Marș anti-nuclear la Craiova. „Bravo Craiova civică, rușine Craiova politică!”

Înfruntând ploaia, peste 100 de activiști au demonstrat ieri împotriva proiectelor nucleare de la Kozlodui, din cauza cărora Craiova se află în zona de risc nuclear. Deși peste 15.000 de persoane au semnat pentru un referendum local pe această temă, CL Craiova a respins inițiativa într-o ședință controversată, pe 24 septembrie. Protestatarii au preluat titlul „România Curată”: „Bravo Craiova civică, rușine Craiova politică!”.

Peste 100 de activiști ai Asociației Civice pentru Viață (ACV) din Craiova au participat ieri la un marș de protest împotriva noilor obiective nucleare de la Kozlodui (Bulgaria). Statul vecin vrea să construiască un depozit de deșeuri nucleare cu o capacitate de 350.000 de tone și un nou reactor, cu o putere instalată de 1.200 MW, la Kozlodui. Din cauza sitului nuclear, Craiova se află în zona de risc nuclear. Ultimele rapoarte arată că autoritățile nu sunt pregătite să facă față unei potențiale catastrofe nucleare.

Activiștii militează pentru un referendum local pe această temă, pentru care au strâns peste 15.000 de semnături. Cu toate că au îndeplinit condițiile legale, Consiliul Local (CL) Craiova a respins referendumul, într-o ședință controversată, pe 24 septembrie. Înfruntând ploaia, activiștii s-au strâns în Piața „Mihai Viteazul“, înarmați cu pancarte inscripționate cu mesaje pentru autorități.

„Vrem să repunem pe ordinea de zi a CL Craiova proiectul de hotărâre privind referendumul local. Inițiatori suntem noi, reprezentanții cetățenilor. Nu suntem de acord cu noile obiective nucleare de la Kozlodui. Suntem hotărâți să cerem inclusiv sprijinul președintelui Iohannis, care a spus că este hotărât să asculte vocea străzii. Strada suntem și noi, cei 15.000 de cetățeni care ne-am exprimat o dorință clară de a fi consultați prin referendum în ceea ce privește obiectivele nucleare de la Kozlodui. Considerăm că populația are un cuvânt de spus. Unii consilieri au spus că nu cunosc consecințele acidentelor nucleare. Noi spunem că le oferim o excursie „all inclusive” la Cerbobâl pentru documentare. Poate se răzgândesc între timp și vor vota în favoarea referendumului. Trecând peste aspectul de glumă, pe care sigur că o să-l înțeleagă, mesajul nostru este că radiațiile sunt prefect transparente și nu țin seama de ierarhii. Ucid pe atoată lumea. Premiul Nobel pentru literatură în 2015 a fost câștigat de Svetlana Alexievich, care a scris o carte cutremutătoare despre dezastrul de la Cernobâl, pe care le-o recomand și autorităților locale”, a declarat liderul activiștilor, prof. Luminița Simoiu, de la Facultatea de Chimie a Universității din Craiova, expert ONU pe probleme de arme chimice.

Prostestatarii au preluat mesajul „România Curată”

Protestatarii au preluat titlul „România Curată”: . Ei au amintit că societatea civilă și-a făcut datoria, dar politicienii au refuzat dreptul cetățenilor de a fi consultați prin vot.

„15.000 au semnat, oare nu are impact?“, „S.O.S.! Dl Iohannis, Craiova vrea referendum, aleșii locali ne refuză“, „Vrem referendum local, cu mesaj național“, „Respectați convenția de la Aarhus și în Oltenia“ sunt câteva dintre mesajele afișate. În jurul orei 16.00, activiștii au pornit în marș pe următorul traseu: Piața „Mihai Viteazul“ – strada Unirii – strada Lipscani – strada C.S. Nicolăescu-Plopșor – Piața „Frații Buzești“ – Piața „Mihai Viteazul“. În fața Bisericii „Sfântul Ilie“, aceștia au rostit „Tatăl Nostru“, iar în fața Primăriei Craiova au păstrat un moment de reculegere în memoria victimelor de la „Colectiv” și a persoanelor care au dispărut în urma accidentele nucleare.

La final, liderul grupului de activiști, prof. Luminița Simoiu, a citit câteva fragmente tulburătoare din cartea „Dezastrul de la Cernobâl. Mărturii ale supraviețuitorilor“, a scriitoarei belaruse Svetlana Alexievich, distinsă în acest an cu Premiul Nobel pentru literatură.

„Conform cercetărilor, pe 29 aprilie 1986 un nivel radioactiv înalt a fost înregistrat în Polonia, Germania, Austira, România, pe 30 aprilie în Elveția și nordul Italiei, pe 1-2 mai în Franța, Belgia, Olanda, Marea Britanie, nordul Greciei, pe 3 mai în Israel, Kuweit, Turcia. Substanțele gazoase și volatile, aruncate la o mare înălțime, s-au răspândit pe tot globul: pe 2 mai au fost înregistrate în Japonia, pe 4 mai, în China, pe 5 și 6 mai, în SUA și Canada.A fost nevoie de mai puțin de o săptămână ca acest Cernobâl să ajungă o problemă a întregii lumi”, se arată în cartea scriitoarei și jurnalistei din Belarus.

Aceasta detaliază și ceea ce se întâmplă astăzi la Cernobâl. „Reactorul 4, numit obiectivul „Carcasa”, păstrează în continuare, în pântecele său de plumb, fier și beton, circa 200 de tone de materiale nucleare. Iar combustibilul este amestecat parțial cu grafit și beton. Nimeni nu știe ce se întâmplă cu ele azi. (…) Astăzi, conform unor date, suprafața generală a fisurilor depășește 200 de metri pătrați și printre ele continuă să iasă la suprafață particule radioactive. (…) „Carcasa” este un mort care respiră. Respiră moarte. Pentru cât timp mai are ea putere? ”. Efectele radiațiilor asupra populației din Belarus sunt devastatoare, notează scriitoarea: „Înainte de Cernobâl, la 100.000 de locuitori ai Bielorusiei erau 82 de cazuri de afecțiuni oncologice. Astăzi statistica este aceasta: la 100.000 de locuitori, 6.000 de bolnavi. O creștere de aproape 74 de ori. Mortalitatea, în ultimii 10 ani, acrescut cu 23,5%. (…) În regiunile cele mai contaminate, s-a stabilit: din zece oameni, șapte sunt bolnavi. Dacă mergi prin sate, te frapează cimitirele apărute peste tot”.