Călin Dejeu

Mutilarea Clujului – Someșul Rece

În ciuda ilegalității evidente, în ciuda infringementului, în ciuda impactului cumulativ colosal, uciderea râurilor de munte continuă. Acum este vorba de distrugerea totală a sitului Natura 2000 Someșul Rece. Acest sit avea două elemente esențiale, pădurea de conifere, o adevărată taiga alpină, și râul. Pădurea a cam dispărut, așa că mai rămăsese râul. În 2013, la sfârșitul anului, au început lucrările la o salbă de microhidrocentrale. Băieții se grăbeau, nu au fost respectate normele de securitate în muncă și a murit un muncitor, iar atunci lucrările au fost sistate.

Iar acum vor să le reia, deși au un acord de mediu bun de pus în muzeu, din 2009! Cică le reiau pentru că au câștigat ceva proces privind o autorizație de construire la fel de arhaică.

MICROHIDROCENTRALELE CONTRAATACĂ

Reîncepe construcția a trei microhidrocentrale pe râul Someșul Rece. Constructorii au notificat printr-o adresă Garda de Mediu. Ecologiștii spun însă că avizele primite pentru acest proiect au expirat de mult.

Publicată de TVR Cluj pe Joi, 21 martie 2019

Ca să lucrezi legal trebuie să ai valide și autorizația de construire și acordul de mediu și avizul de gospodărirea apelor. Și să respecți întreaga legislație. O autorizație de construire este un amărât de act administrativ, sub nicio formă nu-ți permite să încalci și legislația națională și directivele europene, cu Jurisprudența CJUE cu tot.

Va repeta Garda Națională de Mediu abuzul din Defileul Jiului, unde, în loc să sisteze lucrările ilegale, doar a rugat umil Hidroelectrica să notifice autoritatea competentă de mediu?

OUG 57/2007 prevede foarte clar, la art. 15, alin. (2), litera a), obligația titularului ”de a notifica autoritatea competentă pentru protecția mediului dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum și asupra oricăror modificări ale condițiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare, înainte de realizarea modificării”.

Acum chiar și prin Ministerul Mediului se recunoaște că modificările privind regimul de protecție al zonei reprezintă elemente noi în sensul prevederii de mai sus.

Chiar și în textul acordului de mediu pentru MHC-uri pe Someșul Rece, nr. 12/18.05.2009, scrie că: ”acordul de mediu se revizuiește dacă apar elemente noi, necunoscute la data emiterii”.

În cazul Someșului Rece, prin Ordinul 1509/2016 a fost aprobat planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0233 Someşul Rece. În acesta scrie că se preia reglementarea privind MHC-urile din Avizul de Mediu nr. 10938/2012. Desigur, exprimarea este nefericită, scrie că se preia această recomandare în prezentul plan de management. Dar esenția este că este preluată în plan. De fapt nu este o recomandare, ci o interdicție, după cum scrie clar în avizul 10938/2012, aviz invocat frecvent de societatea civilă de mediu românească în lupta împotriva flagelului MHC.

Acest element nou, aprobarea planului de management al arie naturale protejate, care interzice MHC-urile, reprezintă un element nou pentru care titularul trebuia să notifice APM Cluj, și trebuia reluată procedura de evaluare de mediu, iar apoi respinsă solicitarea de acord de mediu. Garda de Mediu, prin Comisariatul Județean Cluj, trebuie să sisteze lucrările și să dispună titularului să notifice APM Cluj.

Dacă nu o face, devine complice. Și este vorba de o infracțiune, conform art. 52, litera c) din OUG 57/2007. La emiterea acordului de mediu 12/18.05.2009 nu a fost efectuat studiul de evaluare adecvată impus de Directiva Habitate, deși România aderase la UE de peste doi ani. Este un caz similar cu cazul râului Capra, după cum puteți vedea aici, de la momentul 10:10

Județul Cluj este, din păcate, un județ intens antropizat, în care au rămas foarte puține elemente valoroase de patrimoniu natural. Acest curs superior al Someșului Rece reprezintă desigur unul dintre principalele colțuri de natură prețioase care ne-au mai rămas în județ, cel puțin la fel de valoros ca renumita rezervație Cheile Turzii. Este absolut de neconceput ca această distrugere să nu fie oprită.

foto: Natura Transilvaniei

Foarte grav este și faptul că localnicii nu au fost consultați, nu au habar ce se întâmplă. Este de notorietate publică faptul că acea consultare făcută în urmă cu un deceniu pe procedura de evaluare de mediu a fost o glumă, că oamenii nu au știut de ea. Puteți vedea aici, de la momentul 4:13.

Este evident că nu se poate ca doar doi oameni să fie interesați, este evident că s-a încălcat Convenția de la Aarhus.

După cum îi știu pe mocanii din Măguri – Răcătau, dacă ar ști ce se-ntâmplă, sigur ar face ceea ce fac sârbii din Stara Planina.

Declarația localnicilor din Munții Balcani (Stara Planina) este foarte simplă:
”Dacă oricine, oriunde își face apariția pe râurile noastre, nu le va fi permis să construiască! Oriunde va apărea un buldozer, îl vom demonta. Aceasta este o crimă împotriva oamenilor și împotriva mediului înconjurător.”

 


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Mutilarea Clujului – Someșul Rece

  1. Bibicu

    Din cate stiu eu un localnic i-a dat in judecata si a castigat, de aceea s-au sistat lucrarile. Dar reinceperea lor demonstreaza complicitatea prefecturii, apelor romane, garzii de mediu, primaria locala etc. Pentru conservarea acelei zone este nevoie de implicarea unor ong-uri care sa mobilizeze si sa ofere asistenta localnicior.

    Reply

Lasă un răspuns la Bibicu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *