„Marțea neagră“ împotriva Justiției revine. Anchete tergiversate la nesfârșit, termene scurte de prescripție, eliminarea arestului preventiv

În Parlament se află în dezbatere două iniţiative legislative de modificare a codurilor penale, prin care se încearcă îngreunarea arestării demnitarilor acuzaţi de corupţie şi se pun noi bariere în calea anchetelor DNA.

Astfel, Comisia Juridică din Senat a dat aviz favorabil marţi unui proiect de lege al Guvernului pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, însă în proiect a fost adăugat un amendament propus de Ovidiu Donţu şi Ioan Chelaru (PSD) şi Cristiana Anghel (PC), prin care se înlocuieşte sintagma „suspiciune rezonabilă” în cazul dispunerii măsurii preventive cu sintagma „indicii temeinice”, care era utilizată în vechiul cod de procedură penală.

Iniţiatorii amendamentului se plâng că, de la intarea în vigoare a noilor coduri, arestarea preventivă a devenit, dintr-o măsură excepţională, o regulă, fiind suficientă existenţa unui simplu denunţ, şi că se încalcă prezumţia de nevinovăţie, prin afectarea imaginii persoanei. În replică, reprezentanţii CSM susţin că sintagma „suspiciune rezonabilă” face parte din jurisprudenţa CEDO, punct de vedere aprobat şi de Ministerul Justiţiei.

Deputații cercetați de DNA pun bețe în roate justiției

Un alt doilea proiect este semnat de zece parlamentari (9 de la PSD şi unul de la grupul minorităţilor) şi prevede modificarea unor articole din Codul de procedură penală.

De remarcat că, din cei 10 parlamentari, patru au probleme cu legea penală: Marian Ghiveciu Marian – trimis în 2011 în judecată de DNA; Marius Manolache – urmărit penal de DNA în dosarul Realitatea Media; Florin Pâslaru – condamnat la amendă penală în martie 2015 de instanţa supremă pentru conflict de interese; Cătălin Marian Rădulescu – trimis în judecată de DNA pentru dare de mită.

Condamnările vor deveni tot mai rare

Proiectul depus la Camera Deputaților în urmă cu o lună prevede modificarea a art. 103 alin. 2 din Codul de Procedură Penală prin introducerea sintagmei „Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea ca acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială” (în loc de îndoială rezonabilă). Procurorii DNA susțin că această modificare vizează impunerea unui standard de probațiune care este imposibil de atins. Cu alte cuvinte, inculpatul ar putea invoca motive chiar și de domeniul științifico-fantastic pentru a crea o îndoială oarecare, fie ea și nerezonabilă. „Adoptarea textului propus ar atrage imposibilitatea de a dovedi săvârșirea unei infracțiuni la standardul impus de legiuitor și ar rupe sistemul juridic român de dreptul internațional“, susține DNA.

O altă modificare, adusă art. 106 din Codul de Procedură Penală, prevede introducerea obligativității de a înregistra audio – video toate declarațiile administrate în cursul urmăririi penale și a de a inscripționa un suport separat pentru fiecare declarație. Deputații vor ca, în cazul în care nu se vor înregistra audio-video, declarațiile să fie anulate. În opinia procurorilor anticorupție, obligativitatea este introdusă doar pentru a „îngreuna soluționarea cauzelor, în măsura în care nu este însoțită de resurse umane și materiale suplimentare pentru organele judiciare. Urmărirea penală se desfășoară adeseori în regim de urgență, prin audieri concomitente sau efectuate la locul săvârșirii unei infracțiuni, astfel încât există situații în care nu se poate realiza înregistrarea declarațiilor din motive tehnice. Anularea acestor declarații, în lipsa oricărei vătămări, nu se justifică și poate avea ca efect doar imposibilitatea tragerii la răspundere penală a unor infractori“.

Martorii protejați, expuși prin confruntări cu inculpații

Modificarea art. 131 din Codul de Procedură Penală prin introducerea obligativității confruntării solicitate de inculpat. Cu alte cuvinte, deputații vor ca inculpații să fie confruntați cu martorii sub acoperire, cu martorii amenințați sau chiar cu investigatorii sub acoperire. Adică acești martori nu ar mai beneficia de nicio protecție în fața celor împotriva cărora depun mărturie. Procurorii DNA susțin că, în aceste condiții, un inculpat poate cere să fie confruntat  cu absolut toate persoanele implicate în cauză (martori, partți vătămate, inculpați) și nu doar o dată, ci de câte ori vor. „Textul propus poate atrage întârzieri nejustificate în soluționarea unei cauze dacă inculpatul solicită să fie confruntat cu toți inculpații și părțile unei cauze, chiar dacă nu există contradicții între declarații, sau dacă solicită în mod repetat să fie confruntat cu aceleași persoane pentru dovedirea unor împrejurări diferite“, susține DNA.

Imunitate pentru avocați

Deputații vor să impună imunitate pentru avocați. PSD dorește modificarea art. 139 alin. 4, prin relația dintre avocat avocat și client nu poate fi supravegheată. Concret, parlamentarii vor să-i facă scăpați pe avocați de dosare penale, care, prin simpla încheiere a unui contract de asistență juridică încheiat de formă, și-ar asigura imunitatea. „În acest mod, un contract de asistență juridică încheiat cu caracter formal ar atrage imposibilitatea absolută a interceptării convorbirilor dintre părțile contractului, care ar putea astfel săvârși împreună orice infracțiuni, cunoscând că nu pot fi detectați“, explică procurorii DNA.

Deputații pun o piedică procurorilor și prin abrogarea art. 141 din Codul de Procedură Penală, care se referă la autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică de către procuror, pe o perioada strict determinată. Această măsură ar lipsi organele de urmărire penală de un instrument esențial în combaterea criminalității grave. „În practica organelor judiciare sunt numeroase situații în care acestea sunt sesizate că o infracțiune (luare de mită, trafic de droguri, omor) se va săvârși în scurt timp. În aceste situații, aflarea adevărului presupune o reacție rapidă pentru surprinderea în flagrant a infractorilor, iar timpul aflat la dispoziție nu ar permite sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți. Parcurgerea întregii proceduri presupune o întârziere de mai multe ore în care momentul operativ poate fi pierdut, iar tragerea la răspundere penală a infractorilor imposibilă“, este replica procurorilor anticorupție.

Arestarea preventivă confundată cu condamnarea

Deputații care au inițiat proiectul de lege vor ca arestarea să fie, practic, ca o sentință prin care se stabilește vinovăția. Ei vor modificarea art. 202 prin introducerea condiției ca o măsură preventivă să fie dispusă numai dacă există probe din care rezultă vinovăția dincolo de orice îndoială. Practic, judecătorii ar da o sentință înainte chiar ca procesul să înceapă. „Înainte de pronunțare unei hotărâri judecătorești cu privire la fondul cauzei, pe baza întregului probatoriu, nimeni nu poate formula o concluzie de certitudine cu privire la săvârșirea infracțiunii de către inculpat“, explică DNA. Prin această modificare, arestul preventiv sau cel la domiciliu ar dispărea complet, iar crimali, violatori, corupți ar fi liberi în continuare pe străzi.

Deputații vor să scape și de denunțătorii de fapte penale. Ei vor ca aceștia să nu mai beneficieze de pedepse mai blânde.

Termene scurte de prescripție

Deputații cer modificarea art. 39 din Codul Penal, prin limitarea pedepsei rezultante în cazul concursul de infracțiuni la maximul special al celei mai grele pedepse. Concret, aleșii vor pedepse mult mai blânde pentru infractori. „Persoane care în prezent ar primi pedepse de 15 – 20 de ani de închisoare ca urmare a cumulării pedepselor aplicate (pedeapsa cea mai grea + 1/3 din celelalte pedepse), s-ar afla în situația în care pedeapsa finală nu ar putea depăși 7 ani de închisoare“, spun procurorii.

Deputații îi fac scăpați pe funcționarii care iau mită

Dacă mai sus parlamentarii creau condiții pentru tergiversarea anchetei la nesfârșit prin obligativitatea confruntărilor, ei vor și termene de prescripție a răspunderii penale micșorate. Împreună ar însemna ca infractorii să scape de pedepse cu ușurință, iar cele mai vechi să nu mai poată fi investigate. „Faptele de luare de mită săvârșite anterior anului 2009 ar fi în acest moment prescrise, deși organele judiciare încă primesc sesizări cu privire la asemenea fapte“, conform DNA.

Denunțătorii ar avea, după cum vor deputații, doar șase luni termen să depună plângere. Deputații susțin că astfel s-ar evita șantajarea celui mituit de către mituitor. Procurorii cred însă că „funcționarii au la îndemână soluția mai simplă de a refuza să ia mită, fără a fi nevoie de o intervenție a legiuitorului care să îi protejeze. Totodată, șantajul constituie infracțiune, iar prevederile existente sunt suficiente pentru sancționarea unei asemenea fapte, fără a fi nevoie de un text care să beneficieze exclusiv funcționarilor care iau mită și care să aibă garanția că după 6 luni de la consumarea faptei nu vor mai putea fi identificați“, arată DNA.

DNA: Se urmărește limitarea capacității investigative a procurorilor

„Adoptarea propunerii ar diminua semnificativ eficiența Direcției Naționale Anticorupție și ar afecta în mod sever statutul procurorilor în cadrul sistemului judiciar.

Modificarea cadrului legislativ în regim de urgență și în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată, având în vedere că noile coduri au fost adoptate recent de Parlamentul României, în urma unor dezbateri îndelungate, care au implicat toate părțile interesate. De altfel, inițiatorii fac trimitere în expunerea de motive la apariția unor evenimente care necesită schimbarea politicii penale, fără însă ca acestea să fie indicate.
Legislația penală trebuie să realizeze un echilibru între nevoia societății de a trage la răspundere toate persoanele care au săvârșit infracțiuni și drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate, însă modificările propuse ar altera acest echilibru și ar îngreuna identificarea și pedepsirea infractorilor.
Dispozițiile actuale protejează drepturile fundamentale ale persoanelor într-o manieră care corespunde standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu se justifică adoptarea unor noi standarde care nu au corespondent în tradiția juridică română sau în legislațiile altor state europene.
Pe de altă parte, stabilirea unor reguli de procedură exclusiv pentru procuror, nu și pentru ceilalți participanți la procesul penal care exercită aceleași atribuții, este atipică și indică faptul că propunerea urmărește limitarea capacității investigative a organelor de urmărire penală.

Inițiatorii proiectului sunt deputații PSD:

– Bogdan Gheorghe-Dănuţ

– Marian Ghiveciu (judecat pentru „instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial – în formă calificată“)

– Marius Manolache (urmărit penal de DNA în dosarul Realitatea Media, cercetat pentru fals în acte. Potrivit Hotnews.ro, Marius Manolache a declarat că este finul premierului Victor Ponta).

– Adrian Mocanu

– Ciprian Nica (vicepreședinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaților)

– Florin-Costin Paslaru (condamnat în martie 2015 de ÎCCJ pentru conflict de interese pentru că şi-a angajat fiul la biroul sau parlamentar)

– Cătălin-Marian Rădulescu (trimis în judecată pe 18 aprilie 2014 de procurorii DNA, pentru dare de mită şi de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia şi dare de mită)

– Rodin Traicu

– Eugen Constantin Uricec.

– Nicolae Păun (deputat PRPE – minorităţi)

Nota redacției: Ciprian Nica a declarat astăzi că și-a retras susținerea proiectului de lege.