Dollores Benezic

Manager privat la stat, varianta Oltenita

Pentru managementul privat al Spitalului falimentar Oltenița candidează singur fostul director al Spitalului Budești, acum închis. Sănătatea de stat din Călărași, însă, a primit aproape un milion de euro de la UE ca să se informatizeze, în folosul pacienților care fac naveta la București ;)

A m vorbit azi cu un medic din Oltenița, care are unul dintre puținele cabinete private din oraș, reunite într-o chestie denumită pretențios „Centru medical Oltenița”. Medicul a lucrat în Spitalul municipal Oltenița ani de zile și a plecat pe cont propriu când a văzut că se zbate degeaba. „Spitalul Oltenița e în faliment, doamnă, marți aduc ăștia manager privat cică, dar nu știu ce o să facă ăla dacă situația e cum e. Sunt datorii de 14 miliarde. Au zis că bagă acum niște bani în UPU (unitate de primiri urgențe), dar asta e doar zece la sută, restul spitalului e mort. Pentru că e aproape de București oamenii vin acolo, nu stau aici”, îmi explică medicul. În treacăt fie spus, pe trenul București-Oltenița se înregistrează cei mai mulți blatiști, deci e și ieftin să vii la Capitală.

Am întrebat dacă alternativa privată e totuși o soluție, iar în timp ce-mi descria situația nu m-am putut abține să nu râd, deși situația e de rahat.

– Păi în centrul ăsta al nostru, care e impropriu numit centru, ar fi așa: două cabinete de ginecologie, fără contract cu casa, unul de medicină generală fără contract cu casa, unul de pediatrie cu contract cu casa. După aia mai avem un optician, care montează rame de ochelari, aveam și un oftalmolog dar a murit, și mai e un cabinet de tehnică dentară. Mai aveam o farmacie, dar s-a închis și s-a transformat în centru de limbi străine. A luat-o fiica unei asistente care s-a săturat să moară de foame ca profesor și a zis măcar să-i învețe engleză pe bani.

– Mă scuzați că râd, dar ce spuneți parcă ar fi dintr-un banc.

– E de balamuc, doamnă, nu de banc. Ăștia suntem, dar nu mai stăm mult. Ginecologul a plecat de fapt la București și mai vine din când în când, dar cred că o să închidă, și ce mai merge e pediatria pentru ăștia mai săraci, care nu-și permit să meargă la București. Dar te deprofesionalizezi de fapt pentru că neavând laborator unde să faci analize dai tratamente după ureche, și ca să fii sigur că îl faci bine îl urci în mașină și tot la București îl aduci.

– Cam atât despre inițiativa privată, deci.

– Da, suntem la fel de morți ca și spitalul. Dar dacă vreți, săptămâna viitoare vă pot face legătura cu viitorul manager privat al spitalului.

– Păi îl știți deja? Nu ziceați că abia marți dă examen?

– A, păi marți se dă examen, dar nu s-a înscris decât el la concurs. De fapt e fostul director de la Spitalul Budești care s-a închis și de aia a venit aici.

– A, deci e tot un director de la stat. A închis Budeștiul și vine la Oltenița unde e faliment?

– Păi da, doamnă, că tot la stat e bine, nu vedeți?

– Și de ce se mai numește manager privat? Sau un privat adevărat nu se bagă acolo de vreme ce oricum e în faliment?
– Păi dacă ar veni unul deștept ar putea să facă ceva, cred, deși situația nu prea are speranță.

***

Spitalul Oltenița are voință

Și pentru că orice colivă are nevoie și de o bomboană, ea se numește informatizare ;)

Căutând informații despre Spitalele din Călărași am dat pe Internet peste un proiect de informatizare a trei spitale din județ: Călăraşi, Lehliu-Gară și Olteniţa. www.esanatate-calarasi.ro/ e finanțat din bani europeni și guvernamentali (3,9 milioane de lei) și are un obiectiv lăudabil:

Obiectivul proiectului este creşterea calităţii actului medical oferit cetăţenilor din judeţul Călăraşi. Obiectivul se dorește a fi atins prin crearea unui dosar electronic al pacientului şi prin facilitarea accesării acesteia de către cetăţenii Judeţului Călăraşi.

Informatizarea nu e rea, dimpotrivă, după cum v-am mai spus, țara stă prost la capitolul comunicare virtuală. Dar nu poți să nu constați ce ironic vine un astfel de proiect, altfel util, cu siguranță în orice sistem medical, la căpătâiul muribundelor spitale din Oltenița, Călărași și Lehliu Gară. E ca și când le dai cremă antirid bolnavilor de cancer. Sigur că cele aproape patru milioane de lei date de UE și de Guvernul României pe proiectul ăsta nu ar fi rezolvat situația datoriilor de miliarde de la spitalele în cauză, de exemplu. Dar ceva mă face să cred că în spitalele în care bolnavii vin cu medicamente de acasă, iar medicii pleacă pe capete, stocarea în format virtual a fișelor pacienților, momentan nici nu se face, deși proiectul e în derulare.

Managerul Spitalului din Călărași, contactat tot azi, n-a putut să-mi spună despre proiectul ăsta mai mult decât:

– Nu pot să vă spun nimic. Nu știu cât de actuale mai sunt datele de pe site-ul ăla… și la noi oricum vine managerul privat, săptămâna viitoare… eu nu pot să vă spun nimic deocamdată.

– Bine, dar folosiți site-ul ăla, am văzut că puteți stoca acolo fișele pacienților, e ca o bază de date, ar trebui să vă fie util, nu?

– Da, îl folosim, sigur, da nu știu să vă spun cât de actualizat e… că nu m-am mai uitat demult.

De pe site-ul cu pricina, descrierea din dreptul Spitalului Oltenița începe așa:

Spitalul Municipal Oltenita este un spital cu multă voință…

Restul mai vine și de la Dumnezeu. Și de la managerul privat, firește ;)

P.S. Ah, uitasem, Oltenița nu e localitatea de baștină a domnului Ion Iliescu?

P.S.2 – nu-i dau numele medicului cu care am vorbit pentru că deși a fost surprinzător de deschis cu mine, ca ziarist, nu l-am întrebat dacă chiar își dorește să fie citat cu tot ce mi-a spus. Dar discuțiile folosite în acest text sunt reale.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *