Alina Mungiu-Pippidi

Noi si turcii

Cum am prezis nu demult, ș i am repetat, că dl. Voiculescu, ș eful umaniștilor noș tri, nu e imun, ș i în calea Parchetului nu se va
a
ș eza nimeni, oricum nu odiosul Ponta, I will rest my case săptămana asta, cînd
normalul se întîmplă în sfîr
ș it, cum se zice în Lege și ordine. Or fi învăț at ceva din asta comentatorii
ilogici, care o tot
ț ineau cu ”varanul” ș i alte forme de etichetare care
îi dizgra
ț iază pe ei, nu pe cel la care se referă ? Atîta au ț ipat că USL vrea să ajungă la putere doar ca să îl scape pe
Voiculescu
ș i să lichideze cu justiț ia liberă, că azi, cînd firul
undi
ț ei se scurtează, cum a fost ș i la Năstase, ș i la Becali, tot ei văd în asta
o dovadă că justi
ț ia e aservită politic, ș i dau vina pe pactul
Băsescu-Ponta. De ce nu or fi făcut pact mai demult în cazul ăsta, se pune
întrebarea ? Că pare un pact eficient.

Dar bineînț eles că nu e pactul, sau nu
doar el,
ș i că în lume acț ionează ceva mai multe tendinț e care pot produce rezultate
mai pu
ț in previzibile, ș i că în România nu e sfîrș itul negru al neamului scris pe
cer la ora asta, de
ș i mi l-aș dori cînd citesc diferite
asemenea stupidită
ț i. România este ș i rămîne ț ara mediocră care a fost
întotdeauna, nici prea bună, dar nici prea rea – una peste alta, să fim bucuro
ș i că la noi nu e nici un soldat
omorît în bătaie pe stradă, ca la englezi,
ș i ne legănăm liniș tiț i în mediocritatea noastră
morală obi
ș nuită, iar cu ceva combinaț ii ingenioase, ajutor european ș i stimulente pe la liderii
politici mai tineri (în loc să îi identificăm cu diavolul
ș i să îi condamnăm necondiț ionat), avem ocazional ș i un pic de progres. Atîta cît
merităm! De ce să nu pui na
ș ul ș i finii liberali să ia toată
arhitectura financiară a
ț ării din moment ce ș tii că nimeni nu va protesta,
că numai eu între două avioane
ș i vreo doi ziariș ti cîrcotaș i nu se pun, asta nu e masă
critică.

Sigur, nu
sîntem în situaț ia Poloniei sau a Estoniei, ț ări la care autorii sondajului
valorilor umane găsesc că elitele
politice au o performan
ță superioară celei la care i-ar îndreptăți valorile poporului, astfel că notele date acestor
democra
ț ii (de exemplu, de Freedom House) sînt mereu mai bune
decît te a
ș tepț i dacă citeș ti sondajele cu ce gîndeș te de fapt populaț ia. Ca autor al unei lucrări
mai vechi comparînd România cu Polonia, nu am mari suprize citind asta,
ș tiu demult că diferenț a de proporț ie este enormă, că la un om
bunicel la noi acolo găse
ș ti mii de oameni buni, am
cunoscut elita poloneză care a negociat intrarea în UE,
ș i mai ales a lucrat ca să fie
primită prima invita
ț ie de deschidere a UE către
Est, cînd problema extinderii nici nu se punea. Nu ne comparăm noi, cu
sociologii no
ș tri integral securizaț i, cu generaț ia anticomunistă poloneză care
a făcut cultura noii genera
ț ii de după 1989 după ce a
rezistat cu succes comunismului,
ș i gîndiț i-vă că elita lor a fost
exterminată de două ori de nazi
ș ti ș i de ruș i, ș i tot a mai rămas din ea
suficient cît să se revolte în
ș aizeci ș i opt, ș i optezeci, ș i aș a mai departe. Dar nu are rost
să ne irosim în compara
ț ii, să ne gîndim că la Cracovia
era universitate cînd pe locul universită
ț ii noastre celei mai vechi, Iaș ul, nici măcar nu păș teau oile pentru simplul motiv
că încă nu erau pe acolo oameni să fi luat spa
ț iul în stăpînire defriș înd pădurea – asta e situaț ia ș i trebuie să facem ce se poate
din ea, să fim reali
ș ti, dar nu pesimiș ti. Oferta e pe măsura cererii, și cererea pentru o elită de
calitate e slabă la noi, că e vorba de politicieni, intelectuali sau de preo
ți. Un cititor mi-a
repro
șat săptămîna trecută că de ce după ce am ridicat în
slăvi martiriul unui preot catolic anti-mafie m-am luat de preo
ții noștri care sunt amici cu Becali (cînd nu corupți ei înșiși) și mi-a atras atenția că atitudinile mele etice,
altfel juste, au un impact social diminuat pentru că sînt seculare
. Poate că o să-i răspund mai
pe larg cînd oi avea răgazul, dar chiar nu în
ț eleg, la cineva care simpatiza
cu argumentul meu general, cum poate fi lipsit de orice exigen
ț ă faț ă de elita bisericească în
chestiune. Adică cum, e acela
ș i lucru un popă martir cu un
popă corupt? Respect absolut credin
ț a, dar de ce credincioș ii nu cer bisericii să îi
reprezinte cum se cuvine? Am văzut fotografia cu sutele de preo
ț i înconjurînd temelia
Catedralei Neamului de Pa
ș te, o veritabilă armată în
jurul patriarhului,
ș i m-am gîndit ce extraordinare
lucruri ar putea face sute de bărba
ț i astfel uniț i dacă într-adevăr ar vrea să
facă ceva altruist…pentru că probabilitatea ca atunci cînd sute de bărba
ț i se adună împreună este să o
facă pentru o operă de binefacere, e istoric vorbind, neglijabilă. Cel mai
probabil vor face ceva pentru a-
ș i creș te importanț a de sine, cum e ș i cazul de la noi cu Catedrala
Neamului, dar de ce ar face ceva mai bun dacă au în fa
ț ă o comunitate aș a de necritică?

Remarc în
schimb că pasiunile la români sînt mari în ce priveș te rebeliunea seculariș tilor din Turcia, cărora le-a
cam ajuns cu
ț itul la os. Cum frumos scrie o ziaristă independentă
de-a dreptul minunată, Dollo, ”Îmi place că societatea românilor dătători de
like si share
ș i-a mai descoperit zilele astea o cauză nobilă
suficient de îndepărtată cît să nu fie nevoie să se scoale de la birou pentru
ea: să fim solidari cu turcii!”
Săracii tuci, povestea lor, din care vedem doar
suprafa
ț a, seamănă destul de mult cu a noastră… După ani de
zile în care pătura seculară urbană, puternică în afaceri
ș i administraț ie, s-a dovedit incapabilă să
creeze un sistem eficient de partide seculare, care să poată forma coali
ț ii eficiente ș i nu complet corupte, masa tăcută ș i necritică din Anatolia profundă a lăsat baltă ideologia ș i a plebiscitat un partid
islamist-na
ț ionalist cu ambiț ii de partid unic (au pus ș i kurzii pe listele lor, ca să
anihilize partidele kurde) care, profitînd de conjunctura economică favorabilă
ș i de votanț ii lor cu totul necritici, tot
ș tigă alegerile ș i mai avansează cu puț in agenda rurală needucată,
adică islamizarea Turciei, culminînd cu gestul mic, dar simbolic, de a demola
un centru cultural în pia
ț a Taksim ș i a face în loc o moschee. La
asta, tineretul secular s-a trezit în sfîr
ș it ș i a început să protesteze, ș i islamiș tii au făcut prima greș eală, i-au reprimat de faț ă, că prin spate se purtau ei
demult fără mănu
ș i cu opoziț ia. Am avut eu mereu îndoieli
că dl. Erdogan e un Calvin al islamismului, cum îl înfă
ț iș au prieteni de ai mei
occidentali de stînga, dar ignoram că s-a ajuns la o asemenea escaladă a
conflictului pînă în mai acest an, cînd în comisia de dizerta
ț ie a unui tînăr turc am auzit
că guvernul de la Ankara nu permite nimănui să viziteze taberele de refugia
ț i sireni pentru că de fapt îi
antrenează pentru luptă acolo. Candidatul, care făcea aceste afirma
ț ii în ș edinț ă publică, lucra altfel chiar
în acest guvern, era bursier guvernamental
ș i ș efii lui scriseseră multe
scrisori la Interne să i se permită să meargă în tabere pe motivul că scrie o
teză. Omul adunase
ș i dovezi ale marii impopularităț i a acestei politici în Turcia,
unde popula
ț ia nu vrea imperialism ș i amestec în alte ț ări. După încheiere am fost la
o cafea cu el
ș i l-am întrebat dacă nu va avea necazuri la întoarcerea
acasă, iar el mi-a spus că
ș efii lui îl susț in sută la sută. De fapt, asistam la o revoltă a establishmentului secular ș i kemalist contra stratului politic nou, islamist ș i ales, un conflict între
birocra
ț ia seculară ș i politica islamistă – cea din
urmă, aleasă liber de o majoritate sătulă de oferta partidelor democratice
ș i europene. Îi ț in pumnii aș adar lui Orhan (nu e numele
lui)
ș i prietenilor săi, am eu turcii mei la Oxford ș i Berlin, ș i în general ț in cu turcii… care sînt
reprezenta
ț i internaț ional (ca ș i noi) de o elită nu tocmai
reprezentativă pentru valorile lor din sondaje, cu care mă simt foarte
solidară. Kemal a încercat să rezolve problema educînd cu for
ț a masele, schimbînd inclusiv
alfabetul,
ș i crescînd astfel analfabetismul…ș i ce vedem azi e un reflux
tîrziu. Solu
ț ia râmîne aceeaș i, educaț ia, dar ș i acolo e război civil, cu ș colile islamiste crescînd mai
repede decît cele seculare.

Progresul
social cere timp ș i nu e liniar, dictaturile te pot avansa mult (nu-i aș a, ș i comunismul nostru a lichidat
analfabetismul, la o rată mai rapidă decît guvernele burgheze anterioare), dar
au
ș i costuri enorme, unele tardive. Că e dictatură sau
democra
ț ie, elitele au însă obligaț ia morală să fie în faț ă în tabloul acesta cu masele,
să reprezinte ce vrea să devină o na
ț iune, nu ce e ea acum, cu scuza
reprezentativită
ț ii. Ca atare, daț i-mi ș i mie voie să fiu un
intelectual european secular, nu na
ț ionalist-creș tin român, că din ăș tia aveț i destui ș i aț i tot avut.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

11 thoughts on “Noi si turcii

  1. Andi

    Ce pretentii putem avea de la romanii ametiti de democratie, inavutire si tehnologie? Romani care se uita cu atentie la filmul de mare succes, numit Romania , in care Neica-nimeni joaca in rol principal. Romanii spun bucurosi ca sunt ca pietrele de rau, peste care trec ape multe si involburate dar ele, pietrele, raman neclintite. Absolut remarcabila aceasta vointa de fier, aceasta calitate pur romaneasca si complet inutila, pentru ca pietrele nu traiesc, ci doar exista. Precum romanii!

    Reply
  2. Adrian

    Nu puteti compara cu pretentia de a fi luata in seama Romania din 1950 cu cea din 1930. (asa faceau si comunistii). Puteti compara Romania cu Belgia, sa zicem, in aceeasi perioada.

    Reply
  3. dorin valeriu

    Un articol care o reprewzinta cu adevarat pe Alina Mungiu, in care se lasa de-o parte micile rautati si intepaturi si se spune pe nume unor lucruri serioase, profunde, care ne privesc pe toti. O viziune corecta asupra istoriei noastre si asupra viitorului pe care trebuie sa ni-l construim, aratand al caii de urmat de catre elitele romanesti. Cate si cum or fi astea …
    Felicitari !

    Reply
  4. Adina Georgescu

    Site-ul dv e foarte bun.

    Puteti fi mandra ca sunteti o elita romaneasca.

    Daca toti cetatenii, de exemplu, ar folosi legea informatiilor publice la ei in sat, oras sau institutia unde lecreaza, ca sa afle cat au costat toate cele, ar fi uluiti sa vada cat se fura de „elitele” romanesti.

    Am auzit ca FMI nu mai da bani Romaniei si tara intra in faliment. E adevarat ?

    Reply
  5. OBLIO

    HMMM….. CRED CA MERGETI CAM DEPARTE. NU DE ALTA, DAR BECALI A INTRAT IN PNL. CARE ESTE SECULAR SI ATEIST MILITANT. O FI EL CREDINCIOS, DAR DE AICI PINA LA A-L ACUZA DE CATE IN LUNA SI STELE… NU MERGE PARALELA CU ERDOGAN. ESTE DOAR O FIGURA DE STIL SUPERFICIALA, CARE SA PRINDA LA OCCIDENT. SI LA ATEISTII CARE NU STIU CE SE PETRECE AICI.
    IN CE PRIVESTE CONDAMNARILE AMINTITE (ATI UITAT SI DE VOICU; E ASA MINOR?) NU LE CONSIDER DECAT O MARSAVA MANIPULARE A JUSTITIEI DE CEI CARE AU PUTEREA REALA IN TARA. SCAPA DE ELEMNTELE SECUNDARE COMPROMISE, CA SA JOACE CIRCUL REFORMEI JUSTITIEI.
    IN OPINIA MEA, REFORMAREA JUSTITIEI NU E INFAPTUITA DECAT IN CLIPA IN CARE MAZARE, HREBENCIUC, OPRISAN,TARACILA, ILIESCU VOR FI ADUSI IN FATA INSTANTEI SI PEDEPSITI.
    IAR CIRESICA DE PE TORT, VA FI RETTRAGEREA TITLULUI DE DOCTOR PALGIATORULUI SEF. PINA ATUNCI, DOAR RAFUIELI INTERNE PRIN INTERMEDIUL JUSTITIEI, PINA ISI VOR DEZVOLTA KILLERI PROFESIONISTI. ORICUM, PE EI II INTERESA CLUBUL STEAUA, NU BECALI.(SCUZE PENTRU CARACTERE, AM TASTA BLOCATA.)

    Reply
  6. Razvan

    in principiu impartasesc admiratia autoarei pentru cei care s-au revoltat impotriva islamizarii Turciei. Ceea ce nu impartasesc este tonul frustrant de la inceput, supararea ca noi nu avem…. Da, nu avem! si asta nu insemna sa adopt un ton belicos de parca as fi gata sa ma urc pe baricare mai ales atunci cand nu ai fost niciodata pe bericade.
    Nu mi-o imaginez pe autoarea noastra batandu-se cu scutierii chiar si daca catedrala mantuirii neamului s-ar fi construit in locul Ateneului sau Bibliotecii Academiei.
    Povestea cu statul in fotoliu si dat like-uri are o istorie ceva mai veche pe care autoarea ar cam trebui sa o stie. Are legatura cu aparitia opiniei publice prin sec. al 18-lea. Da, si burghezii care citeau ziare (ei citeau ziarele nu taranii sau muncitorii) stateau si ei in fotolii si dadeau „like” adica citeau editorialele. Nimeni nu le cerea sa se urce pe baricade. Intr-o lume inaginata ca fiind condusa de un guvern reprezentativ opinia publica conteaza. Acele like-uri dau mai departe informatie prietenilor care si ei pot da like-uri si asa afla mai multa lume si se formeaza un curent de opinie favorabil.
    Problema apare atunci cand guvernele nu sunt reprezentative. Atunci… opinia publica poate fi calcata in picioare daca exista sau pur si simplu poate sa fie falsificata.
    Noi inca nu avem o opinie publica. Nu avem ziaristi, nu avem presa, nu avem societate care sa inteleaga argumente. Dar pentru asta nu te urci pe baricade. E un fapt. Opinia publica se cultiva.
    Dimpotriva, cei care manipuleaza spatiul public… si au nevoie de baricade. Toparlanii aia de la Antene instiga la revolta… de ce. Mobilizarea nu are nevoie de argumente ci de sentimente, de revolta, de… si de 50 de lei se „revolutionar” cum a fost anul trecut.
    Noi nu avem nevoie de baricade ci de opinie publica. Iar frustrarile nascute din slaba reactie a opiniei publice… sunt neavenite. Cum un spunea un prieten… trebuie sa ne straduim sa schimbam totul dar sa fim pregatiti ca aceste schimbari sa survina mult dupa disparitia noastra.
    Mie personal mi-a displacut tonul si atitudinea asta ex cathedra… de care de altfel autoarea abuzeaza pe deplin adesea.

    Si chiar daca trebuie baricada, principiul trebuie sa fie cel de bun simt: nu instigi daca nu esti gata sa fii primul. E simplu!

    Reply
  7. an

    Doua comentarii:
    – pentru mine incepe sa fie deranjanta continua comparatie intre Romania si Europa vestica, „civilizarea” (daca e sa o acceptam ca o aliniere la niste valori sociale moderne si nu la niste standarde „europene” cu care ne-am cam lamurit cu totii) stiti ca dureaza generatii.
    – faceti referiri la elite, personal am probleme cu acest grup de oameni, cine sunt ei? Alesi democratic nu sunt, numiti nu sunt. Daca va referiti la o asa numita elita intelectuala aceasta are un impact mai mic de zero in ceeace priveste emanciparea societatii romanesti (vezi cine a scris biblia – un roman), singura elita care conteaza ca atare e autoproclamata/autopromovata, cea gen Becali, Mircea Badea&Co. sau BOR, cum bine spuneti, oferta e pe masura cereri.

    Sa avem rabdare inca vreo cateva decenii in ambele cazuri.

    Reply
  8. Virgil Iordache

    Imi place și stilul acestui articol, nu doar achiesez la continutul lui. Este un articol în care dovediti ca puteti fi si blanda in sens nicomahic, adica „prautes” (gr. v.): calea de mijloc între „orgilotes” (manie excesiva) și „aorgesia” (apatie excesiva in fata impulsurilor maniei). Omul care este praus se manie numai la timpul potrivit, nu se manie niciodata cand nu trebuie si are o doza corecta de manie in comportament (W. Barclay, Analiza semantica a unor termeni din Noul Testament, p125).

    Mi se pare ca gasesc aici si „epieikeia”, un soi de delicatete, o calitate care corecteaza legea atunci cand legea greseste, sau in virtutea careia sti sa faci abstractie de lege si sa-i tratezi pe oameni cu indurare si dragoste (op. cit.).

    Keep going this way :)

    Reply
  9. Florin Cintic

    La 1364, cind Papa le dadea voie Jagellonilor sa faca universitate la Cracovia, maramureseanul Bogdan de la Cuhea pusese deja bazele Principatului Moldovei, cu capitala la Baia. La Iasi nu erau chiar numai paduri nedefrisate (a „figure of speech”, am inteles!), fie doar si pentru ca urmasii iazigilor, alanii sau iasii, care au lasat in urma numeroase cuvinte din dialectul lor iranian (vezi, pentru detalii savuroase, Dan Alexe cu http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/03/06/prout-port-lorigine-iranienne-du-nom-de-la-riviere-moldave-prut-port-originea-iraniana-a-numelui-prutului/) in plimbarile lor de-a stinga si de-a dreapta Prutului, „botezasera” deja (vorba vine!) orasul nostru de bastina cu macar vreo doua secole inainte. De altfel, cel mai vechi document din Arhivele Nationale de la Iasi este de la Iuga Voda si e emis nu cu multi ani dupa data amintita mai sus (semn ca era macar cineva letrat pe aici, nu numai v hoarde de Big Foots!). In rest, impartasesc fara rezerve iubirea ta nemasurata pentru polonezi si foarte multe dintre punctele tale de vedere.

    Reply
  10. Daniela Zamfir

    D-na Mungiu ,intelectual european secular se poate , dar fara de D-zeu ?M-as teme !
    Intr-adevar , si pe mine m-au induiosat turcii. Nu pot nici ei intelege cum nici noi nu putem , ca ori cedezi din suveranitate si bogatiile nationalei catre UE si NATO si dobandesti incet incet libertati democratice , ori ai suveranitate si dispui de propriile bogatii ca tara, dar sub ortodoxie sau islamism bigot de secolul 19.
    Democratia europeana costa scump atat ca valoare financiara cat si ca valoare morala fundamentala caci ne impune sa ne schimbam mentalitatea , credinta ,fibra etnica si sa asimilam mentalitatea si credinta lor , care nu ne este favorabila in toate. Ca si cum nici fibra noasta nici credinta noastra nu ar fi bune !
    Insa si noi si turcii, generatia tanara mai ales ,ar plati chiar si acest imens pret pentru libertate in democratie europeana .Dar in saracie ? Goliti de resurse si lipsiti de putinta de a progresa din lipsa posibilitatilor pentru instructie , pentru educatie ? Este bne ca ne grabim ? Este bine ca suntem atat de increzatori si de entuziasti?
    Let us chill out ! Times will change anyway !

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *