Home 
Alianta pentru o Romanie Curata
Pe urma banului public
Alianta pentru o Romanie Curata
Pe urma banului public ICCJ a admis recursul DNA
Seful Parchetului Judecatoriei sectorului 4 Bucuresti, arestat preventiv
27 Ianuarie 2012 - .
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, joi noapte, arestarea preventivă a procurorului şef al Parchetului Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, Mihai Betelie, acuzat de fapte de corupţie, judecătorii admiţând recursul procurorilor anticorupţie, potrivit Mediafax.De asemenea, judecătorii ICCJ au decis arestarea secretarului Primăriei sectorului 1 Bucureşti, alături de procurorul şef Mihai Betelie, pe numele celor doi fiind emise mandate pentru 29 de zile.
Decizia ICCJ este definitivă.Şeful Parchetului sectorului 4, Mihai Betelie, acuzat de fapte de corupţie, a declarat, joi, în faţa judecătorilor ICCJ că nu apreciază să fi comis fapte penale şi că oricum dorea să părăsească sistemul judiciar, preşedintele instanţei replicându-i că trebuia să îşi asume calitatea.
Un complet de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a judecat recursurile Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 4 Bucureşti, Mihai Betelie, împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti prin care această instanţă a respins propunerea de arestare preventivă a magistratului şi a secretarului Primăriei sectorului 1, Bogdan Grigorescu.
În 20 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti a decis cercetarea celor doi în stare de libertate, aplicând însă interdicţia de părăsi localitatea de domiciliu.
Împotriva acestei decizii procurorii DNA şi Betelie au făcut recurs, la instanţa supremă.
Curtea de Apel Bucureşti, deşi nu a dispus arestarea preventivă a şefului Parchetului sectorului 4 Bucureşti, Mihai Betelie, remarcă faptul că de pe poziţia deţinută magistratul a administrat o societate, a încheiat contracte cu eludarea legii, punând în lumină o conduită reprobabilă şi degradarea sa morală.
Curtea de Apel notează, în decizia sa, că procurorul şef Betelie şi-ar fi exercitat influenţa conferită de funcţia sa asupra vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP) cerându-i la schimb solicitantului de influenţă să-i facă cunoştinţă magistratului cu o funcţionară din Primăriei Municipiului Bucureşti pentru rezolvarea unor "probleme".
"Cu privire la acuzaţia de favorizare a infractorului în legătură directă cu o infracţiune de corupţie, Curtea reţine, de asemenea, că exista date din care rezultă că inculpatul Betelie Mihai, în baza informaţiei cu caracter clasificat «Strict Secret» privind luarea unor măsuri specifice punerii în executare a autorizaţiei din 26 mai 2011 emisă de Curtea de Apel Bucureşti în ce priveşte convorbirile purtate în mediul ambiental în biroul procurorului B.M.I. (Bălăşescu Maximilian Ion - n.r)" ar fi intervenit peste oamenii serviciilor secrete care montau tehnică şi ulterior ar fi divulgat presei aceste momente. Potrivit Curţii de Apel, procurorul Bălăşescu era vizat "în dosarul 120/P/2011, având ca obiect traficul de influenţă în favoarea unor hoţi de autoturisme".
Curtea de Apel mai notează că informaţia a fost primită de la jandarmul R.C.C., învinuit în cauză, iar "la data de 11/12 iunie 2011, (Mihai Betelie - n.r) s-a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în timpul desfăşurării activităţilor specifice, însoţit de învinuit (jandarmul RCC - n.r.), a supravegheat perimetrul sediului şi a fotografiat sediul şi
autoturismele de serviciu ale autorităţilor de stat implicate, după care a luat legătura telefonic" cu ziariştii, care au publicat ştirea primită şi fotografiile pe un site.
La termenul de recurs, judecat joi la ICCJ, procurorul Mihai Betelie a declarat în faţa instanţei de judecată că intenţiona să părăsească sistemul judiciar şi că, în opinia sa, faptele ce i se impută, pe care le recunoaşte, referitor la societatea comercială, nu ar fi de natură penală.
"Nu am încercat şi nu intenţionez să zădărnicesc aflarea adevărului. Apreciez că faptele mele aşa cum au fost ele prezentate nu intră în sfera penalului. Nu am de ce să ascund că vorbeam şi că le-am spus multor prieteni, mai mult sau mai puţin apropiaţi, că vreau să părăsesc sistemul", a declarat procurorul Mihai Betelie (suspendat din funcţie-n.r.) în faţa judecătorilor instanţei supreme, în ultimul său cuvânt, moment în care a fost întrerupt de preşedintele completului de judecată, judecătorul Cristina Rotaru.
"Trebuia să fiţi un model pentru ceilalţi. Pentru colegii dumneavoastră. Aveţi calitatea de procuror şef al unei unităţi de Parchet. Dar se pare că nimic nu vă atingea. Dacă nu pentru dumneavoastră, atunci pentru toţi cei pe care îi conduceaţi trebuia să fiţi exemplar. Dar şi pentru dumneavoastră", l-a mustrat preşedintele completului de judecată pe procurorul Betelie. Acesta le-a explicat judecătorilor că vrea să fie cercetat în stare de libertate, că vrea să fie alături de viitoarea sa soţie, cu care urmează să aibă un copil, şi că vrea să ofere tot suportul şi sprijinul celor doi arătând că nu se impune arestarea sa de vreme ce faptele imputate pot fi judecate prin prisma sancţiunilor disciplinare.
Sursa: Mediafax
Comentariul dvs.!1 Ion BRETEA 2012-01-27
Mihai Betelie si-a desfasurat activitatea de procuror ca o anexa la cea de baza, MARE OM DE AFACERI MURDARE. Ce-au facut serviciile competente care au in responsabilitate supervizarea corectitudinii muncii de procuror sau acestia actioneaza impreuna si au pus-o de un hollding. Cati ofiteri de informatii, procurori si judecatori or proceda la fel?!? Daca procentul lor din totalul existent depaseste 50% Romania e dusa fara cale de intoarcere. Va trebui sa concepem si sa infiintam ceva impotiva extinderii acestui pericol vital pentru natiunea romana.
2 PROFESORUL 2012-01-31
Probitatea morală a magistraţilor reprezintă un deziderat care trebuie urmărit începând cu reformarea învăţământului juridic. Însă trebuie urmărită şi asigurarea unei perfecţionări continue adecvate a magistraţilor. Nu este mai puţin adevărat că moralitatea reprezintă o atitudine subiectivă a magistraţilor.,,Îmbunătăţirea moralităţii” magistraţilor reprezintă un proces care ţine mai degrabă de factorul educaţional. O persoană care prezintă anumite ,,tare” educaţionale nu se poate schimba foarte uşor. În această situaţie se pune foarte serios problema unor teste care să conducă la stabilirea ,,profilului moral” al candidatului la concursul de admitere în Institutul Naţional al Magistraturii sau la concursul de admitere în magistratură.
Mihai Betelie si-a desfasurat activitatea de procuror ca o anexa la cea de baza, MARE OM DE AFACERI MURDARE. Ce-au facut serviciile competente care au in responsabilitate supervizarea corectitudinii muncii de procuror sau acestia actioneaza impreuna si au pus-o de un hollding. Cati ofiteri de informatii, procurori si judecatori or proceda la fel?!? Daca procentul lor din totalul existent depaseste 50% Romania e dusa fara cale de intoarcere. Va trebui sa concepem si sa infiintam ceva impotiva extinderii acestui pericol vital pentru natiunea romana.
2 PROFESORUL 2012-01-31
Probitatea morală a magistraţilor reprezintă un deziderat care trebuie urmărit începând cu reformarea învăţământului juridic. Însă trebuie urmărită şi asigurarea unei perfecţionări continue adecvate a magistraţilor. Nu este mai puţin adevărat că moralitatea reprezintă o atitudine subiectivă a magistraţilor.,,Îmbunătăţirea moralităţii” magistraţilor reprezintă un proces care ţine mai degrabă de factorul educaţional. O persoană care prezintă anumite ,,tare” educaţionale nu se poate schimba foarte uşor. În această situaţie se pune foarte serios problema unor teste care să conducă la stabilirea ,,profilului moral” al candidatului la concursul de admitere în Institutul Naţional al Magistraturii sau la concursul de admitere în magistratură.
