Metodologia dnei ministru Pivniceru

Băsescu a respins, cu justețe, candidaturile la DNA și Procuratura Generală, cerînd o nouă procedură de concurs, cît mai transparentă. Imediat s-au auzit voci care s-au plîns de execuția publică a candidaților actuali și au acuzat că șeful statului vrea să schimbe legea, deci nu vrea să numească pe nimeni.

Am criticat foarte public jocul eronat al taberei Morar et comp care au sabotat concursul, deși era mai ușor de construit un caz contra dnei Pivniceru dacă în competiție ar fi fost oameni excelenți care ar fi pierdut. Nu e nimic, iată ocazia să se reia totul.

Argumentul că transparența face rău e absurd, văd că guvernul Ponta a ajuns să ne dea ședințele de guvern pe trei canale de televiziune, private. Aș vrea să felicit TVR că nu a consumat bani publici pe ultima, asta cu vremea de vineri, că nu era newsworthy. Dar rămîi trăsnit că așa ceva nu se dă pe canalul public, în schimb trei canale așa zis private (că nu știm cîtă publicitate de stat au de fapt) consumă spațiul de emisie ca să îl audă pe dl. Șova, profesor de drept european altfel, vorbind de utilajele de deszăpezire care sînt gata. Păi, dacă e atîta transparență la deszăpezit, hai și cu CSM-ul, și cu procurorii, dați tot la TV, rău nu are ce face.

Nici argumentul cu legea nu ține. Nu e nevoie să se schimbe nici o lege pentru mai multă transparență. Ce ar trebui să avem sînt criteriile transparent afișate și baremul (ofer ajutorul României curate la metodologia de concurs, desigur, gratuit). Aș zice eu, așa:

– criteriul 1. performanță profesională (cazuri rezolvate, rată condamnări, etc)
– criteriul 2. performanță managerială (cîți oameni a condus vreodată? cu ce rezultate?)
– criteriul 3. adecvare profil post (aici poate să difere între cele două poziții, la PG și DNA, dar aș considera un avantaj studiile excelente, trainingurile și experiența europeană, că vor avea de a face cu Bruxellesul, să zicem educație generală o treime de punctaj, experiență europeană o treime, pregătire specială o treime- o fi scris cărți pe tema reformei în justiție?)

Las la latitudinea dnei ministru dacă pune aceeași greutate pe toate cele trei criterii. Sînt sigură că și CSM a avut o metodologie, probabil mai bună ca a mea, dar asta mi se pare simplă și clară, pe înțelesul tuturor, scad din ea dezavantajele (sancțiuni, probleme), că după mine acelea sînt eliminatorii. Să organizez eu concursul, m-aș acoperi cu trei profesori de drept penal, șefii de catedră din cele trei universități de tradiție de stat (fără Titulescu, dacă se poate) care să cîntărească această rezultate și să propună o ierarhie. Eu aș da zece puncte la fiecare categorie și aș face o medie simplă. Sigur că dna ministru trebuie să poată lucra cu cei selectați, deci mai poate pune un factor subiectiv, de personalitate, vizibilă la interviu, dar și pe acela l-aș face tot cu profesorii de față și fiecare ar nota ordinea preferinței (cum facem în comisiile universitare). Și iată, am avea o formă pe care o putem arăta lui Traian Băsescu și la Bruxelles că e perfect transparentă.

Cer scuze pentru acest articol elementar. Doar dacă își imaginează cineva că e chiar o problemă la mijloc. Nu e nimic care să nu poată fi rezolvat de buna credință a ambelor părți, sub atenta supraveghere a societății civile.



Recomandări

9 thoughts on “Metodologia dnei ministru Pivniceru

  1. Bug

    Nu stiu cum ati ajuns la concluzia ca Morar et. company au sabotat concursul. (poate ca sint perceputi “basisti” si deci automat sint contra celor propusi de USL).
    Dar cind in fata unei comisii (oricare) sint niste candidati fara nici o realizare profesionala (lumea justitiei este relativ mica si se cunosc nulitatile) care cauta sa te imbrobodeasca si vazind ca nu pot aduc argumente “politice” (lumea este saraca bla, bla-uri de studenti care n-au citit nici o pagina din curs), NU POTI DECIT SA LE DAI MAXIMUM 4 (PATRU).
    Cine este bine pregatit poate face fata unei comisii “ostile”. Cum ar face fata la presiunile unor politruci, daca nu pot transforma intrebari “rautacioase” in raspunsuri pertinente?

    Reply
  2. Laura

    Eu as sugera sa se faca acest experiment intai doar pe unul din cele 2 posturi, ca un pilot. Cred ca o sa iasa circ din nou. Pentru ca problema nu este, dupa parerea mea, metodologia, acesta e numai un pretext (Pana la urma, metodologia dnei Pivniceru anul trecut a fost mult mai transparenta decat metodologia Dnei Macovei in 2005 sau a Dnlui Predoiu in 2009). Problema este lupta pentru putere dintre diferite grupari. Iar daca incerci sa aduci transparenta intr-un conflict, fiecare va juca pentru propria auditenta – nu exista o grupare “obiectiva” in acest conflict care sa vrea intr-adevar un proces de selectie transparent (sau aceasta grupare e nesemnificativa ca influenta). Daca aceasta metodologie va fi adoptata, ce cred eu ca va urma va fi contestarea implementarii metodologiei. De ce doar 2 puncte pentru X si nu 4, de ce profesorul Z pentru ca “se stie” ca e prieten cu Valeriu Stoica, de ce profesorul T pentru ca a fost coleg la universitate cu Adrian Nastase, de ce doar 30% pentru criteriul A, pentru ca e clar ca il favorizeaza pe Popescu …

    Reply
  3. Marcos

    Sunt de acord cu toate criteriile,dar am doua completari.1. Din comisia de examinare sa faca parte un psiholog si un manager.(profesori cu reputatie nestirbita). 2. Sa nu fie acceptati la concurs procurorii care prin activitatea lor profesionala,au condus ca statul roman sa fie condamnat,de CEDO, la plata unor despagubiri pentru retinere/arestare/condamnare abuziva.

    Reply
  4. Daniela

    Chiar trebuie sa faceti scoala cu ei?Chiar nu le vine in minte sa faca lucrurile corect?
    Facet -le ,doamna,un tabel ca sa priceapa cum pot fi alesi niste oameni.sau nu intelege nimeni ca trebuie sa aiba calitati pentru asta?

    Reply
  5. Petre Opriş

    Stimata doamna, propunerea dvs. este corecta si normala, dar exista o “probema”. Cand Basescu & Boc au redus salariile bugetarilor cu 25%, Curtea Constitutionala s-a opus reducerii salariilor si pensiilor procurorilor si judecatorilor. B & B au acceptat ideea C.C. pentru a avea Justitia de partea lor, in cazul in care – pe buna dreptate – cei afectati de reducerea veniturilor cu 25% ar fi deschis procese impotriva statului roman. Si uite asa, o masura politica a fost impusa poporului cu ajutorul unei Justitii care (in acest caz) nu a fost delc impartiala.
    De ce se continua lupta pentru Justitie intre Basescu si restul lumii? De ce exista aceasta disputa pentru numirea sefilor la Justitie? Deoarece se doreste mentinerea sa in folosul partidelor care se perinda la putere.
    Cu stima,
    P.O.

    Reply
  6. Citizen

    Eu nu cred ca politicienii se lupta pentru independenta justitiei. Fiecare vrea sa-si numeasca omul prin diverse functii ca si pana acum. Unde ati vazut in lumea asta “mafia” sa lupte pentru independenta Justitiei? De aia avem si rezultatele pe care le avem in lupta cu coruptia.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *