Călin Dejeu

Lostrița, regina apelor de munte, în pericol

Lostrița a fost adusă în pragul exterminarii în Romania, datorită amenajărilor hidroenergetice ceaușiste care au răpus rând pe rând populațiile magnificului salmonid, endemic în bazinul dunărean. Am avut lostrițe din Cerna până-n Siret și din Crișul Repede până-n Buzău. Reprezentau apexul viu al spectacolului râurilor carpatine.
Neobositul și carismaticul Ulrich Eichelmann îmi povestea zilele trecute, într-o cafenea din vechea capitală imperială, despre adevărate bancuri de lostrițe care încă bânuie acum pe râuri din Bosnia. La noi în schimb, în ’89 mai rămăsese ca proiectul ceaușist de la Răstolița, aprobat prin Decretul nr. 95/1989 emis de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, să extermine populația de lostrițe de pe Mureșul Superior. Dar din fericire a venit Revoluția.

În iulie 1990 urcam pe Răstolița, ca să văd valea înainte de a fi distrusă. Era atunci acolo doar un mic șantier, nu se ridica încă barajul monstruos, grămada imensă de anrocamente. Eram doar un adolescent, dar mi-era limpede că partea cea mai neagră a ceaușismului, megalomania anti-natură, care lasă amprenta criminală cea mai persistentă, va supraviețui schimbării de regim. Ceaușismul nu a murit, doar ”a amorțit” puțin. Lucrările în zona Răstoliței au continuat după ’89, doar cu ritm mult diminuat. Așa că, în mod miraculos, mai avem încă o populație românească de lostriță. Unii ar spune că mai sunt lostrițe pe Tisa și pe Bistrița. Populația de pe Tisa este transfrontalieră, și, cu siguranță, afectată de regularizarea devastatoare a râului de către Apele Române.

Iar lostrițele de pe Bistrița reprezintă mai degrabă o legendă.

Așa că singura populație viabilă, de pe râurile interioare, este cea de pe Mureșul Superior și afluenții acestuia. Dar Guvernul României ”lucrează” pentru exterminarea ei. La sfârșitul anului 2017 a emis Hotărârea de Guvern 900/2017.

Prin aprobarea amplasamentului și exproprierii pentru „Amenajarea Hidroenergetică Răstolița”se dă cale liberă defrișării pădurii de pe versantul sudic al Munților Călimani, pentru a fi înlocuită cu un lac de acumulare, de parcă nu am avea destule lacuri de acumulare.

Proiectul de la Răstolița și cel din Defileul Jiului sunt cele mai grave proiecte de distrugere a patrimoniului natural al României. Finalizarea lor este absolut de neconceput. Și totuși, autorități cu dispreț ostentativ față de lege, autorități înapoiate, care încă orbecăie în bezna secolului 19, care ignoră complet importanța patrimoniului natural, continuă demersurile ilegale.
Hotărârea de Guvern nr. 900/2017 își încalcă chiar și propria Nota de Fundamentarea, în care scrie că:
”Până la emiterea Hotărârii Guvernului, pentru scoaterea definitivă a terenului din fondul forestier național, expropriatorul va obține acordul de mediu pentru defrișarea vegetației forestiere din cuveta lacului de acumulare Răstolița, potrivit legislației în vigoare.”
Dar acordul de mediu nici nu a fost solicitat, ce sa mai vorbim de a fi obținut, nu doar la data emiterii Hotărârii de Guvern, dar nici măcar acum, după peste un an!
Desigur că, prin defrișarea suprafeței din parcul național, unde nu sunt permise decât activități tradiționale, opusul amenajărilor hidroenergetice ceaușiste, Hotărârea de Guvern este strict ilegală. Este ilegală și pentru că presupune exterminarea populației de lostriță, iar situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu (ROSCI0019) a fost declarat și pentru protejarea lostriței. Jurisprudența Curții Europene de Justiție este cât se poate de clară (cazul C-399/14):
”executarea unui proiect care poate afecta situl în cauză în mod semnificativ și care nu este supus, înainte de a fi autorizat, unei evaluări conforme cu cerințele articolului 6 alineatul (3) din Directiva habitate nu poate fi continuată după includerea acestui sit pe lista SIC decât cu condiția excluderii probabilității sau a riscului de deteriorare a habitatelor sau de perturbări care afectează speciile și care pot avea un efect semnificativ în raport cu obiectivele acestei directive”
Iar riscul de perturbare pentru lostriță nu doar că nu este exclus, ci este cert. Și nu este vorba doar de perturbare, ci de exterminare. Pentru că vor fi devastate practic toate cursurile de apă de pe versantul sudic al Munților Călimani, afluenți de dreapta ai Mureșului. Ilva Mare, Valea Bradului, Vișa, Gălăoaia Mare, Gălăoaia Mică, Bistra și Donca vor fi captate. Cursul Răstoliței amonte de baraj va dispărea din cauza lacului de acumulare, iar aval va fi secat.

Aceste cursuri de apă, în special Răstolița, sunt cele pe care urcă lostrițele la reproducere. Dintre afluenții pe stânga, lostrițele urcau în trecut pe Sălard, dar acum nu mai pot, din cauza microhidrocentralelor.
O superbă filmare de pe Răstolița ne ajută să conștientizăm cât de valoros este acest element din ”spectacolul naturii” pe care suntem pe punctul să îl pierdem:

În acest masacru al râurilor, nouă corpuri de apă pe afluenți ai Mureșului vor fi afectate, dintre care șase devastate: ORW4.1.35_B1 (Ilva și afluenții), ORW4.1.38_B1 (Secu), ORW4.1.38_B2 (Răstolița în zona acumulării proiectate), ORW4.1.38_B3 (Răstolița inferioară), ORW4.1.38.2_B1 (Tihu), ORW4.1.38.2.1_B1 (Pârâul Mijlociu), ORW4.1.38.3_B1 (Bradul), ORW4.1.41_B1 (Gălăoaia și Gălăoaia Mică), ORW4.1.42_B1 (Bistra și afluenții).

Pentru a acoperi încălcarea Directivei Cadru privind Apa, Apele Române au falsificat încadrarea a 5 din cele 6 corpuri de apă care vor fi devastate. În planul de management bazinal le-au clasificat ca fiind corpuri de apă puternic modificate pe 5 dintre acestea, deși nu sunt nici pe departe puternic modificate. Nici măcar corpul ORW4.1.38_B2 nu este afectat de construirea barajului într-o măsură atât de extinsă încât să constituie un corp de apă puternic modificat. Clasificarea corpului de apă se face în funcție de situația curentă nu în funcție de o situație din viitor, anticipată.
Avem aici dovada video a falsului grosolan.

Ilva este exact opusul unui corp de apă puternic modificat, este un râu natural, încă în toată splendoarea.
Și Mureșul, pe sectorul aferent corpului de apă RORW4.1_B4, va fi deteriorat în ce privește starea ecologică, regimul hidrologic fiind grav alterat de captarea afluenților și de ”hydropeaking”.

Proiectul ceaușist de la Răstolița este strict ilegal și pentru că afectează integritatea a trei situri Natura 2000: Călimani – Gurghiu (ROSCI0019), Defileul Mureșului Superior (ROSPA0030) și Munții Călimani (ROSPA0133), a unui parc național (Parcul Național Călimani) și devastează un parc natural (Defileul Mureșului Superior). Cumulul de ilegalități reprezentat de proiectul ceaușist este gigantic, o expunere completă nu pot face aici. Sperăm că judecătorii vor avea răbdare să se aplece asupra tuturor ilegalităților.

Cu toată denaturarea autorităților românești de mediu, obținerea unui acord de mediu pentru acest proiect pare imposibilă, așa că dușmanii naturii au pus la cale un tertip de ocolire. Nu se solicită acord de mediu pentru proiect, se fac că nu știu că acordul de mediu nr. 12/07.11.1990 (emis pe vremea când în România nu exista evaluare de mediu, nici macar falsă ca în prezent) și-a pierdut de decenii efectele juridice, fiind bun de pus în ramă la muzeu, și emit o autorizație de mediu pentru ca Hidroconstrucția să reia lucrările de distrugere a ariilor ”protejate”:

Acest document poate fi contestat până în 30 ianuarie 2019 iar apoi, după ce APM Mureș ne va ignora observațiile, trebuie atacat în instanță.
Miza este enormă, putem pierde nu doar lostrița, ci și populațiile a alte zeci de specii protejate, pentru care au fost desemnate cele trei situri Natura 2000, care depind direct sau indirect de cursurile de apă amenințate, putem pierde integritatea celor 5 arii naturale protejate care sunt mutilate de proiectul ceaușist.

Putem pierde superbele râuri de munte de pe versantul sudic al Călimanilor, râuri fascinante, tumultoase, cu pat al albiei din roci vulcanice, unice în patrimoniul nostru natural.
Camioanele sovietice abandonate pe Răstolița m-au dus cu gândul la un muzeu. Chiar dacă suntem in arii naturale protejate, de această dată nu cred că soluția este renaturarea zonei.

Imaginea șocantă a barajului primitiv din anrocamente, panorama din vârful său, utilajele abandonate, în contrast cu natura din jur, cu pădurile și cu stâncile vulcanice care parcă ridică un strigăt spre cer, cu râul limpede și învolburat, tot acest ansamblu ciudat, acest contrast grotesc, merită un muzeu, al urii față de natură.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

5 thoughts on “Lostrița, regina apelor de munte, în pericol

  1. Gheorghe

    Scrieți frumos despre natură, însă pentru obrajii groși ai celor ce au puteri în a schimba, e un stimul prea slab. Sunt curios dacă aveți vreo reacție de la un ONG, reprezentanții CE în RO, ministerul mediului, președinție, noii politicieni (Cioloș, Barna?), asociațiile de pescari etc. Deși cea mai frumoasă reacție la ce scrieți ar trebui să fie o sesizare din oficiu a unor slujbași ai dreptății, de care ar fi bine să aflați abia când s-ar pronunța condamnările.
    Cel mai probabil, cei care apreciem lostrițele le vom întâlni acolo unde sunt ele trimise de buldozer și prostia însoțită cu lăcomia unora care fac exact inversul a ceea ce-ar trebui.

    Reply
  2. Marian

    Cum putem contribui cei carora ne pasa la blocarea proiectului? Eu sunt gata sa donez bani pentru angajarea intr-un proces civil.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *