Antonia Stoica

Nepotismul în instituțiile publice din România – cauze, efecte și cum îl combatem

Una dintre problemele principale care s-a dezvoltat și a acaparat instituțiile publice din România este cea de management a resurselor umane, mai exact practica nepotismului. Promovarea rubedeniilor sau apropiaților in posturi cheie ale administrației de stat reprezintă una dintre manifestările clasice ale fenomenului corupției. Din moment ce scopul nu este eficiența, ci profitul grupului de apartenență, este evident că activitatea nu se poate desfașura decât in scop privat, dând naștere unor foloase personale necuvenite.

Cauzele care au dus la practicarea nepotismului, din punctul meu de vedere:

  • Concurența mică pentru angajări (instituțiile publice nu au interesul de a avea mulți candidați pentru posturile vacante, deoarece acestea sunt ocupate de dinainte, concursurile fiind doar „de faţadă”, pentru a avea caracter legal şi a se respecta formalităţile necesare, având în vedere că solicitantul a discutat deja cu cineva din interior, la care s-a interesat sau care i-a spus despre concurs (de regulă, factorul de conducere al direcţiei generale/direcţiei/serviciului/biroului), direct sau prin vreun intermediar (factor politic sau funcţionar de conducere/execuţie din organizaţie), el primind deja dinainte acceptul de angajare. În acest fel, postul este ocupat de „cel ce trebuie”, iar concurenţii de bună-credinţă şi-au consumat timpul şi banii în van, pentru o aparență înșelătoare);
  • Acceptarea faptului că există nepotismul (cultura organizațională) – nepotismul a existat dintotdeauna, dar nimeni nu a incercat să facă ceva în această privință, deoarece li s-a părut normal acest lucru;
  • Proasta organizare a concursurilor (încadrarea unei persoane din afara sistemului public într-o instituţie a statului se realizează prin concurs. În cazul funcţiilor publice, această procedură „are la bază principiile competiţiei deschise, transparenţei, meritelor profesionale şi competenţei, precum şi cel al egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile legale” Înscrierea la concurs este liberă, însă abia acum intervine inechitatea. Deoarece întotdeauna se organizează o probă scrisă, urmată de proba orală (interviu) – pentru cei ce primesc nota de trecere la test (minimum 5 pentru funcţionarii publici şi minimum 7 pentru cei contractuali), există o bibliografie (mai rar şi o tematică), urmând ca subiectele să fie alese din aceasta. Persoana care trebuie să ocupe postul scos la concurs va cunoaşte subiectele din timp, pentru „a nu-şi bate capul” cu bibliografia (de regulă mult prea stufoasă – în realitate, nici membrii comisiei de concurs din partea structurii organizatoare şi nici ceilalţi angajaţi ai acesteia nu cunosc bibliografia indicată. În interior, acest fapt este binecunoscut însă nu va fi niciodată recunoscut în afara structurii, astfel că verificarea lucrărilor de examen se realizează superficial, de multe ori fără cunoaşterea răspunsurilor corecte – );
  • Managementul resurselor umane slab pregătit după angajare (odată pătruns în serviciul public, noul angajat va trebui să ducă la îndeplinire atribuţiile din fişa postului. El va exercita prerogativele de putere publică în realizarea lucrărilor sale, iar efectele generate de favoritismul aplicat la concursul de angajare nu se vor lăsa însă prea mult aşteptate. Este evident că un astfel de funcţionar nu va servi niciodată interesul public, instituţional. El este angajatul fidel al şefului său (care l-a adus în sistem) şi/sau al celui ce i-a facilitat angajarea prin intervenţia sa la factorul decizional. Astfel, superiorul o să se comporte ca un patron, iar funcţionarul ca angajatul acestuia. Acesta din urmă va executa ordinele şefului său fără comentarii şi fără a ţine cont de procedura administrativă -pe care, de regulă, nu o cunoaşte sau care nu-l interesează-.

Ca efecte ale practicării nepotismului în instituțiile publice, putem observa lipsa de competență a celor angajați, dar mai ales repercusiunile asupra bunei funcţionări a serviciului public, conducând cu certitudine la scăderea eficienţei acestuia.

Recomandări pentru combaterea nepotismului în instituțiile publice din România:

  1. Creșterea concurenței pentru concursurile publice prin promovarea site-ului posturi.gov pe retelele de socializare și în facultățile cu profiluri administrative.

Impactul preconizat pozitiv – creșterea concurenței;
Impactul preconizat negativ – necesită timp și personal special angajat să facă aceste lucruri.

  1. Realizarea de acțiuni în facultăți care să promoveze ideea de presiune a cetățenilor asupra instituțiilor publice care angajează pe nepotisme.

Impactul preconizat pozitiv – creșterea numărului de denunțări cu privire la instituțiile publice care practică nepotismul;
Impactul preconizat negativ – necesită timp și personal special angajat să facă aceste acțiuni și totodată necesită resurse financiare suplimentare.

  1. Toate concursurile pentru ocuparea unui post într-o instituție publică să fie înregistrate și să se creeze comisii competente pentru supravegherea acestora.

Impactul preconizat pozitiv – creșterea competenței personalului angajat;
Impactul preconizat negativ – costuri suplimentare pentru anumite instituții la achiziționarea camerelor; necesită timp.

  1. Concursurile publice să se realizeze în scris, prin examen grilă și prin evaluarea caracteristicilor personale ale candidaţilor: aptitudinile (inteligenţa, spiritul de observaţie, aptitudinile comunicaţionale, atenţia) atitudinile (sociale şi socio-profesionale) sau temperamentul celor fiecărui candidat, nu doar prin memorarea unor texte de lege și acte normative.

Impactul preconizat pozitiv – creșterea competenței personalului angajat;
Impactul preconizat negativ – necesită timp și resurse financiare suplimentare.

  1. Modificarea probei scrisel, care să cuprindă un număr de subiecte specifice structurii care scoate postul la concurs, făcute publice odată cu publicarea concursului, din care să se selecteze electronic întrebările, în momentul examenului.

Impactul preconizat pozitiv – creșterea competenței personalului angajat;
Impactul preconizat negativ – necesită timp și costuri ridicate.

  1. Evaluarea anuală a performanţei trebuie efectuată în relaţie cu standardele stabilite, dezvoltate prin analiza postului, pentru evitarea ambiguităţilor și de care se ține cont în promovarea personalului

Impactul preconizat pozitiv – creșterea competenței personalului după angajare.

Articol scris de Antonia Stoica, masterandă în Integritate Publică și Politici Anticorupție la SNSPA, ca parte a stagiului de practică desfășurat în cadrul Societății Academice din România


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on “Nepotismul în instituțiile publice din România – cauze, efecte și cum îl combatem

  1. emil

    Mincinosii sunt cei mai spurcati oameni de pe pamant. Mint si distrug cu o cruzime de nedescris. Americanii sunt vinovati ca nu lichideaza teroristii institutionali, atat in Romania cat si in Iran.

    Reply
  2. emil

    Propaganda media arunca diversiuni de acoperire a ”Familia Noastra” care practica atrocitati, avize false, etc. Cele 101 de cadre ISU rude intre ele din Dolj angajate si promovate prin concurs nu este tot nepotism?

    Reply
  3. Kross

    Nepotismele sunt consolidate.Trenul a fost pierdut in momentul aderarii la UE.Atunci se putea face ceva pentru ca aveam cu cine sa inlocuim,dar sa preferat dublarea angajatilor la stat ca sa manance si gura lor ceva.Atunci aveam resursa umana.Acum tara este secatuita de forta de munca si pe piata fortei de munca nu mai avem resurse pentru a schimba ceva in administratie.Paradoxul este ca Dreapta a incarcat aparatul de stat.Daca am enumera ce greseli au facut,am ramane dezamagiti,dar cum Romanii sunt cam uituci,mergem inainte spre ceva care s-ar putea sa ne coste mult.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *