Constantin-Alexandru Manda

Marea păcăleală a acestui referendum

Suntem în plină campanie electorală, însă nu doar pentru alegerile europarlamentare. Peste 12 zile, românii sunt chemați la urne și pentru referendumul convocat de Președintele României. Pe care personal, dacă se continuă în nota actuală, îi prevăd drept un mare eșec politic pentru Klaus Iohannis. În mare parte rezultatul nu ar putea fi altul, dat fiind că inițiativa de la bun început s-a născut cu această vocație.

Tema referendumului nu este de ieri, de azi, ci din ianuarie 2017. Doar că atunci se dorea a fi o alternativă la inițiativa populară „Fără penali în funcții publice”, tema anunțată de Președinte atunci fiind integritatea funcției publice. Coincidență sau nu, subiectul referendumului a revenit pe scena publică cu ceva timp înainte ca propunerea de revizuire a Constituției să primească girul Curții Constituționale. Dacă decizia CCR ar fi declarat inițiativa ca neconstituțională, acest referendum era alternativa de a consulta cetățenii pe tema „#fărăpenali”. Un fel de asul din mânecă. Suprinzător pentru mulți, dar Curtea Constituțională s-a spălat pe mâini, a declarat constituțională propunerea și a trimis-o spre Parlament. Iar în acel moment Președintele Iohannis a fost prins în offside: referendumul nu mai avea scop, dar bula sa de susținători îl cerea frenetic.

Însăși formularea celei de-a doua întrebări mă face să afirm că, pe redede înainte, s-a căutat o soluție de scăpare. Probabil, dacă un student la Sociologie ar fi formulat o întrebare pentru o sondare în maniera în care este scrisă aceasta, era rugat de profesor să mai treacă cel puțin o dată prin materie. La o lectură atentă, observăm că avem de fapt două întrebări într-una și… putem da un singur răspuns. Domnule Președinte, ce ar trebui să voteze un om care vrea ca ordonanțele de urgență să fie atacate direct la Curtea Constituțională și de altcineva în afară de Avocatul Poporului, dar care nu este de acord ca Guvernului să îi fie interzis să adopte ordonanțe în domeniul infracțiunilor, pedepselor și organizării judiciare? Eu spre exemplu.

De ce? Constituția ne spune că infracțiunile, pedepsele și organizarea judiciară sunt domenii ce fac obiectul legilor organice (de o importanță mai mare, care trebuie adoptate cu 50%+1 din totalul parlamentarilor), dar nu sunt singurele. Organizarea învățământului, sistemul electoral, funcționarea partidelor, statutul minorităților, regimul protecției sociale sunt și ele, printre multe altele, domenii ce țin de legea organică. Putem spune cumva că sunt mai puțin importante decât organizarea judiciară sau pedepsirea infracțiunilor? În niciun caz, zic eu.

Cât despre prima întrebare, instituțiile amnistiei și grațierii nu o noutate. Există din Antichitate și sunt expresia unui principiu biblic, cel al iertării. Putem spune că infracțiunile de corupție sunt mai grave decât alte infracțiuni? Putem spune că cei care au comis fapte de corupție nu se pot reabilita niciodată? Întrebarea rămâne deschisă în comentarii. 

Iar pentru cei care credeau că dacă referendumul trece înseamnă că o lege care amnistiază faptele de care este acuzat Dragnea ar încalcă voința populară, am o veste tristă. Marea păcăleală a acestui referendum este că se referă la interzicerea grațierii și amnistiei faptelor de corupție. Subliniez, doar a faptelor de corupție. Cele patru mari infracțiuni circumscrise denumirii de corupție și incriminate în România sunt: luarea & darea de mită, traficul & cumpărarea de influență. Atât.

În loc de o concluzie, vin cu o sugestie pentru Președintele Iohannis. Dacă ați fi dorit ca referendumul să creeze în mod real dezbatere, tema putea fi: interzicerea adoptării ordonanțelor de urgență în domeniul legilor organice.


foto: PNL


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

7 thoughts on “Marea păcăleală a acestui referendum

  1. alinaMP

    daca ar avea un birou de resurse umane real, KJ cauta si gasea oameni ca autorul de angajat si nu ajungea atunci sa iasa public cu asemenea intrebari eronate si sociologic si logic…

    Reply
    • Dumitru

      Depinde care era obiectivul lui KJ. Daca era „buna guvernare” atunci clar putea sa-l angajeze pe autor. Dar daca pornim de la ipoteza ca referendumul face parte din campania electorala a lui KJ, atunci intrebarea propusa de autor nu e „punchy”, nu mobilizeaza electoratul. Bineinteles, e imoral sa te servesti de un referendum ca sa-ti faci (numai) campanie electorala. Dar nu cred ca morala e un factor important aici.

      Reply
      • Manda Constantin-Alexandru Post author

        Eu sunt puțin mai idealist și zic ca morala ar trebui să conteze în toată activitatea politică. Și dacă era să-i ofer un sfat politic lui KI, acela era cu siguranță să NU organizeze referendumul în campania pentru europarlamentare, ci în cea pentru alegerile prezidențiale. La momentul actual nu face decât să ofere muniție unui presupus viitor competitor.

        Reply
  2. Vlad Slăvoiu

    Întrebările mi se par foarte ok (ca și acest articol, de altfel), iar răspunsul corect, din punctul meu de vedere, la ambele este „nu”.

    Mai mult, îmi face plăcere să le amintesc celor care vor da fuguța să spună că nu vor oug-uri în materie penală – și care, după calculele mele, sunt cam aceiași care, în octombrie trecut, se tăvăleau cu viața privată în dinți – că homosexualitatea a fost dezincriminată prin oug.

    Totuși, acuma când scriu, mă bușește brusc revelația că ei au dreptate: oug-urile în materie penală sunt, și au fost dintotdeauna, un lucru greșit.

    Reply
  3. emil

    O intrebare corecta ar fi daca populatia este de acord cu pedeapsa capitala pentru talhari si criminali. Ar vota toti romanii, atat victimele cat si calaii.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *