putea trimite sus aleși mai buni, care vor ajunge să facă legi mai bune și să guverneze mai bine. Am fost în 2013, la început de an, la o dezbatere organizată de SAR și prezidată de Alina Mungiu Pippidi (a cărei sinteză poate sa fie citită aici.)

Normal că sinteza nu preia intervenția mea de atunci, dar așa cum s-a dezbătut acolo, era clar că nici un partid parlamentar, fie el PSD, PNL sau ONG-urile discriminate pozitiv gen UDMR, FDRG nu aveau de ce să facă legi ca în Germania, Ungaria, Olanda, etc. Aici pot să cred că era ori rea-voință, ori spălarea pe creier a perioadei comuniste, unde nu ai fost învățat nicăieri de libertatea politică, de ușurința de a candida, de a alege și a fi ales, specifică democrațiilor din vest. Ei nu știau și nici acum nu știu de terminologia ”democrație locală”.

„Am început ca pirați”

Ideea este că nu ne-am lăsat înfrânți, iar în 2014 împreună cu unii dintre fondatorii a ceea ce vroiau ei să fie Partidul Piraț din România, exploatând alegerile europarlamentare și cele prezidențiale, am reușit să punem tema ”în piață” prin candidatura Monicăi Macovei. Cei de la Partidul Pirat au încercat să își fondeze partidul cu câțiva fondatori și au reușit să ridice excepția de neconstituționalitate, iar noi, cei de la Târgu Mureș, prin Cătălin Hegheș, fondatorul AMPER , am fost singurii din România, care am depus la CCR în acest caz un „amicus curiae”.

Acel ”amicus curiae” a fost creat tot ca urmare a ceea ce aveam în studiile comparative mai sus menționate.

O lege poate să fie schimbată de către cetățenii din afara Parlamentului în două feluri: cerindu-le aleșilor din Parlament și prin ridicarea excepției de neconstituționalitate.

În 2014 am reușit după ce la Prezidențiale a ieșit președintele Iohannis, ca zece deputați din PSD să înțeleagă ceea ce le explicasem unora dintre ei cu vreo 2 ani înainte, că doar concurența din afară poate să schimbe atitudinea, comportamentul celor din partidele mainstream, gen PSD, PNL, UDMR. Asa ca în decembrie 2014 au depus proiectul nostru de lege, rezultat urmare a studiilor comparative.
Totodată în 2015, luna februarie, cei de la CCR au declarat anticonstituționale cele 25.000 semnături ale fondatorilor și comisia electorală formată în 2015 nu mai avea cum să păstreze această barieră aberantă, au modificat legea partidelor dând pentru prima dată posibilitatea ca doar 3 oameni să fie fondatori, dar având grijă să își bată joc de cetățenii României, deoarece au pus alte condiții aberante în lege, unice în prostia lor, nedemne pentru o țară membră UE.

RC: Cine a fost persoana căruia/căreia i-ați spus prima oară că vreți să înființați o formațiune politică? Care a fost reacția sa?

Dan Mașca: Fondatori am fost niște oameni care de niște ani discutăm despre unele lucruri din comunitate, dimineața la o cafea. A fost Cătălin Hegheș, care a acceptat să se implice cu al lui ONG, a fost Radu Bălaș, jurnalist și consultant politic, a fost un alt antreprenor local Silviu Tothpal și a fost adusă ca fondatoare Lavinia Cosma, actuala deputată USR de Mureș.

RC: Când v-ați anunțat prietenii, colegii, că vreți să faceți un partid, ce feedback ați primit?

Dan Mașca: Am fost cofondator al POL din motive personale: dacă atâția ani m-am implicat să schimb legea asta și să permita oamenilor care vor să primenească România pornească în propria comunitate o mișcare locală, atunci am zis că în Târgu Mureș e just să fie prima din România cu doar trei fondatori. Astfel o să intrăm în manualele de istorie politică ale comunității. Nu am făcut ce am făcut pentru prieteni sau colegi, ci in primul rând noi facem pentru noi, iar doar indirect acest lucru va influența prietenii și colegii. Filosofia a fost, ca dacă lor nu le convine ce idei propunem în ”piața comunității”, atunci noi am facut tot ce a fost posibil ca ei și altii din comunitate să poată să își facă ușor echipa lor și să ne concureze. Noi iubim concurența loială, care poate duce la bunăstarea comunităților, iar cea mai importantă concurență trebuie să fie în zona politică, așa cum se întâmplă în țări din vest.

RC: De ce numele Partidul Oamenilor Liberi?

Dan Mașca: Cred ca Radu Bălaș l-a propus, deoarece noi credem că libertatea asumată în comunitate de cât mai mulți cetățeni poate să schimbe în bine.

Totodata nu am dat numele gen Uniunea Salvati Bucurestiul sau Partidul PENTRU IASI, deoarece atunci ca și acum credem că este important ca un grup de oameni dintr-o comunitate care nu mai au timp să își facă o mișcare politică, ar dori să își pună o listă de candidați, iar ei agreează principiile și viziunea propuse prin ceea ce se poate citi pe www.oameniliberi.com , atunci ei să poată ușor să depună lista.

Asa s-a intimplat la Gheorgheni, unde UDMR-ul de la centru și-a batut joc de munca membrilor UDMR Gheorgheni, iar ei au decis să concureze pe lista POL, iar în acest fel să aiba POL aleși locali și în Gheogheni.

RC: Care a fost scorul POL la localele din 2016? Care a fost scorul POL la parțialele de după 2016?

Dan Mașca: Am reușit ca la localele din 2016 să fim în afară de USB în București, singura mișcare politică fondată cu minim 3 membri, care să aibă în reședința de județ aleși locali. Avem 3 aleși locali din cei 23 ai Municipiului Târgu Mureș. POL nu a mai reușit sa concureze, din cauza barierelor electorale, la alte alegeri după localele din 2016.

RC: Câte filiale aveți, câți membri și în ce județe/zone geografice aveți cei mai mulți membri și simpatizanți?

Dan Mașca: Noi avem un statut mai special, deoarece el a fost conceput în jurul ideii de partid care va concura doar în Târgu Mures și pentru a depune lista în CJ Mureș. În acești ani ideea cu partide cu filiale și membrii mulți nu prea a fost ceea ce ne-am dorit noi, ci avem o entitate juridică care permite să se formeze niște grupuri POL, grupuri care vor încerca să concureze la următoarele alegeri, desigur dacă au ceva concret de propus și făcut. În acest moment sunt câteva grupuri POL în Cluj, Brasov, Alba, iar de ceva săptămâni discutăm și cu alți oameni interesați să formeze grupuri POL în alte județe. Noi nu o să devenim ”partid de mase” cu sute de mi de membri, deoarece nu ne interesează așa ceva.

Ceea ce am făcut noi și vom continua să facem este să arătam prin puterea exemplului, că dând libertatea prin lege de a crea liste civice și partide într-un mod ușor în comunitățile din România, sunt șanse ca aceste noi mișcări de nișă să poată să rezolve punctual niște probleme, iar cu cât aceste probleme sunt rezolvate în cât mai multe comunități, cu atât România va avea mai puține probleme nerezolvate.

RC: După intrarea USR în Parlament, televiziunile apropiate de partidele mari au început să atace formațiunea fondată de Nicușor Dan pe motiv că e o adunătură de oameni care n-au o ideologie, spre deosebire de ele, partidele “cu istorie”, care știu ce vor. Care e ideologia POL și cât de importantă mai e ideologia “bine înrădăcinată” a partidelor parlamentare cu vechime, declarate ca fiind de stânga, centru, dreapta? Oare în cazul partidelor mari, ideologia nu e decât o demagogie ieftină?

Dan Mașca: Noi am fost cei care am făcut posibil să apară USB, iar pe vremea aceea conducători ai USR-ului actual nu prea erau prin comisiile electorale, care în 2015 au lucrat la actualele legi electorale originale românești. Din acele activități, inclusiv în campania de la prezidențiale, unde doamna Monica Macovei a preluat proiectul nostru de reformă electorală și i-a dat vizibilitate în piață, am văzut cum media centralizată în București făcea bășcălie și spunea că dacă o să fie modificata legea partidelor și o să se poată ca cu doar 3 oameni să creezi un partid, atunci o să avem mii de partide.

Nu cred ca este neapărat reavoință nici in cazul celor din media centrală și nici in cazul parlamentarilor mainstreamului politic: PSD, PNL, UDMR, ALDE, PMP, ci este necunoaștere, o lipsă de logică. Dacă 3 oameni pot forma ONG-uri, atunci am avut și avem milioane de ONG-uri active prin România? Nici vorbă, deoarece lipsa democrației occidentale, lipsa datorată fix legilor electorala proaste, anti-democratice, doar nu degeaba România este codașă în clasamentul UE în ce privește democrația. A distrus orice formă de asociere de jos din comunitate și am ajuns să avem printre cele mai puține firme la mia de locuitori din UE, printre cele mai puține asociatii pe diverse domenii active în miile de comunități.

Așa a fost și cu legea partidelor. La o populație de de 18 milioane alegători, din 2015 au apărut maxim 100 de mișcări noi, iar acestea 100 au apărut mare parte, deoarece în România legea nu permite ceea ce e permis în 17 dintre statele UE, ca la locale să poți avea liste civice, adică lista de candidați independenți, iar dacă ar permite așa ceva, atunci am avea și mai puține partide, deoarece cele care s-au format doar pentru a candida într-o comună, într-un județ, nu ar mai avea rost să se înființeze, deoarece lista civică le-ar rezolva problema. Statul nu ar mai cheltui bani cu înființarea partidului, care se face doar la Tribunal la București, deși avem zeci de tribunale în țară, iar oamenii ar avea parte de o mai bună reprezentativitate dacă în propria comunitate ar avea de unde să aleagă, să dea votul pozitiv.

Din aceste cauze, adică legile electorale care au avut și au condiții restrictive, am ajuns să avem o mare parte a populației retincentă la ideea de a face politică în genul celei facute până acum în ROMANIA, iar cum mișcările noi aveau nevoie de oameni, iar acești oameni care să își aloce din timpul lor liber și banii lor sunt puțini, atunci s-a decis să apară astfel de mișcari gen USB/USR, care sunt niște mișcări originale romanești, deoarece legile electorale duc la aceste efecte originale românești.

POL are afișate pe site-ul web valorile și programul politic cerut de legea partidelor aici și aici. Ce pot să vă spun după anii de experiență civică-politică în comunitatea în care locuiesc este faptul că fără legi care să permita libertatea de a candida oricarui grup de oameni din orice comunitate mică din România, fără să aibă nevoie de tot felul de drumuri la București, fără să aibă tot felul de bariere impuse în legile electorale, este imposibil ca în România să avem partide care cu adevarat să aibă doctrine și să se poată respecta aceste doctrine.

Este lipsit de logică să crezi că fără libertate politică, fără posibilitatea de a alege și a fi aleși, vom putea să creștem mișcări politice cu doctrine diverse, iar în timp cetățenii să poată să vadă și să simtă aceste lucruri în guvernarea comunităților și țării. De aceea s-a întâmplat ce s-a intimplat cu USB/USR și de aceea se întâmplă cu partidele vechi, care nu prea au nici o urma de social democratie sau liberalism, ci doar s-au intitulat așa, deoarece lumea oricum nu avea ce să aleagă. Scena politică este dominată în proporție de 90% de un PCR împărțit în 2-3 grupuri politice, care au avut toate cam aceeași strămoși. Și apropo, face parte din doctrina de stânga sau de dreapta ca prin legi ticluite în mod viclean, să se pună condiții limitative până la limita absurdului, care să descurajeze candidaturile partidelor mici?

„Nu e nevoie de tătuci sus la București”

RC: Există o “supraideologie” care leagă elitele politice în grupuri de interese care vizează deturnarea deciziei guvernamentale și a actului legislativ înspre asigurarea de beneficii materiale, financiare și de natură legală pentru membrii establishmentului politic postdecembrist?

Dan Mașca: În 1989 aveam 19 ani. Am făcut un liceu bun pe vemea comuniștilor. Ne-au învățat la școală să scriem, să citim, să calculăm, să devenim muncitori de nădejde ai PCR ului unic cu tătucul cel mare, unic conducător. Am devenit niște buni executanți. A venit peste noi căderea zidului comunist. Problema noastră a fost că la școală nu ne-a învățat despre libertate, despre libertatea de a avea propria opinie, despre democrație occidentală bazată pe reprezentativitate. Libertatea nu ține de foame și nici nu am știut dupa 1989 cu ce se mănâncă, mai ales această libertate politică, care de fapt înseamnă libertatea de a putea să îți guvernezi comunitatea, prin oameni și pentru oameni, timp de X ani, fiind ales să fii reprezentantul acestei comunități, fără să mai fie nevoie de tătuci sus la București. După ani mi-am dat seama de cauza situației actuale de la noi și până acum nu am avut parte de o alta opinie, care să mă facă să mi-o schimb. În 1990 s-a dat un decret lege prin care 256 oameni puteau face un partid. Noi și mai ales părinții și bunicii noștri, zeci de ani au văzut la TV doar PCR-ul și pe unicul conducător. Dintr-o dată au văzut în CPUN niște oameni care spuneau că reprezintă comunitățile din România, care se contraziceau, strigau unii la alții, susțineau ideile lor așa cum putea să o facă cineva care timp de aproape două generații nu a avut șansa să învețe nicăieri așa ceva.

Unii dintre noi ne amintim că au început mulți să spună: ”Prea multe partide. De ce se ceartă?” Oamenii nu înțelegeau după zeci de ani, oamenii nu au avut șansa ca după 1989 să fie duși la școală dupa amiaza și să învețe cum este legea în Olanda, Germania, Belgia, Franța, Elveția, adică cum își aleg reprezentanții, cum sunt legile, cum pot să îi schimbe. Neavând parte de astfel de lecții, iar cei din mediul academic nu au avut nici un proiect prin care România să aibă parte de democrație occidentală bazată pe reprezentativitate, atunci am creat prin lege ”democrația originală românească”.

Aceasta era unică și inclusiv după ce am intrat în UE, a rămas unică, deoarece UE oferă suveranitatea țărilor membre în ceea ce privește administrarea teritorială, legile electorale, educația, sănătatea. În toata domeniile în care UE ne-a lăsat suveranitatea și i-au lasat pe ai noștri politicieni să legifereze, am ajuns să fim pe ultimele locuri in UE, desi țara asta este bogată uman și în resurse naturale. Ne intrebăm: ”de ce un român mutat în altă țară creează bogăție, iar aici nu?

Tocmai pentru că în țările din vest chiar dacă nu au un sistem perfect, au prin lege posibilitatea de a pune omul potrivit la locul potrivit, iar asta înseamnă legi mai bune, mai buna guvernare a comunității făcută de oameni pentru oameni, iar de aici efectele pozitive mai bune decât cele de la noi.

Este lipsit de logică ca având legi proaste, prin care de fapt pot să concureze maxim 5% din cetățenii României, tu să ai pretenția să ai rezultatele alegerii bune, ca atunci când ai alege din 100% cetățeni. Indiferent că în 2020 îi voteaza 20% din cetățenii cu drept de vot, având barierele imense impuse în legile electorale, tot ei vor conduce, doar că cu 39% prezență, cât a fost în 2016 la parlamentare versus 78-80% în țări ca Olanda și Germania în 2017, noi nu mai putem spune că avem în România o democrație occidentală bazată pe reprezentativitate.

Oamenii s-au săturat să dea vot negative împotriva la ceva și nu pentru ceva, iar de aici efectele ce le vedem în ceea ce privește calitatea oamenilor care conduc, din aceleași partide gen PSD, PNL, UDMR.

De exemplu în Germania în 2017 au concurat 42 de partide în alegeri, cu 12 mai mulți ca în 2013. De ce au putut să se inscrie 42 de partide?  Pentru că au condiție în lege de a strânge 1 la mie semnături, dar nu mai mult de 2000 per land. Gânditi-vă comparativ cu România, care doar în judetul Mureș impune să strângi 1% semnături, adică 5000, iar în judetele mai mari 1% ducea la număr mai mare. Germania la 61,5 milioane alegatori avea nevoie de maxim 2000 semnaturi într-un land ca Bavaria cu 11 milioane de cetățeni. Ei au pus suma maxima 2000 per land, iar asta ducea cam la 29.000 semnături ca să pui liste în toate landurile ca partid nou, avind 61,5 milioane locuitori, în timp ce în ROMANIA ai nevoie pe lista electorală de vreo 190.000 semnături de la o populație de 18-19 milioane cetateni. Să nu mai vorbim despre Olanda, care este science-fiction.

RC: Care sunt, în viziunea dumneavoastră, principalii pași care trebuie făcuți pentru ca clasa politică să se curețe de corupție și incompetență? De ce nu se fac acești pași? Ce ați făcut și ce faceți dvs în acest sens?

Dan Mașca: Logica noastră ne spune că un om poate să fie înlocuit de la conducerea comunității, doar dacă ceilalti 95% dintre cetățenii României care nu au fost la putere și nu au dosare penale, vor putea ușor să propună alternative pornind de la locale. Nu poate nici un DNA și nici o Kovesi cu toți procurorii și cu toți ofițerii din servicii să monitorizeze proasta guvernare a celor 46.000 de români care de conduc primăriile, județele, Parlamentul și Guvernul.

Multe lucruri, care de fapt duc la sărăcia comunităților se fac legal. Adică legile proaste, date de monopoliștii din PSD, PNL, UDMR, care împreuna și pe rând au condus țara asta de zeci de ani, duc la ceea ce vedem. Corupția și incompența sunt un efect al lipsei libertății de a alege din 100% piața electorală și nu doar din 3-4-5% cum s-a întâmplat în ultimii zeci de ani.

RC: Care sunt principalele cauze pentru dezvoltarea sub potențial a infrastructurii și mediului economic din România?

Dan Mașca: Dacă ai avut cel mai represiv regim comunist din fostul bloc al Europei Centrale și de Est, dacă nu ai avut libertatea de a pune oamenii buni la locul potrivit și după ani de zile oamenii au spus că vor alege o altă comunitate, din altă țară, atunci cum vrei să ai piață, mediu economic, care să permită sa crească capitaliștii români și să nu vină să ne cumpere pe nimic cei din occident? Daca tu ai continuat să păstrezi organizarea centralizată a la PCR și după 1989, fără să faci nici o reformă prin care să eficientizezi buna guvernare locală și să nu risipești resursele limitate, atunci cum să avem parte de infrastructura și de piața liberă în zona economică?

Cine a văzut vreodată piața liberă într-o țară centralizată, unde în 2018 ai parte de ministere inutile, ce nu se regăsesc în structuri guvernamentale din occident, vedeți guvernul Olandei format din vreo 12 ministere și câțiva secretari de stat, comparativ cu faptul că în România pentru a avea un club sportiv trebuie să mergi la inutilul Minister al Tineretului și Sportului, la etajul 8, pentru a primi o hârtie că ești club sportiv, deși sportul și clubul sportiv este ceva strict local.

Să nu mai vorbim de faptul că monopolistii din PSD, PNL, UDMR nu aveau de ce să fie transparenți și să folosească tehnologia pentru a reduce birocrația și risipa, iar în acest fel au apărut situații de firme de IT care erau apropiate de grupurile politice transpartinice și care au distrus orice șansă ca alte sute de firme de IT românești să poată să informatizeze, să dezvolte produse și servicii, în primul rând pentru propria piață, comunitate, iar în al doilea rând să devină forța de muncă în cel puțin 95% din cazuri, în piața de outsourcing. De fapt România nu este piața pentru propriile firme, deși ne lăudăm cu țara IT-iștilor. Cel mai bun exemplu, ce îl dau de ani de zile este că în ditamai orașele cu mii și zeci de mii de IT-iști, copiii și nepoții lor au parte la școală de catalog obligatoriu pe … hârtie, iar asta în 2018. Ce vedeți dvs. la TV că sunt cataloage electronice, ele nu sunt legale, adică dublează munca profesorilor, deoarece singurul catalog legal este cel de pe vremea când era bunica elevă, adica cel pe hirtie.

RC: Care sunt soluțiile? Dați vă rog un set de propuneri pertinente de soluții ale POL, ca mediul economic să prospere și administrația, respectiv instituțiile de stat, de la spitale până la școli, să-și îmbunătățească funcționarea.

Dan Mașca: Puteți studia linkurile de aici, aici și aici. De reținut că sunt niște proiecte gândite de câțiva cetățeni, care au dat pentru asta din timpul lor liber, iar dacă câțiva am reușit să gândim așa ceva, atunci când dăm libertatea să iasă în piață ceilalți 95%, sunt sigur că vom avea din aceste dezbateri concurența de echipe cu proiecte diverse, care pot să fie puse în practică, deoarece oamenii aceștia înainte de a face politică au făcut ceva la viața lor ca private în propria comunitate. Nu cred că este nevoie sa inventăm coada la prună. Știți de ce IT-ul este unde este și tot este dat ca exemplu, fără ca cei din PSD, PNL, UDMR și alți puiuți de-ai lor să înțeleagă de ce sunt salarii atît de mari și de ce reușim să creștem comparativ cu alte domenii? Pentru că nu avem Direcția Județeană a Programatorilor, condusă de nu știu ce individ din PSD, PNL, UDMR, iar când discutăm despre aplicații de comerț electronic, e-learning, big data, machine learning, inteligența artificială, discutăm fix despre aceleași limbaje de programare, baze de date, produse software, care ne ajută să facem managementul proiectelor cu diverse echipe implicate din țară și de afară, care sunt 100% aceleași ca cele din țările occidentale. Când o să avem aceleasi reguli în ceea ce privește buna guvernare locală și centrală ca în occident, atunci vă garantez că efectele se vor vedea în educație, economie, administrația locală, centrală etc.

Corupția și incompența sunt un efect al lipsei libertății de a alege din 100% piața electorală și nu doar din 3-4-5% cum s-a întâmplat în ultimii zeci de ani.

RC: Care credeți că vor fi consecințele în plan electoral ale presiunii enorme pe justiție puse de coaliția guvernamentală PSD+ALDE, susținută de UDMR? Cum catalogați prestația lui Klaus Iohannis și a partidelor de opoziție față de reforma din Justiție? Credeți că tot spectrul politic, nu doar cel de la putere, se bucură în tăcere de albirea faptelor de corupție?

Dan Mașca: Dvs credeți că până acum nu au fost presiuni și tot felul de aranjamente făcute local prin cei din PSD, PNL, UDMR? Nu ați auzit de tot felul de mânăreli trecute cu vederea? Ceea ce se întâmplă acum este tot efect al mizeriilor din trecut. Ce lideri oferă partidele vechi? Ce vedem în comunitățile din România? Vedem înțelegeri transpartinice. Sus se face UDMR că face opoziție la PSD și ALDE, iar jos guvernează în Mures alături de PSD.

Ce vedem este că a apărut în România o nouă generație de oameni crescută după 1989. O generație ruptă de ceea ce înseamnă mizeria transpartinică construită de PNL, PSD, UDMR, iar cei din PSD, PNL, UDMR nu pot să închidă internetul. Nu pot să îl sune pe Zuckerberg și Larry Page să le spună să închidă paginile web ale celor care folosesc tehnologia pentru a comunica ușor, a se organiza usor, iar în cele din urmă a arăta că Existăm și că vrem o țară ca afară, care nu poate să fie facută cu legi proaste din România, date de aceleași găști transpartinice, cu tot felul de aleși “speciali” selectați din cei 2-3-4% din care lumea a ales.

Au prostit oamenii că trebuie să voteze neapărat, indiferent cui dai votul, uitând că oamenii știu că au libertatea de a NU VOTA, atâta timp cât nu le oferi alternativa de VOT ALB sau posibilitatea de a alege și alte proiecte politice și alti lideri decât cei din partidele mainstream: PSD, PNL, UDMR, PMP, ALDE.

Este normal ca legile nedreptății nu au cum să ducă la dreptate și cu siguranță că se vor întoarce împotriva noastră, dar inclusiv a lor, deoarece nu vor fi nemuritori pe funcții. Este evident că ”noaptea ca hoții” și absența unei dezbateri serioase, menite chiar să țină cont de argumentele majorității magistraților, fie ei judecători sau procurori, nu a politicienilor penali care conduc acest simulacru de reformă, nu au cum să ducă la un rezultat de bună guvernare, iar asta este valabil și in cazul altor mii de legi.

Legat de presedintele Klaus Iohannis și de noua speranță din Parlamentul României, adică USR-ul, pot să vă spun că aștept să îi aud că doresc ca astfel de parlamentari să fie înlocuiți de alții, iar asta prin ”alegeri libere”, în care să poată participa toți cetățenii, fără să fie discriminați pozitiv. Aștept ca Președintele României să se bată pentru o libertate politică similară cu cea din țara în care locuiesc părinții săi (n.r. Germania).

Sunt sigur că președintele Iohannis știe că în 2019 la europarlamentare, cei din Germania pot să pună lista ușor, iar pragul pentru europarlamentare in Germania este de 100% / numar de mandate, adica la 100% / 96 = 1,04%, iar asta a făcut ca cetățenii Germaniei să fie cu adevărat reprezentați de 14 partide diferite, care au dus proiectele la nivel de UE și nu ca la noi, unde dacă obtii 4,5% din voturi ai parte de redistribuire pentru partidele la care nu vroiai să ajungă votul.

Aștept ca președintele Iohannis să spună că în Germania nu este nevoie ca un partid să depună o listă de aproximativ 615.000 semnături la europarlamentare, ci doar de 29.000 la 61 milioane alegatori, față de 200.000 semnături la 19 milioane alegători în România.

Da, aștept să spună că fără ”libertate politică” nu avem cum să trimitem nici la Bruxelles altfel de oameni, nu avem cum să avem reprezentativitate și nu avem cum să avem parte de o altfel de România. Noi, ca POL, nu avem cum să concurăm în 2019, deși avem niște proiecte foarte interesante pe care am putea să le prezentăm în piața electorală, iar acest lucru ar putea scoate la vot alți oameni, din cei 50-60%, care nu aveau motiv să iasă și pentru că nu aveau ce alege.

RC: Cum poate POL să atingă un scor electoral relevant, atât local cât și central, în contextul în care nu deține resurse umane financiare și media pentru o promovare eficientă?

Dan Mașca: POL și nici o altă mișcare din afara Bucureștiului nu are cum să reușească deoarece există barierele electorale, adică lipsa democrației occidentale bazate pe reprezentativitate. Cine credeți că își pierde timpul și banii să meargă să strângă 200.000 semnături, când în România legea este facută să nu știi exact data alegerilor, ci o stabilește nu știu când din Guvern, iar timpul alocat pentru strângerea de semnături este așa de scurt că nu ai cum să le strângi decât dacă minți, furi, risipești bani.

RC: Cine poate verifica cele 200000 semnaturi cu adevarat? Nimeni. Atunci de ce le cerem?

Dan Mașca: Da, le cer ei de zeci de ani, deoarece trebuie să descurajeze orice inițiativă civico-politică, iar asta înseamnă cam zero reprezentativitate, nemulțumire, deoarece subsemnatul în 2019 cu siguranță nu va mai vota răul cel mai mic, deoarece este tot rău și îmi voi permite luxul de a alege libertatea de a nu vota. La fel vor face mulți, iar vina nu trebuie să fie dată pe cetățean, ci pe cel care are puterea de a face legi BUNE, care să permit cetățenilor să îi concureze și altora să aibă de unde să aleagă.

RC: POL s-a născut în Târgu Mureș, un oraș cu o puternică comunitate maghiară. Sunteți un partid adresat doar românilor, sau și etnicilor maghiari? Cum se pot ei regăsi în platforma dumneavoastră și în rândurile membrilor POL?

Dan Mașca: Este prima mișcare a comunității transilvănene care a avut la alegeri pe listă români, maghiari, sași și romi. Puteți citi primul manifest al toleranței pus în piață de o mișcare politică după 1989. Nu avem cum să eliminăm votul etnic la locale, dacă nu arătăm că a noastră comunitate are mult mai mult de câștigat dacă construim împreună.