Catiusa Ivanov

Master-Incompetenţa de la Transporturi

Un fost ministru al Lucrărilor Publice dă cu Master Plan-urile lui Rus şi Şova de pământ 

“Actualul ministru a venit anul trecut o dată (cu un Master Plan pentru autostrăzi – n.r.), la începutul anului ăsta o dată și acum o săptămână încă o dată. Păi ce specialiști sunt cei care își permit la o lună de zile să facă alt Master Plan?”, arată Nicolae Noica, fost ministrul al Lucrărilor Publice la sfârșitul anilor 90, într-un interviu acordat pentru România Curată. Acesta arată că proiecte pentru rețele de autostrăzi în România au existat încă înainte de al doilea război mondial, dar că cei care gândeau traseele erau experți în domeniu, spre deosebire de actuali directori de la CNADR care sunt specializați în metalurgie, mecanică sau… industrie alimentară. Referindu-se la tronsonul de autostradă Comarnic – Brașov, Noica spune că prețul de construcție ar fi corect doar în cazul în care întregul tronson ar fi subteran (tunel) și explică de ce prețul autostrăzilor este umflat aberant la noi încă din start: faptul că proiectarea se face tot de către executant.

Greşeala desfiinţării Ministerului Lucrărilor Publice

Reporter: De ce credeți că nu se fac autostrăzi în România și de ce s-au făcut atât de puțini kilometri în ultimii ani, iar perspectiva pentru viitor este la fel de sumbră?

Nicolae Noica: Sunt câteva cauze principale. Întâi, noi vorbim de autostrăzi, de drumuri care sunt lucrări publice, apoi, despre traseele acestor autostrăzi. Cu asta se ocupă amenajarea teritoriului, fiindcă trebuie să stabilești traseele cât mai economic. Iar noi am desființat Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, care a existat din 1862 până în 2001. În 2001, Guvernul Năstase, Năstase și cu Mitrea, l-au desființat și l-au trecut la Ministerul Transporturilor. Eu am intervenit prin 2006 și 2007 către Guvernul Tăriceanu, le-am explicat că aceste lucruri trebuie să revină la normal. Dacă la nivel de Guvern nu înțelegi noțiunea de lucrare publică și de amenajare a teritoriului, lucrurile sunt foarte grave.

Reporter: Dar Ministerul Transporturilor practic nu a devenit ce era Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului? Nu se ocupă cu același lucru?

Nicolae Noica: Ministerul Transporturilor a vrut să preia aceste treburi, dar nu ne cunoaștem istoria. Ministerul Transporturilor a fost înființat pentru exploatarea căilor de comunicații, căi ferate, drumuri, deci nu pentru construcția acestor drumuri, ci pentru exploatare. Dar cine a înființat Ministerul Transporturilor? În 1945, când a venit Guvernul lui Groza, pentru că în Guvern trebuia să între și Gheorghiu-Dej, care era CFR-ist, s-a înființat Ministerul Transporturilor pentru el. Ori asta este Ministerul Transporturilor care are 50 de ani. Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului a existat din vremea lui A.I. Cuza. După aceea, o parte de la Ministerul Transporturilor s-a luat și s-a dus la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației, care nu are nicio treabă cu problemele de lucrări publice și de amenajare a teritoriului.

Specialiștii CNADR. În metalurgie, mecanică, industrie alimentară

Reporter: Și dumnevoastră credeți că la Ministerul Transporturilor nu sunt specialiști care să gândească proiecte de asemenea anvergură?

proiect 1938Nicolae Noica: Stați că ajungem imediat. Problema este următoarea, în primul rând este un minister care există și trebuie să existe. A doua problemă este lipsa totală de continuitate. Noi ce facem? Vine un guvern, o ia de la început. Ori problema autostrăzilor și a drumurilor, a infrastructurii, este o problemă care nu se poate rezolva decât pe o perioadă de 15-20 de ani. Deci trebuie făcut un plan general care să fie aprobat și toate guvernele să îl respecte. Al treilea lucru, esențial, este competenţa. Nu se poate să duci Ministerul Lucrărilor Publice – sunt cei care au făcut Şcoala de Poduri, constructorii – la Transporturi, unde sunt mecanicii, sunt alții. Deci nu poți să-l iei dintr-odată şi să-l transformi în altceva. E problemă deci de competenţă. Tot așa, pe vremuri, prin anii 1938 am avut niște mari ingineri, un inginer Mihai Manoilescu care scoate un program din acesta de autostrăzi pe care îl avem, l-am găsit, l-am fotografiat. Ministerul Lucrărilor Publice avea un Consiliu Tehnic Superior de specialiști care avizau toate aceste proiecte de drumuri, de asfaltări. Fac o paranteză, s-a pus problema în 1895 să se facă asfaltarea la Iași. S-a făcut un caiet de sarcini, s-au făcut condiții pentru licitații și toate aceste elemente au fost aduse la Consiliul Tehnic Superior, la specialiști să le aprobe, după care s-a făcut Hotărâre de Consiliu de Miniștri și decret regal. Acum cine se ocupă de problemele astea?  Dacă în Ministerul Lucrărilor Publice s-ar face un astfel de Consiliu Tehnic Superior, atunci ai avea siguranța că cineva competent se pronunță dacă e bine sau nu e bine. Acum, de toate aceste probleme se ocupă Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri (CNADNR). CNADNR trebuie să facă licitația, caietul de sarcini, reglementările respective şi să stabilească garanțiile lucrării și sistemul de asigurare, ca să nu avem probleme. Și acum să le luăm pe rând. CNADNR are vreo 30 de directori în schemă, dintre care directorul general este metalurg, directoarea generală este o tânără care a absolvit Industria Alimentară, specialitate Lapte, iar cel cu autostrăzile este un mecanic. Ori nu se poate ca pe mână acestor oameni să lași și problemele tehnice, și problemele bănești. Pentru că ei ce fac, de exemplu, cu caietele de sarcini? Le dau la diverse firme. Păi și cine le supraverifică? Pentru că în momentul în care te apuci și faci o licitație, cum se întâmplă astăzi, cu o firmă străină care se ocupă și de proiectare, și de execuție, ea dorește să fie prețul în general cât mai mare, mai ales proiectantul, pentru că el ia un procent pentru proiectare din acest preț. Și chiar o să vă dau un exemplu la Comarnic – Braşov. Deci marea problemă este că aceste responsabilități nu pot fi lăsate la nivelul CNADNR-ului.

“Ce specialiști sunt cei care își permit la o lună de zile să facă alt Master Plan?”

Reporter: Dar să luăm Master Planul prezentat acum câteva zile și care a fost făcut de Ministerul Transporturilor. Dumnevoastră spuneți că nu a fost făcut de specialiști?

Nicolae Noica: Revenim la această treabă. Deci, ați văzut că un plan al autostrăzilor se poate rezolva numai prin plan de amenajare a teritoriului național, secțiunea căi de comunicații. În anul 1996 s-a făcut unul și s-a aprobat de Parlament, devenind Lege. Deci, ultimul plan de amenajare a teritoriului național cu traseele autostrăzile, aprobat la nivelul ţării, de Parlament, este din 2006. Master Plan-urile astea sunt niște lucruri care nu au legătură cu acest plan. Master Plan – luați și dumnevoastră din informații ce înseamnă. O schiță pe termen lung, o strategie cuprinzătoare, un plan de îndrumare, asta se numește Master Plan. A venit dl. ministru Şova. Am făcut Ministerul Marilor Proiecte. O mare eroare. Nu fac Ministerul Lucrărilor Publice, fac al Marilor Proiecte. Deci el vine cu o propunere, după aceea a venit actualul ministru cu altă propunere. De trei ori a venit cu această propunere. A venit anul trecut o dată, la începutul anului ăsta o dată și acum o săptămână încă o dată. Păi ce specialiști sunt cei care își permit la o lună de zile să facă alt Master Plan? Deci asta este marea problemă. În al doilea rând, să acceptăm că a fost făcut de specialiști. Repet, autostrăzile sunt drumuri strategice de importanţă națională și ele trebuie aprobate prin Parlamentul ţării, pentru că traseul este o chestie strategică, iar apoi este o cheltuială bănească, și atunci nu poate decât Parlamentul să o aprobe. Bugetul ţării cine îl aprobă? Parlamentul!

Reporter: În acest moment este în discuție autostrada Comarnic-Braşov, un proiect unde ar urma să plătim circa 8 miliarde de euro pentru 50 km de autostradă. Este musai să avem această autostradă?

Nicolae Noica: Stați să lămurim. Și în planul lui Mihai Manoilescu din 1938 este pusă această autostradă. Ea poate fi pusă, dar nu neapărat pe traseul ăsta. Poți să cauți pe un traseu care îți este mai ușor, nu să treci prin munți, prin tuneluri sau să faci poduri peste Sinaia. Nu așa. Poți să faci drumul pe altundeva, cu preț cât mai mic, și tragi niște bretele ca să te duci la Sinaia, la Predeal sau la Braşov.

“După preț, întreaga autostradă Comarnic-Brașov ar trebui să fie un tunel”

Reporter: Dumneavoastră spuneți că ar fi o varianta mai ieftină?

Nicolae Noica: Categoric. Aici se spune așa, dacă România avea bani ar trebui să dea 1,8 miliarde de euro pentru această autostradă. Asta înseamnă împărțit la 50 de km aproape 35-40 milioane de euro pe km. Este o sumă exorbitantă. Nicăieri în lume nu se fac autostrăzi cu astfel de prețuri. Eu acum doi ani spuneam că 20 de milioane pe km mi se pare enorm. Al doilea lucru. Pentru că noi nu avem banii, ce facem? Împrumutăm, dăm pe 30 de ani, și vom plăti în final ce-ați spus dumneavoastră 8 miliarde de euro. Asta înseamnă 320 de milioane de euro în fiecare an. Lămurindu-ne asupra acestor cifre, facem următorul exercițiu. Eu propun să se facă pe o zonă unde nu trebuie atâtea tunele, atâtea poduri, o zonă mai dreaptă pe 50 de km şi să zicem că ar fi maxim 8-9 milioane pe km, pe zona respectivă. 8 sau 9 milioane înmulțit cu 50 sunt 450 milioane de euro. Adică aș face o autostradă numai din rata pe care ar trebui să o plătesc într-un an.

Reporter: Și v-ați gândit la un asemenea traseu, pe unde ar putea fi?

Nicolae Noica: Astea se pot cerceta. De asta spun că este nevoie de specialisti, nu să dau această chestiune undeva la o firmă din străinătate care are interese economice. Noi avem specialiști foarte buni, avem echipe de oameni foarte buni care ar putea să rezolve această treabă. Dar vă mai dau un argument. Ei spun că această autostradă costă foarte scump pentru că are tunele. Deci pe cei 50 de km sunt tunele. Și am întrebat și eu colegii, ca să mă verific. Metrul liniar de tunel este 30.000 de euro. Credibil. Înmulțiți 30.000 de euro cu 56.000 m și face 1,8 miliarde euro (în realitate, după ultima variantă de proiect, tronsonul Comarnic – Brașov ar urma să aibă 53 de km, așadar, dacă ar fi integral tunel, ar costa 1,59 miliarde euro – n.r.). Deci din acest calcul simplist reiese că toți cei 50 km din autostrada Comarnic-Braşov sunt un tunel, dacă este să ne luăm după prețul spus de ei. De asta eu tot spun să se înființeze Ministerul Lucrărilor Publice din nou, să se facă o comisie de specialiști în domeniu, de 20 de persoane, așa cum era pe vremuri Consiliul Tehnic Superior, și ei să avizeze toate aceste lucruri. Și o să vedeți în primul rând că se vor face corect. Apoi, Guvernul vine și spune că facem în doi ani 300 de km de autostradă. Facem 50 de km pe 2015 și facem 250 de km în 2016. Nu. Eu spun să facem 70 de km pe an. Pentru că nu avem mai mulți bani. 70 de km pe an și în 10 ani avem 700 de km, avem autostrada prin Transilvania.

Reporter: Care credeți dumneavoastră că ar fi prețul rezonabil al unui km de autostradă în România?

Nicolae Noica: Eu am spus-o de mai multe ori o și o spun și acum, sunt niște costuri standard. Cam 6 milioane de euro/km, în zona de câmpie, 8 milioane/km în zonele de deal și 10-11 milioane euro în zonele montane. Dar acestea sunt niște cifre orientative, deoarece noi când ne apucăm să facem aceste lucrări trebuie cercetat care este natura terenului, care este situația cu cheltuielile. Deci planul pentru autostrăzi, traseele, trebuie făcute numai de oameni de specialitate.

“Trebuie rupt între cel care concepe și cel care execută”

Reporter: Eu știu un exemplu foarte clar care ilustrează ce spuneți dumneavoastră, pe bucata aceea de autostradă de la Sibiu la Orăştie s-au apucat să bărbierească un deal deoarece nu au făcut un studiu geo bun și a fugit pământul după ce s-a făcut autostrada, iar situația s-a remediat cu niște costuri uriașe.

Nicolae Noica: În primul rând, în ultima vreme, cei de la CNADNR încearcă să facă licitația pentru execuție și proiectare. Ori, proiectul trebuie să fie făcut de proiectanți români, care știu bine situația, ce studii și analize s-au mai făcut, iar după ce se face proiectul trebuie făcută licitația pentru constructor, fie străin, fie român. Pentru că trebuie rupt între cel care concepe și cel care execută, fiindcă dacă un singur consorțiu va face asta, interesul lor va fi să coste cât mai mult lucrarea.

Este situația clară de la Sibiu la Orăştie, unde de abia se recepționează lucrarea și acum la viaduct apar niște fisuri grave la stâlpi, iar la vreun kilometru de acest viaduct s-a făcut autostrada pe un teren care a crăpat pe înălțime de 20 m, cam 10-15 cm. Nu se poate așa ceva. Terenul acesta trebuia stabilizat înainte. În plus, am aflat și eu cu surprindere că s-a făcut un studiu de fezabilitate pentru acest proiect, ori acolo trebuia să faci cercetările acestea geologice.

Apoi, s-a făcut de către institutul IPTANA în 2008 un studiu de fezabilitate. În 2010, zice că a expirat. Asta poți spune cuiva care nu se pricepe. Nu poți face o astfel de afirmație. Am plătit pentru acest studiu 2,5 milioane de euro, iar acum, la începutul anului s-a încheiat un nou contract de CNADNR pentru a adapta studiul de fezabilitate cu o firmă italienească care este în consorțiu cu o firmă românească și cărora li se dau 6 milioane de euro. Cum, numai pentru adaptare? Apoi de ce nu a fost bun celălalt? Dacă nu a fost bun, recuperează banii și scoate-l din activitate pe cel care l-a făcut. Ori aici mi se pare situația cea mai gravă care se întâmplă la ora actuală.

“Am găsit un contract din 1931, între România și o companie suedeză și nu găsim contractul cu Bechtel?

Reporter: Guvernul s-a plâns de foarte multe ori că nu are bani să facă atâţia kilometri de autostradă câţi și-ar dori. Este mai bine să facem autostrăzile cu bani de la buget sau și parteneriatul public-privat poate reprezenta o soluție?

Nicolae Noica: Poate să reprezinte o alternativă, dar pentru treaba asta trebuie să pui lucrurile foarte bine la punct. Totul depinde de contract. Avem situația contractului Bechtel. Nici până astăzi noi nu găsim acest contract? Cum ai încheiat tu contractul de ți-au luat atâția bani? Cine răspunde pentru aceste probleme atât de grave? Iar contractul, fiindcă este pe bani publici, trebuie publicat. Se spune că el este încheiat cu o firmă privată și nu poate fi pus la dispoziția presei, a cetățenilor. Mi se pare cel mai grav lucru pentru că, uitați, am găsit un contract încheiat în 1931 între România și o firmă suedeză pentru realizarea drumului de la Ploieşti la Braşov. Eu am acest contract care a fost publicat în Monitorul Oficial, îl arăt peste tot, și erau niște clauze formidabile în care statul român era apărat și străinul trebuia să execute ce și-a asumat. Dacă nu, venea altcineva. Contractul spunea foarte clar de unde se iau materialele, cum se fac materialele, despre revizuirea prețului, nu puteai să revizuiești oricum prețul. Deci aveam acei specialiști care nu permiteau să te joci cu aceste treburi. La contractul cu Bechtel au crescut prețurile ca Făt Frumos. În anul 2003 sau 2004, când Mitrea și Năstase au semnat contractul cu Bechtel, valoarea a fost la vreo 2,5 miliarde. Țin minte că și atunci am ieșit prin presă și am spus că este o sumă enormă. Au trecut niște ani, s-a ridicat la 5 miliarde, apoi s-a ridicat la 7 miliarde. Cum este posibil? Că a crescut prețul materialelor? Astea sunt poveşti.

Reporter: Totuși, ce condiții ar trebui să pună statul român în aceste parteneriate public-private ca să fie bine?

Nicolae Noica: Aici există niște reglementări, nu vreau să intru în detalii. În ansamblu însă, important ar fi să formăm o comisie de specialiști cum era Consiliul Tehnic Superior care să analizeze aceste treburi. Contractul să fie făcut respectând toate criteriile care există şi să fie verificat și pus la dispoziția oamenilor în Monitorul Oficial, ca lucrurile astea să fie clare. Iar prețurile care se stabilesc în contract, nu ai voie să la schimbi decât cu argumente clare. Nu poți să spui că s-a schimbat natura terenului și schimbăm prețul. Terenul tot acela este.

Revin, noi am avut în ţara românească niște lucruri foarte bine puse la punct, o şcoală deosebită; și în perioada comunismului şcoală a fost bună. Autostrada București-Pitești a fost făcută în linie dreaptă, dacă vă uitați la straturile de la drum, sunt aceleași ca în zilele noastre. Astăzi doar s-au dublat fiindcă sunt alte viteze și alte elemente. Ori, asta mi se pare esenţial, să știi să faci traseul, să știi să stabilești condițiile contractuale corecte, apoi să supervizezi lucrările respective.

Reporter: De ce fiecare Guvern pune în discuție Master Planul de autostrăzi când noi avem niște angajamente europene foarte clare?

Nicolae Noica: În planul de amenajare a teritoriului național aprobat în 2006 de Parlament și devenit lege, aveam coridorul pan-european 4, coridorul acela care merge în Moldova și cel din Transilvania. Astea sunt. În rest, sunt gândite și alte autostrăzi, însă nu sunt prioritare și nu trebuie să facem neapărat autostrăzi, ci putem face și alt fel de drumuri. Eu cred că aceste schimbări sunt cauzate de lipsa de competenţă. Faptul că se trec lucrurile ba colo, ba colo și nu răspunde nimeni, mi se pare cel mai grav lucru.

nicolae noica

Nicolae Noica a fost ministru al Lucrărilor Publice în Guvernul Radu Vasile, în perioada 17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999. A fost deputat de Teleorman între 1996 şi 2000, fiind ales pe listele PNŢCD.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

8 thoughts on “Master-Incompetenţa de la Transporturi

  1. Tempor

    Impresia este ca principiul de baza al modificarilor dese de trasee ale autostrazilor, in functie de alternanta politica, este: pe aici are partidul terenuri cumparate!

    Reply
  2. DRAGULANESCU NICOLAE

    Este imbucurator ca mai poti citi in massmedia si opiniile ARGUMENTATE STIINTIFIC SI TEHNIC – CU DATE SI FAPTE – ale unor adevarati specialisti romani !!!! Multumesc domnului Noica pentru pertinenta, claritatea si obiectivitatea aprecierilor si ideilor prezentate in acest remarcabil interviu!
    Din pacate, la noi in Romania, persoanele realmente COMPETENTE, EXPERIMENTATE SI CREDIBILE au acces LIMITAT sau chiar NUL in massmedia audio-video si scrisa – mai ales la televiziunile noastre nationale bine cunoscute care insa – conform politicilor celor care le finanteaza si dicteaza ce si cum sa faca – sunt preocupate cvasi-exclusiv de circul ieftin politicianist al asa-ziselor TALK-SHOWURI (intrerupte frecvent, agasant si agresiv de publicitate comerciala manipulatoare – justificata doar de celebrul rating si de castigurile aferente pozitiilor fruntase in top!!)…

    Daca, din 1990 incoace, massmedia noastra ar fi incercat in MULT MAI MARE MASURA sa obtina IDEI SI SOLUTII ARGUMENTATE CA MAI SUS la nenumaratele noastre probleme social-economice si tehnice, nu s-ar fi ajuns in situatia actuala a jefuirii bugetelor si a acumularii problemelor nerezolvate sau prost rezolvate!!!

    Un exemplu de pseudosolutie politicanista – chipurile impusa de UE dar de fapt plina de confuzii, lacune si erori, datorita incompetentei crase a a autorilor legislatiei realizate in 2005 – este asa-numita ASIGURARE A CALITATII EDUCATIEI – o uzurpare a unui concept binecunoscut in mediul de afaceri dar avand in mediul nostru educational nenumarate si grave deficiente conceptuale generatoare de birocratie si ineficienta!….Pe cand si o dezbatere publica pe aceasta tema, implicand realii specialisti de la noi ?????

    Reply
  3. sevar

    Pleaca ai nostri, vin ai nostri, cum a fost asa ramane, una li-i cununa. Jaful continua și mai abitir. Posturile cheie și mai puțin cheie se ocupă pe criterii politico-familiale de gasca. Competenta nu numai ca nu se cauta, se evita cu orice pret fiindca deranjaza, strica jocurile mafiote. Singura grija a politicantilor este sa se mentina cat mai mult la putere ca sa prospere gasca. Nu camarila, gasca. Camarila pretindea o anumita tinuta, avea reguli. Gasca are o singura regula: inavutire cu viteza luminii și dupa ei potopul. Nu i se mai poate spune nici mafie fiindca si aceasta are niste reguli, in primul rand omerta. Astia cand ajung la parnaie se ingesuie la parat. Stau la coada cu ”desvaluirile”. Se ocarasc ca la usa cortului. Vai noua! Si cand iesim afara, primul lucru incepem cu para: da de or face aia ceva sa ne scape de asia ca sa vina ailalti. Altfel, trai pe vatrai, sus ai nostri, jos ai vostri. Numai ca ai nostri sunt tot ai vostri sl vice versa. Tot sarind dintr-o barca in alta nu mai stiu nici ei ce sunt. Saritul asta de prin barci a ajuns sport national, nici nu stim de ce mai votam. S-ar face economii ca sa poata fura mai mult. Tot la patru ani concurs la sarit prin barci. Care barca aduna mai multi vine la putere!

    Reply
  4. Ioan

    Este intotdeauna o reala placere sa asculti argumentele unui profesionist,unui intelectual veritabil,foarte respectat la vremea domniei sale de colaboratori si sa constati daca mai era nevoie,ca tara nu duce lipsa de valori numai ca ele sant strivite pur si simplu de valul semidoctilor incompetenti ,scursurile societatii care ,dupa 1989,au iesit la suprafata si avand puterea de decizie si hotia in sange ne conduc febril spre dezastru.
    Tot respectul si consideratia pentru dl Prof Noica;am avea de la cine invata daca s-ar dori si acest lucru e valabil in orice domeniu! Subscriu parerii dlui DRAGULANESCU NICOLAE referitor si la mass media manipulatoare si agresiva dar,cu tot respectul nu mass media trebuie sa dea solutii desi adesea se erijeaza in atoatestiutoare,solutiile trebuie sa vina de la profesionistii autentici care inca mai exista !

    Reply
  5. Pinno

    Zeci de Master planuri, proiecte, idei, legi, coduri mai mult sau mai putin fiscale fac parte din modelul „ne facem ca lucram”. Profesionistii i-ar impiedica!

    Reply
  6. Teodora Gheorghevici

    Am avut onoarea sa ascult aceste argumente ale domnului Noica la lansarea raportului anual al Societatii Academice Romana, din 26.02.2015. Este ca si cum ai respira aer curat, dupa ani de zile de viata in mijlocul noxelor. Pacat ca putinii profesionisti ramasi sunt dati la o parte cu tupeu. Incepem sa platim amarnic acest lucru si inca nu am ajuns nici la 10% din plata… Pacat de vietile noastre.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *