Mihai Șora

Charlie Hebdo ironizează tocmai mințile înțepenite în stereotipuri etnice

Dragi prieteni, pe scurt:

1. Publicul-țintă al caricaturii din Charlie Hebdo este cel francez (lucru pe care nu par să-l înțeleagă toți comentatorii noștri).

2. Desenul ironizează tocmai mințile înțepenite în stereotipuri etnice (acele toxine pe care le cunoaștem prea bine), motiv pentru care nici nu apare numele Simonei alături, căci nu EA, ca atare, face obiectul ironiei.

3. Este, dacă vreți, o ramă în ramă (unde nu scrie „ceci n’est pas une pipe“, nici nu figurează vreun omuleț galben alături, încât să priceapă și cei care nu au exercițiul lecturii unui desen).

4. Umor îndoielnic sau nu, satiră subțire ori groasă, este, în final, consternant să vezi români (câtă frunză, câtă iarbă) care și-ar lua mintenaș pușca din cui și l-ar ciurui pe caricaturist.


via Facebook


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

9 thoughts on “Charlie Hebdo ironizează tocmai mințile înțepenite în stereotipuri etnice

  1. Dumitru

    Charlie Hebdo este azi ceea ce a fost intotdeauna : o scarbosenie, al carei singur merit este sa serveasca de hotar libertatii de expresie in Franta. Ia uitati aici ce scrie Charlie Hebdo dupa cutremurul din Italia http://www.leparisien.fr/culture-loisirs/italie-un-dessin-de-charlie-hebdo-sur-le-tremblement-de-terre-fait-polemique-02-09-2016-6089069.php Inca una : http://www.lefigaro.fr/actualite-france/2016/01/14/01016-20160114ARTFIG00112-que-serait-devenu-le-petit-aylan-s-il-avait-grandi-charlie-hebdo-choque.php Sau si mai multe : https://www.google.fr/search?q=charlie+hebdo+disgusting&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiqwJzNmdPbAhWGtxQKHRh2DKgQ_AUICigB&biw=1399&bih=624 .

    Intrebarea pe care multi trebuie sa si-o puna este : de ce isi fac romanii educati idoli din nimicuri precum Charlie Hebdo ? Bun, in cazul asta a fost toata intelectualitatea occidentala. Dar totusi romanii par sa aiba un talent in a-si face idoli, in conditiile in care istoria ar fi trebuit sa-i invete sa fie mai circumspecti. In secolele 20 si 21 numarul de „salvatori” primiti cu bratele deschise de romani a fost incredibil. Numai cateva nume : Averescu, Carol al 2-lea, legionarii („o Romanie ca soarele sfant de pe cer”, lozinca ce a atras multi intelectuali), comunistii (in ’47 alegerile or fi fost trucate, dar cifrele reale arata ca luasera multe voturi), Iliescu si Roman, Basescu, Kovesi, etc.

    In cazul Charlie Hebdo, era suficient sa manifestezi pentru libertatea de expresie, nu sa te asociezi la inaltarea acestei publicatii afisand „Je suis Charlie”…

    Reply
    • Dumitru

      A propos, exista si in Romania cel putin un echivalent de Charlie Hebdo, care se cheama Times New Roman…

      Reply
    • O.S.

      Exact pe dos: arată că libertatea de expresie nu are hotar. Sau, mai precis, că există. Fiecare nație își are valorile ei: unii spun ce gândesc, alții își înghit vorbele și bat cruci peste cruci când trec pe lângă foarte multele biserici. O fi Charlie Hebdo o scârboșenie, dar din punctul dstră de vedere. Pentru alții e, poate, o supapă. Să trăiești în Franța (selon toute vraisemblance), s-o bruftuluiești pe Kovesi în orice comment și s-o tragi spre PSD+ALDE în numele temperanței e foarte putțin cartezian.

      Reply
        • O.S.

          Ce-i cu silogismul ăsta de Căcâna? Se subînțelege că meciul se joacă într-un teren finit ca întindere și după oarece reguli stabilite de lege. Dacă ești clasa a treia și acum descoperi educația civică, află că unele lucruri se subînțeleg. Spre exemplu că haosul nu e libertate. Altfel, mori secretar 5 la Ambasada României sau enarh veșnic pe listele de așteptare pentru sinecuri.

          Reply
  2. TIP

    Atâta vâlvă pentru un desen care vine să-și aducă o foarte modestă contribuție la consolidarea unui clișeu. În schimb, acceptare bovină a apelativelor cioară, bozgor, șoldovean și mai ales handicapat în toate circumstanțele: în discuții private, la piață, pe stadion, uneori chiar la televizor. Mereu cădem în capcana dorinței de a schimba percepția noastră în mințile altora mai curând decât să trecem la schimbarea noastră. Ce ghinion: să nimerim între neamuri slav-bețive, neamț-fără simț artistice, unguresc-rele de muscă, rus-violente etc. !!!

    Reply
  3. patrutreitrei

    Din toată elita românească un singur om se găsește, un nonangenar(!), care să înțeleagă o bandă desenată. Chapeau, maitre! Restul pare să fi uitat că ochii sunt conectați la creier…

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *