Lista neagra a candidatilor la alegerile din Republica Moldova

Pe lista neagra a Initiativei Civice pentru un Parlament Curat, care a monitorizat din punct de vedere al integritatii candidatii la alegerile din Reublica Moldova, se afla nume sonore de politicieni din toate formatiunile politice inscrise in cursa electorala. Partidul Comunistilor conduce topul incompatibililor cu 30 de candidati aflati pe lista neagra, printre care Vladimir Voronin, Marian Lupu, Zinaida Greceanii, Igor Dodon, Victor Stepaniuc, alaturi de multi alti ministri, parlamentari sau directori de agentii.

Lista neagra mai cuprinde 6 candidati de la Uniunea Centrista din Moldova, 4 de la Partidul Popular Crestin Democrat, 3 de la Alianta Moldova Noastra, doi candidati din Partidul Democrat si cate unuol de la Partidul Liberal Democrat din Moldova si Miscarea Actiunea Populara.

Initiativa Civica pentru un Parlament Curat este o premiera pentru Moldova. Coalitia moldoveneasca este formata din 7 organizatii neguvernamentale de mare notorietate. Criteriile de integritate si metodologia au fost asemanatoare ca si cele Coalitiei romanesti pentru un Parlament Curat si agreate de majoritatea partidelor politice. Criteriile au fost: comportament impotriva statului de drept; administrare defectuoasă; utilizarea resurselor administrative in folos personal sau de partid; utilizarea poziţiei de serviciu in interes personal sau de familie, protecţionism; avere necorespunzătoare veniturilor legale; impozite / amenzi neachitate; traseism politic.

Monitorizarea s-a bazat, in principal, pe relatariile presei despre actorii politici.Informatiile culese au fost verificate de referentii, juristii si membrii ai Initiativei.

Cunoaşte-ti candidatul!

Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) a fost lansată în luna noiembrie 2008 de către 7 organizaţii neguvernamentale:
Asociaţia pentru Democraţie Participativă, Asociaţia Presei Independente, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Centrul Independent de Jurnalism, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Centrul de Promovare a Libertăţii de Exprimare şi a Accesului la Informaţie „Acces-info” şi Fundaţia Soros-Moldova. Membrii ICPC şi-au propus, în premieră pentru Republica Moldova, să monitorizeze listele candidaţilor la alegerile parlamentare din anul 2009 înregistrate de partidele politice la Comisia Electorală Centrală, încurajând cetăţenii cu drept de vot să aleagă candidaţii necompromişi.

Pe cine alegem?

Buletinul „Cunoaşte-ţi candidatul!”, elaborat de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat în cadrul unei campanii de informare, prezintă argumente privind incompatibilitatea unor candidaţi de pe listele partidelor cu funcţia de deputat, din perspectiva criteriilor de integritate morală ale societăţii civile.

Ca urmare a monitorizării imaginii publice a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, înscrişi în listele partidelor pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat consideră că mai mulţi candidaţi nu întrunesc criteriile de integritate morală ale societăţii civile. Acest calificativ nu presupune sub nici o formă că aceşti candidaţi au încălcat legi ale Republicii Moldova sau ar trebui deferiţi justiţiei. De asemenea, acesta nu implică egalitatea situaţiei lor, situaţiile fiind foarte diferite şi necesitând o evaluare de la caz la caz. Evaluarea a fost realizată pe baza criteriilor elaborate de Iniţiativă şi agreate cu partidele politice (comportament împotriva statului de drept; administrare defectuoasă; utilizarea resurselor administrative în folos personal sau de partid; utilizarea poziţiei de serviciu în interes personal sau de familie, protecţionism; avere necorespunzătoare veniturilor legale; impozite/amenzi neachitate; traseism politic). Monitorizarea propriu-zisă a fost efectuată de un grup de jurnalişti de investigaţie. Ulterior, informaţia prezentată de aceştia a fost verificată de referenţi, jurişti şi membrii Iniţiativei. La etapa finală, dosarele candidaţilor consideraţi incompatibili cu funcţia de deputat, din perspectiva criteriilor de integritate morală, au fost remise partidelor politice din care fac parte (această etapă fiind valabilă doar pentru partidele care au încheiat un acord de colaborare cu Iniţiativa). Partidele au avut ocazia fie să conteste informaţia prezentată de Iniţiativă, fie să excludă candidaţii respectivi de pe lista lor.

Contestaţiile au fost evaluate până în ultima zi, cele argumentate determinând retragerea candidaţilor de pe listele noastre. În prezent, aceste liste includ 3 persoane de la AMN, 4 persoane de la PPCD, 30 persoane de la PCRM, o persoană de la PLDM, două persoane de la PD, 6 persoane de la UCM şi o persoană de la MAE.

NotE: Partidele şi numărul candidaţilor monitorizaţi pentru fiecare partid a fost stabilit în funcţie de şansele acestora de a accede în Parlament (conform ultimelor sondaje de opinie). Iniţiativa nu-şi asumă responsabilitatea pentru publicarea selectivă sau interpretarea eronată a informaţiilor din buletin.

Alianţa „Moldova Noastră”

Alexandru OLEINIC / deputat în Parlamentul R. Moldova – Alexandru Oleinic, fiind la conducerea SA “Monolit” din Soroca, a „contribuit la efectuarea unui şir de tranzacţii”, în urma cărora, potrivit Curţii de Conturi, a fost înstrăinată neîntemeiat şi nelegitim o parte din patrimoniul societăţii pe acţiuni. Numele lui Alexandru Oleinic (pe atunci director general al Departamentului de Administrare şi Privatizare a Proprietăţii de Stat) figurează în mai multe hotărâri ale Curţii de Conturi privind privatizarea patrimoniului public.

Vasile PÂNTEA / deputat în Parlamentul R. Moldova – În 1999, Curtea de Conturi a apreciat ca „nesatisfăcătoare” activitatea directorului general al Concernului de Stat „ARCA-Moldova”, Vasile Pântea, „care a dus la dezafectarea mijloacelor financiare şi neasigurarea integrităţii patrimoniului de stat”. Curtea a mai stabilit că aparatul central al întreprinderii a favorizat anumite firme, achiziţionând utilajul agricol de care acestea vroiau să scape, a înstrăinat mai multe mijloace de transport fără a desfăşura concursuri sau licitaţii şi fără a aprecia valoarea lor reală.

Ion GUŢU / deputat în Parlamentul R. Moldova – În calitatea sa de viceprim-ministru, I. Guţu a semnat mai multe autorizaţii în favoarea anumitor funcţionari publici pentru înregistrarea automobilelor fără achitarea taxelor vamale şi accizelor la import.În anul 1998, Curtea de Conturi a constatat că activitatea Ministerului Economiei şi Reformelor, în perioada în care a fost condus de I. Guţu, a fost nesatisfăcătoare în ceea ce priveşte formarea preţurilor şi tarifelor, reglementarea comerţului exterior, folosirea surselor bugetare destinate cercetărilor ştiinţifice şi implementării acestora în practică.

Partidul Popular Creştin Democrat

Iurie ROŞCA / Vicepreşedinte al Parlamentului R. Moldova – Potrivit declaraţiei cu privire la venituri din anul 1997 depuse la Comisia Electorală Centrală de către candidatul Iurie Roşca în campania electorală din martie 1998, acesta avea venituri doar din salariul de deputat şi nu deţinea nici un fel de bunuri mobile şi imobile.În anul 2004, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în răspunsul la interpelarea unui deputat în Parlament, enumără lista bunurilor din proprietatea deputatului I. Roşca: trei loturi de pământ şi cinci case de locuit în centrul capitalei, un automobil, cote importante în capitalul social a patru SRL-uri şi al unei fundaţii. O comisie parlamentară de anchetă a stabilit într-o hotărâre a Parlamentului din 2004 că Iurie Roşca, contrar prevederilor constituţionale, desfăşura activităţi comerciale în bază patentei de întreprinzător. În 2009 presa a scris că unul dintre SRL-urile în care I. Roşca deţinea 70% din capitalul social s-a eschivat mai mulţi ani de la achitarea plăţilor fiscale către stat pentru introducerea pe teritoriul R. Moldova a unui echipament de milioane de lei, datorii de care a fost scutit până la urmă după amnistia fiscală anunţată de Preşedintele V. Voronin în anul 2007. A fost anchetat în repetate rânduri pentru acte de huliganism şi violenţă, inclusiv la adresa propriilor angajaţi, a colegilor de partid şi a organelor de ordine publică. Este deputatul supus celor mai multe proceduri de ridicare a imunităţii din istoria Parlamentului R. Moldova.

Vlad CUBREACOV / deputat în Parlamentul R. Moldova – În 2002 capătă notorietate internaţională în urma unei dispariţii misterioase, circumstanţele şi cauzele acesteia fiind neelucidate. Presa a scris că, în 2005, V. Cubreacov a obţinut apartament într-un bloc nou, în centrul Chişinăului, cu trei odăi şi suprafaţa de aproximativ 100 m.p., prin înscrierea într-o listă a parlamentarilor care pretindeau la locuinţe construite de o agenţie de stat, al cărei scop era sprijinirea păturilor defavorizate ale societăţii la procurarea locuinţelor. Potrivit declaraţiei de venituri şi proprietăţi a lui V. Cubreacov, la momentul înscrierii în această listă, el deţinea deja un apartament cu două odăi în oraşul Chişinău, o casă de vacanţă şi un lot de pământ de 11 ari în Ialoveni, precum şi un alt lot de pământ de 6,08 ari în Chişinău. În 2008, presa menţionează că V. Cubreacov s-a înscris din nou în lista deputaţilor care au solicitat obţinerea unei locuinţe, într-un bloc nou, la un preţ de doar 310 euro per m.p., în timp ce valoarea de piaţă a unei astfel de locuinţe era aproape triplă.

Partidul Popular Creştin Democrat

Ştefan SECĂREANU / deputat în Parlamentul R. Moldova – Presa a scris că, în 2005, Şt. Secăreanu a obţinut apartament într-un bloc nou, în centrul Chişinăului, cu trei odăi şi suprafaţa de aproximativ 100 m.p., prin înscrierea într-o listă a parlamentarilor care pretindeau la locuinţe construite de o agenţie de stat, scopul căreia era sprijinirea păturilor defavorizate ale societăţii la procurarea locuinţelor. Potrivit declaraţiei de venituri şi proprietăţi a lui Şt. Secăreanu, la momentul înscrierii în această listă, el deţinea deja un apartament în oraşul Chişinău. În 2008, presa menţionează că Şt. Secăreanu s-a înscris din nou în lista deputaţilor care au solicitat obţinerea unei locuinţe, într-un bloc nou, la un preţ de doar 310 euro per m.p., în timp ce valoarea de piaţă a unei astfel de locuinţe era aproape triplă. În octombrie 2008, Şt. Secăreanu, şeful Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, a cerut organelor judiciare să verifice activitatea „Pro TV Chişinău”, acuzând acest post de „subminarea intereselor naţionale ale R. Moldova”. Gestul a fost calificat de către societatea civilă ca un atac fără precedent asupra presei.

Alexandru CORDUNEANU / consilier în Consiliul Municipal Chişinău – A utilizat poziţia de serviciu în interes de partid prin promovarea privatizării posturilor municipale de televiziune „Euro TV” şi radio „Antena C”.

Partidul Comuniştilor din R. Moldova

Vladimir VORONIN/ Preşedintele R. Moldova din anul 2001 şi prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comuniştilor, funcţie la care nu a renunţat pe perioada celor două mandate de şef al statului. În septembrie 2000, în cadrul unei şedinţe a Parlamentului, deputatul V. Voronin a numit „drapel fascist” simbolul naţional al R. Moldova, tricolorul.Prin declaraţiile sale în calitate de Preşedinte al R. Moldova, V. Voronin a determinat condamnarea ţării noastre de către CEDO în cauza Ilaşcu şi alţii contra Moldovei şi Rusiei, prin care R. Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri în mărime de apropare 200 mii de euro. V. Voronin a promulgat o lege prin care a fost stabilită restricţia deţinerii dublei cetăţenii, contribuind la condamnarea R. Moldova de către CEDO şi obligarea statului să plătească despăgubiri de câteva mii de euro.
Preşedintele V. Voronin a fost acuzat public de presiuni asupra justiţiei şi asupra organelor de drept, care au demarat anchete şi dosare la comandă împotriva oponenţilor politici. Presa de la Chişinău a scris şi a publicat documente care atestă că la indicaţiile şefului statului s-au făcut presiuni asupra agenţilor economici.

Presa a scris că şeful statului şi-a subordonat o serie de medii de informare: posturi TV şi de radio, ziare, agenţii de presă şi portaluri web. Potrivit presei, zborurile efectuate pentru deplasările peste hotare ale şefului statului în ultimii doi ani au fost asigurate de către o companie aeriană privată, cu care s-au încheiat 18 contracte, fără licitaţie publică, valoarea totală a cărora este de peste 7,5 milioane de lei.

În 2006 presa a scris că în perioada exercitării interimatului funcţiei de primar general al municipiului Chişinău de către V. Ursu, Partidului Comuniştilor,condus de V. Voronin, i-a fost transmis în folosinţă gratuită şi fără organizarea licitaţiei publice un teren în centrul capitalei pentru construcţia noului sediu al acestui partid. Experţii imobiliari evaluează acest teren la peste 3 milioane de euro. Ulterior, presa a scris că Banca de Economii, cu capital majoritar de stat, a creditat Partidul Comuniştilor în mărime de 22 milioane de lei pentru construcţia clădirii.

V. Voronin a utilizat masiv resursele administrative în campaniile electorale din 2005, 2007 şi 2009. Potrivit rapoartelor LADOM şi ale Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte, şeful statului a folosit transportul de serviciu, escorta şi echipele de securitate pentru a se deplasa la întâlnirile cu alegătorii. În campaniile electorale, soţia sa, Taisia, a împărţit cadouri alegătorilor. În anul 2008 V. Voronin, în calitate de preşedinte al R. Moldova, a promulgat o lege prin care a favorizat-o direct pe soţia sa. Legea a scutit de taxe construcţia mai multor centre sociale de către Asociaţia Obştească „Concordia. Proiecte Sociale”, care, potrivit presei, este patronată de soţia şefului statului,Taisia Voronin.În presă s-a scris mult despre fiul Oleg al Preşedintelui V. Voronin, care desfăşoară afaceri prospere în perioada exercitării mandatului de şef al statului de către tatăl său. Astfel, firma „Moldconstruct Market”, în care este angajat Oleg Voronin,a câştigat multiple licitaţii pentru lucrări publice în condiţii avantajoase. Oleg Voronin este şi Preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii comerciale „Fincombank”, în cadrul căreia deţin acţiuni şi alţi membri ai familiei Voronin.

Potrivit presei, de la preluarea mandatului de Preşedinte al R. Moldova de către V. Voronin, mai mulţi agenţi economici şi structuri de stat au fost nevoite să-şi transfere conturile de la alte bănci la „Fincombank”. Tot pe conturile acestei bănci au ajuns şi sursele financiare adunate de la populaţie în cadrul diferitor campanii sociale, inclusiv cea de reconstrucţie a Mănăstirii Căpriana.

Presa a scris în 2005 despre Centrul de Medicină Estetică „Medazur”, patroana căruia este fiica Valentina a Preşedintelui V. Voronin. Operaţiile estetice ale pacienţilor clienţi ai „Medazur” se efectuau la Centrul de Neurologie şi Neurochirurgie, condus de socrul Valentinei şi cuscrul lui V. Voronin – Ozea Rusu. Potrivit presei, de la pacienţi se percepeau taxe de 1000-1500 dolari în contul „Medazur”, pe când în bugetul Centrului de Neurochirurgie se transferau doar câteva sute de lei.

Marian LUPU / Preşedinte al Parlamentului R. Moldova – În 2002, un raport al Curţii de Conturi a constatat că M. Lupu, activând în cadrul Ministerului Economiei şi Reformelor, a admis „încălcarea actelor normative în vigoare, lipsa analizei proceselor de implementare a proiectelor finanţate de către organizaţiile internaţionale, implementarea şi monitorizarea nesatisfăcătoare a proiectelor de asistenţă tehnică, organizarea şi coordonarea insuficientă a activităţii Reprezentanţelor comercial-economice ale Republicii Moldova peste hotare”.

În acelaşi an, presa a scris că Marian Lupu, deţinând funcţia de ministru-adjunct al economiei, a încercat să promoveze interesele Uzinei metalurgice de la Rîbniţa, controlată de regimul separatist de la Tiraspol. Cazul a fost discutat la Consiliul coordonator de luptă cu corupţia, convocat de preşedintele V. Voronin.

În 2007 presa a difuzat informaţia că, în perioada campaniei electorale pentru alegerile locale din 2007, M. Lupu a fost atenţionat de Comisia Electorală Centrală să nu mai utilizeze funcţia pe care o deţinea pentru promovarea candidaţilor Partidului Comunist. În campania electorală din 2009, M. Lupu a utilizat maşina de serviciu, escorta şi echipele de securitate în interesul partidului, contrar prevederilor legislaţiei electorale.

Zinaida GRECEANÎI / Prim-ministru al R. Moldova – În calitate de Ministru al Finanţelor, Z. Greceanîi a atras condamnarea R. Moldova la CEDO în cauza „Oferta Plus”, în urma căreia statul a fost obligat să plătească despăgubiri în mărime de 2,5 milioane de euro. La fel, Ministerul Finanţelor, în perioada cât Z. Greceanîi s-a aflat la conducerea acestuia, a contribuit la condamnarea R. Moldova de către CEDO în cauza „Unistar Ventures Gmbh”, statul fiind obligat să achite prejudicii de peste 6,5 milioane de euro. Rapoartele Curţii de Conturi relevă că, în perioada cât a fost condus de Z.Greceanîi, Ministerul Finanţelor a promovat scutirea de la plata taxei pe valoare adăugată a anumitor agenţi economici şi a acordat scutiri de impozitul pe venit unor agenţi economici cu investiţii străine. Totodată, Curtea de Conturi a reţinut că Ministerul Finanţelor, încălcând condiţiile acordului de credit încheiat cu Comunitatea Europeană, n-a rambursat la timp creditorului străin împrumutul, deşi agenţii economici-beneficiari au achitat datoriile integral şi în termenele stabilite. Ca rezultat, bugetul de stat a suportat cheltuieli suplimentare în sumă de 5,7 milioane de dolari. În campania electorală din 2009, Z. Greceanîi a utilizat maşina de serviciu, escorta şi echipele de securitate în interesul partidului, contrar prevederilor legislaţiei electorale.

Igor DODON / Ministru al Economiei şi Comerţului – A utilizat poziţia de serviciu în interes de partid prin exercitarea presiunilor asupra membrilor Asociaţiei Producătorilor de Mărfuri din RM, pe care i-a convocat la o şedinţă în incinta Guvernului, pentru a obţine demiterea preşedintelui acesteia. Potrivit Curţii de Conturi, în baza ordinului ministrului Dodon din 30 mai 2007, unui număr de patru angajaţi din aparatul central al ministerului le-au fost stabilite sporuri excesive la salarii. A semnat şi promovat un proiect de lege în interesul SA „Termocom” privind anularea datoriilor acesteia, iertând astfel încălcările persoanelor responsabile pentru administrarea ineficientă a SA „Termocom”. Societatea civilă a calificat acest proiect de lege drept unul ce prezintă grave riscuri de coruptibilitate. În perioada 2004-2007, organizaţia teritorială Bălţi a PCRM, condusă de V. Vitiuc, a folosit oficiile aflate în proprietate publică fără a achita plata de arendă.

Candidatul este autorul şi iniţiatorul mai multor proiecte de legi sensibile la corupţie, care, potrivit Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, contravin altor legi deja existente, sunt împotriva intereselor publice şi promovează privatizări dubioase.

Vladimir VITIUC / deputat în Parlamentul R. Moldova – În perioada 2004-2007, organizaţia teritorială Bălţi a PCRM, condusă de V. Vitiuc, a folosit oficiile aflate în proprietate publică fără a achita plata de arendă. Candidatul este autorul şi iniţiatorul mai multor proiecte de legi sensibile la corupţie, care, potrivit Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, contravin altor legi deja existente, sunt împotriva intereselor publice şi promovează privatizări dubioase.

Victor STEPANIUC / Viceprim-ministru al R. Moldova – În calitate de deputat, Stepaniuc în repetate rânduri a acţionat jurnaliştii în judecată. Majoritatea proceselor au fost pierdute de ziarişti în instanţele naţionale, dar ulterior au fost câştigate la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Potrivit Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, V. Stepaniuc este unul dintre autorii unor legi adoptate netransparent, care prezintă riscuri de coruptibilitate.

Eugenia OSTAPCIUC / deputat în Parlamentul R. Moldova – Fiind proprietara unui apartament în oraşul Chişinău, în 2006 a privatizat un alt apartament de peste 100 m.p. în centrul capitalei, obţinut ca „locuinţă de serviciu” şi reconstruit din bani publici în perioada în care deţinea funcţia de preşedinte al Parlamentului. Nu a inclus acest imobil în Declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pentru anul 2007. În campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2005, dar şi la scrutinul local din 2007, Eugenia Ostapciuc a utilizat resursele administrative în interes de partid.

Vladimir EREMCIUC / deputat în Parlamentul R. Moldova – A utilizat resursele administrative în interes personal, plecând săptămânal la Ocniţa cu maşina de serviciu, deşi Regulamentul Parlamentului prevede că fiecare deputat poate folosi autoturismele legislativului doar cinci ore pe lună în raza mun. Chişinău. În 2008, presa a semnalat că, locuind în casa-hotel a Parlamentului, a ridicat lunar câteva mii de lei pentru plata chiriei, prevăzuţi de lege doar pentru deputaţii care nu dispun de locuinţe.

Maria POSTOICO / deputat în Parlamentul R. Moldova – Presa a scris că, în 2008, M. Postoico s-a înscris în lista deputaţilor care au solicitat obţinerea unei locuinţe într-un bloc nou, la un preţ de doar 310 euro per m.p., în timp ce valoarea de piaţă a unei astfel de locuinţe era aproape triplă. Potrivit declaraţiei de venituri şi proprietăţi a M. Postoico, la momentul înscrierii în această listă, ea deţinea deja două loturi de pământ, vilă şi apartament.

Iurie ERIOMIN / deputat în Parlamentul R. Moldova – A semnat şi promovat mai multe proiecte de lege în interesul unor instituţii, grupuri de persoane, întreprinderi. Societatea civilă a calificat aceste proiecte de legi ca fiind supuse riscului de coruptibilitate.

Anatolie POPUŞOI / Director al Agenţiei de Stat „Moldsilva” – În 2000, în calitate de Preşedinte al Partidului Democrat Agrar din Moldova, A. Popuşoi a făcut declaraţii publice de susţinere a regimului separatist de la Tiraspol. În special, A. Popuşoi a pledat pentru federalizarea statului şi schimbarea denumirii Republicii Moldova în Federaţia Moldovei şi Transnistriei. Rapoartele Curţii de Conturi din 2004 şi 2006 au constatat mai multe încălcări, printre care gestionarea neeficientă a mijloacelor financiare, utilizarea neeficientă a patrimoniului de stat la unele întreprinderi aflate în gestiune şi alte încălcări ale legislaţiei admise în cadrul Agenţiei de Stat „Moldsilva”, în perioada cât a fost condusă de A. Popuşoi, prin care statul a fost prejudiciat de milioane de lei. Raportul Procuraturii Generale pentru anul 2007 a menţionat grave încălcări admise la paza şi protecţia fondului silvic, din cauza lipsei de responsabilitate a autorităţii silvice fiind admise tăieri ilicite ale arborilor. În 2007 şi 2009 presa l-a învinuit pe A. Popuşoi de utilizarea poziţiei de serviciu în interes personal şi de partid.

Anatolie ZAGORODNÎI /deputat în Parlamentul R. Moldova – A utilizat poziţia de serviciu în interes personal şi de partid. Deşi i-au fost alocate de la stat două loturi pentru construcţie, A. Zagorodnîi a obţinut spaţiu locativ foarte mare într-un cămin destinat angajaţilor bugetari fără locuinţă. A favorizat rude apropiate la obţinerea unor beneficii. În perioada alegerilor locale din 2007, a solicitat autorităţilor publice locale să acorde ajutoare materiale din Fondul de rezervă unor persoane, care, în realitate, nu erau defavorizate. Deputatul A. Zagorodnîi a semnat şi promovat proiecte de legi calificate de specialişti ca fiind supuse riscului de coruptibilitate şi care pot leza interesul public, între care cele privind privatizarea „AIR Moldova”, a Complexului Hotelier „Codru”, a Cantinei Aparatului Guvernului şi a CET-urilor.

Dmitri TODOROGLO / deputat în Parlamentul R. Moldova – Potrivit Curţii de Conturi, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a admis multiple încălcări ale legislaţiei în perioada în care a fost condus de D. Todoroglo, aducând statului prejudicii de milioane de lei. Deşi în 2004 a fost găsit vinovat de scumpirea pâinii, în anul următor a fost ales deputat pe listele PCRM. În campania electorală 2005 a utilizat resursele administrative în interes de partid.

Andrei STRATAN / viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al R. Moldova – Potrivit Curţii de Conturi, a admis multiple încălcări ale legislaţiei în perioada în care a activat în cadrul Departamentului Controlului Vamal, aducând statului prejudicii importante. La fel, Curtea de Conturi a depistat nereguli admise de ministrul A. Stratan în administrarea mijloacelor financiare ale Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (în perioadele 2002-2003 şi 2006).

Maia RADILOV / vicedirector al Agenţiei teritoriale Chişinău a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină – În perioada 2001–2003, când M. Radilov deţinea funcţia de medic-şef al raionului Ialoveni, organizaţia raională Ialoveni a PCRM a folosit în calitate de oficiu două încăperi din policlinica raională, fără a avea vreun contract încheiat cu instituţia medicală şi fără a plăti pentru arendă.

Vladimir ŢURCAN / deputat în Parlamentul R. Moldova – În anul 2002, presa a scris că V. Ţurcan s-a aflat în spatele scandalului legat de intimidarea redacţiei ziarului „Accente” de către poliţie şi reţinerea redactorului-şef al publicaţiei.
„Accente” publicase un şir de investigaţii despre afaceri ilegale şi cazuri de corupţie în care se presupunea că ar fi fost implicat V. Ţurcan.

Vadim MIŞIN/ deputat în Parlamentul R. Moldova – A fost acuzat de mai multe ori în presă de protecţionism, imixtiune în activitatea justiţiei, utilizarea poziţiei de serviciu în interes personal şi de grup, legături cu lumea interlopă. V. Mişin este vinovat de condamnarea R. Moldova la CEDO în cazul Guja pentru violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare), Guvernul fiind obligat să achite despăgubiri în valoare de 18 mii de euro. Într-un alt caz, femeia de afaceri Eugenia Duca l-a acuzat public pe Vadim Mişin că ar fi influenţat justiţia, din care cauză dânsa a pierdut mai multe procese în instanţele naţionale, iar ulterior Moldova a fost condamnată de CEDO pentru încălcarea drepturilor la un proces echitabil şi la proprietate. Potrivit presei, în anul 2008, la propunerea lui V. Mişin, în proiectul Legii privind secretul de stat a fost introdusă o prevedere, potrivit căreia „datele despre persoanele care colaborează sau au colaborat confidenţial cu organele de informaţii vor fi secretizate pentru un termen nelimitat”.

Vasile IOVV/ deputat în Parlamentul R. Moldova – În perioada în care V. Iovv se afla la conducerea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, Curtea de Conturi a stabilit un şir de încălcări în cadrul acestui minister, prin care a fost prejudiciat statul cu milioane de lei. Controlul asupra eficienţei utilizării creditului de 28,6 milioane dolari, acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru reabilitarea drumurilor, a constatat că Vasile Iovv, fiind ministru, a favorizat anumite firme la obţinerea unor contracte de efectuare a lucrărilor de reabilitare a drumurilor.

Lidia LUPU /şef al Directiei teritoriale control administrativ Hînceşti – În calitate de prefect şi apoi de preşedinte al raionului Hînceşti, L. Lupu a fost vizată în mai multe rapoarte ale Curţii de Conturi. Rapoartele au constatat încălcări la formarea şi administrarea bugetului public, la acordarea creditelor preferenţiale şi atribuirea terenurilor agricole.
În perioada alegerilor locale din 2007, L. Lupu a distribuit ajutoare din Fondul de rezervă unor persoane care nu erau defavorizate. In 2007, timp de jumătate de an, s-a aflat în incompatibilitate de funcţii, fiind consilier raional şi, totodată, exercitând şi funcţia de şef al Direcţiei teritoriale control administrativ Hînceşti.

Anton MIRON / deputat în Parlamentul R. Moldova – A procurat în condiţii preferenţiale un apartament într-un bloc locativ nou, construit în centrul capitalei pentru deputaţii care nu deţin locuinţe în mun. Chişinău. În acea perioadă Miron dispunea de locuinţă.

Irina VLAH / deputat în Parlamentul R. Moldova – Deputatul I. Vlah a semnat şi promovat proiecte de legi calificate de specialişti ca fiind supuse riscurilor de coruptibilitate şi care pot leza interesul public, între care proiectul de lege privind privatizarea „AIR Moldova”, a Complexului Hotelier „Codru”, a Cantinei Aparatului Guvernului şi a CET-urilor.

Eugen BURAGA /consilier raional în Leova şi vicedirector al Direcţiei teritoriale control administrativ Leova – Presa a scris că E. Buraga a utilizat resurse administrative în folos personal din bugetul raional, pe vremea când deţinea funcţia de preşedinte al raionului Leova. În acea perioada, potrivit presei, feciorul lui E. Buraga, Alexandru, a comis un accident rutier, utilizând maşina de serviciu a tatălui. Potrivit Curţii de Conturi, un alt autoturism aparţinând Consiliului raional, după un grav accident rutier, a fost casat cu implicarea preşedintelui raionului E. Buraga, cauzând prejudicii bugetului raional în mărime de 232 mii de lei. O perioadă de timp a exercitat concomitent două funcţii publice incompatibile: de consilier raional şi de vicedirector al Direcţiei teritoriale control administrativ Leova. E. Buraga a îngrădit accesul jurnaliştilor la activităţile instituţiilor publice.

Gheorghe POPA / deputat în Parlamentul R. Moldova – Presa a scris că, în 2005, Gh. Popa a obţinut apartament într-un bloc nou, în centrul Chişinăului, cu două odăi şi suprafaţa de peste 70 m.p., prin înscrierea într-o listă a parlamentarilor care pretindeau la locuinţe construite de o agenţie de stat, al cărei scop era sprijinirea păturilor defavorizate ale societăţii la procurarea locuinţelor. Potrivit declaraţiei de venituri şi proprietăţi a lui Gh. Popa, la momentul înscrierii în această listă, el deţinea deja lot de pământ şi casă de locuit cu patru odăi. În 2008, presa menţionează că Gh. Popa s-a înscris din nou în lista deputaţilor care au solicitat obţinerea unei locuinţe, într-un bloc nou, la un preţ de doar 310 euro per m.p., în timp ce valoarea de piaţă a unei astfel de locuinţe era aproape triplă. Totodată, deşi avea câteva locuinţe, în perioada 2005-2008, a locuit în casa-hotel a Parlamentului, destinată deputaţilor care nu aveau unde locui, motivând prin aceea că avea nevoie să „aducă condiţiile din acea casă la nivelul cuvenit”. Deputatul Gh. Popa a semnat şi promovat proiecte de legi calificate de specialişti ca fiind supuse riscului de coruptibilitate şi care pot leza interesul public, între care proiectul de lege privind privatizarea „AIR Moldova”, a Complexului Hotelier „Codru”, a Cantinei Aparatului Guvernului şi a CET-urilor.

Petru PORCESCU / şef-adjunct al Direcţiei teritoriale control administrativ Chişinău – La alegerile parlamentare din 2005, P. Popescu a utilizat poziţia de serviciu în scopul promovării intereselor de partid, făcând presiuni asupra primarilor din raionul Străşeni să susţină PCRM, dacă doresc să primească bani de la bugetul raional. În 2004, fiind preşedinte de raion, Primăria oraşului Străşeni i-a acordat în arendă fiicei sale, Natalia Vâlcu, un teren de 30 ari pe un termen de 50 de ani. Până în prezent Natalia Vâlcu nu a achitat plata pentru arendă, având datorii la bugetul local de 26.000 lei. În 2006, a obţinut de la Primăria oraşului Străşeni un lot pentru construcţia spaţiului locativ, deşi în acea perioadă deţinea un apartament în Chişinău.

Mihai RUSU / preşedinte al raionului Floreşti – Potrivit Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte „Coaliţia 2005”, M. Rusu le-a cerut primarilor din raion să aboneze cetăţenii la ziarele „Drapelul” şi „Comunistul”, urmând ca aceştia să-i raporteze despre numărul persoanelor abonate. În 2008, Consiliul Superior al Magistraturii a constatat imixtiunea preşedintelui raionului Floreşti în examinarea unei cauze civile.

Ala URSUL / deputat în Parlamentul R. Moldova – Presa a scris că, în 2005, A. Ursul a obţinut apartament într-un bloc nou, în centrul Chişinăului, cu trei odăi şi suprafaţa de peste 90 m.p., prin înscrierea într-o listă a parlamentarilor care pretindeau la locuinţe construite de o agenţie de stat, al cărei scop era sprijinirea păturilor defavorizate ale societăţii la procurarea locuinţelor. Potrivit declaraţiei de venituri şi proprietăţi a A. Ursul, la momentul înscrierii în această listă, ea deţinea deja lot de pământ şi casă de locuit. În 2008, presa menţionează că A. Ursul s-a înscris din nou în lista deputaţilor care au solicitat obţinerea unei locuinţe, într-un bloc nou, la un preţ de doar 310 euro per m.p., în timp ce valoarea de piaţă a unei astfel de locuinţe era aproape triplă. Totodată, deşi avea câteva locuinţe, în perioada 2005-2008, a locuit în casa-hotel a Parlamentului, destinată deputaţilor care nu aveau unde locui, motivând prin aceea că nu avea unde sta cât timp făcea reparaţie în apartamentul procurat în 2005.

Zinaida CHISTRUGA /director general al Camerei de Licenţiere, din 2001 – De când este condusă de Z. Chistruga, Camera de Licenţiere figurează în mai multe hotărâri ale Curţii Supreme de Justiţie pentru retragerea de licenţe prin depăşirea competenţelor. În 2006, Curtea de Conturi stabileşte achiziţionarea unor bunuri materiale de către Camera de Licenţiere, în sumă de 90,5 mii lei, fără respectarea procedurii legale de achiziţie în modul stabilit şi fără a încheia contractele respective.

Anatolie GORODENCO/ Ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentaţiei – Presa a scris că, în 2008, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, condus de A. Gorodenco, a participat la repartizarea seminţelor din ajutoarele umanitare primăriilor din raionul Rezina pe criterii de partid, „agenţilor economici care susţin sau simpatizează partidul de guvernământ”.
În acelaşi an, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare nu a restituit unor gospodării ţărăneşti subvenţiile ce li se cuveneau din Fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli.

Larisa CATRINICI / Ministru al Sănătăţii – A semnat proiectul Legii privind asigurarea construcţiei Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie care, în opinia societăţii civile, promovează abuziv interesele unor investitori privaţi, precum şi interesele departamentale sau personale ale responsabililor din cadrul Ministerului Sănătăţii. La 20 februarie 2009, fiind degrevată din funcţia de ministru, L. Catrinici a utilizat poziţia de serviciu în interes de partid, convocând conducătorii instituţiilor medico-sanitare la o şedinţă cu tentă electorală.

Vasile URSU / Ministru-adjunct al Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului – A fost criticat de presă pentru faptul că, în perioada cât a asigurat interimatul la Primăria Chişinău, a promovat mai multe proiecte populiste cu tentă electorală, cum ar fi reconstrucţia Complexului ”Eternitate”, reamenajarea lacului de la Valea Morilor şi altele. La realizarea acestor proiecte, a fost depăşit considerabil devizul de cheltuieli, bugetul local fiind prejudiciat de milioane de lei. Unele din aceste încălcări au fost constatate şi în raportul Curţii de Conturi. Presa a mai scris că V. Ursu a favorizat anumite companii de construcţii, inclusiv firme la care era angajat fiul şefului statului, oferindu-le în condiţii avantajoase terenuri de la autoritatea locală, fără desfăşurarea licitaţiilor, lipsind astfel bugetul municipal de venituri de sute de milioane de lei. În 2006, presa a difuzat informaţia potrivit căreia V. Ursu ar fi permis transmiterea în folosinţă gratuită a unui teren pentru construcţia noului sediu al Partidului Comuniştilor, în centrul capitalei, evaluat de experţii imobiliari la peste 3 milioane de euro.

Partidul Liberal Democrat din Moldova

Vladimir HOTINEANU / şeful catedrei chirurgie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmaceutică „N. Testemiţanu” – Curtea de Conturi a stabilit că V. Hotineanu, fiind viceministru al Sănătăţii şi preşedinte al Comisiei de eliberare a licenţelor pentru activitate farmaceutică, a eliberat la un şir de agenţi economici licenţe şi autorizaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei. De asemenea, Curtea de Conturi a stabilit că, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru recepţia şi distribuirea ajutoarelor umanitare, V. Hotineanu a autorizat în mai multe cazuri intrarea în ţară a medicamentelor cu termenul de valabilitate mai mic de un an şi fără certificate de calitate a producătorilor, ambalate neordinar, fără indicarea seriei şi condiţiilor de păstrare.

Partidul Democrat din Moldova

Valeriu GUMA / deputat în Parlamentul R. Moldova – În comunicatul de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România, din 2 iulie 2008, a fost difuzată informaţia, potrivit căreia, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a lui Guma Valeriu, cetăţean al R. Moldova, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de cumpărare de influenţă, complicitate la infracţiunea de dare de mită şi complicitate la infracţiunea de luare de mită.

Nelea BEREZOVSCHI / director al Liceului „Mihai Viteazul” din mun. Chişinău – De când este condus de către directorul N. Berezovschi, Liceul „Mihai Viteazul” din mun. Chişinău a fost supus mai multor controale din partea diverselor instituţii de stat, în urma cărora au fost depistate încălcări. Astfel, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a constatat că banii colectaţi de către asociaţia părinţilor liceului erau păstraţi în safeul din cabinetul directorului N. Berezovschi, fără o evidenţă clară şi transparentă a sumelor acumulate şi cheltuite. Centrul a mai stabilit arendarea încăperilor din incinta liceului unui club sportiv şi unui tir, precum şi oferirea sălii de festivităţi pentru organizarea manifestărilor cu caracter religios în lipsa coordonărilor necesare. Centrul de Medicină Preventivă a stabilit că în cadrul liceului condus de N. Berezovschi au fost admise încălcări ale normelor sanitare, soldate cu agravarea stării sănătăţii elevilor din liceu.

Uniunea Centristă din Moldova

Nicolae ANDRONIC / avocat – Este politicianul care a migrat prin cele mai multe partide şi formaţiuni politice.

Fiodor GAGAUZ / adjunctul başcanului Găgăuziei şi preşedintele mişcării „Găgăuzia Unită” – A făcut mai multe declaraţii publice întru susţinerea regimului nerecunoscut de la Tiraspol, iar Mişcarea „Găgăuzia Unită”, condusă de Găgăuz, a felicitat “poporul transnistrean cu ocazia împlinirii a celor 18 ani de independenţă”. Candidatul s-a pronunţat pentru o autonomie mai largă a UTA Găgăuzia.

Ion MEREUŢĂ / medic – A fost membru/s-a afiliat mai multor formaţiuni politice din Republica Moldova: Partidul Democrat Agrar, Partidul Renaşterii şi Concilierii, Mişcarea Social-Politică “Plai Natal”, Partidul Democrat, Partidul Umanist, Uniunea Centristă din Moldova.

Valeri KLIMENKO / consilier în Consiliul mun. Chişinău – A făcut declaraţii publice în susţinerea regimului neconstituţional de la Tiraspol, încurajând acţiunile de sistare a activităţii şcolilor cu predare în grafie latină din localităţile din stânga Nistrului.

Gheorghe AVORNIC / decanul facultăţii de drept a Universităţii de Stat din Moldova – A pus temelia „Academiei de drept”, instituţie de învăţământ reorganizată ulterior în Universitatea de Studii Europene din Moldova (USEM). Actualmente, în calitate de asociat al USEM figurează Victoria Avornic, fiica candidatului. USEM este proprietarul unui bloc de studii de circa 3000 m.p. din str. Ghenadie Iablocikin 2/1 din Chişinău. Curtea de Conturi a stabilit că lucrările de reparaţie şi finisare a imobilului au fost realizate în proporţie de circa 90 la sută din contul Universităţii de Stat din Moldova (USM), care, actualmente, are doar un drept de folosinţă asupra acestui imobil.

Nicolae ALEXEI / pensionar – Nicolae Alexei a trecut prin mai multe partide: în alegerile din 1998 a lucrat pentru Partidul Forţelor Democratice, în 2001 a candidat pe listele Partidului Popular Creştin Democrat, în 2005 – pe listele Partidului Dreptăţii Social-Economice, în 2009 – pe listele UCM. Pe când era la conducerea Departamentului de Combatere a Crimei Organizate şi Corupţiei a fost protagonistul mai multor scandaluri mediatizate în presă, în care N. Alexei aducea grave acuzaţii de corupţie mai multor lideri politici (Valeriu Matei, Nicolae Andronic, Dumitru Diacov, fostul ministru de Interne Victor Catan). La rândul său, N. Alexei a fost învinuit de abuzuri de către anumite persoane. Potrivit surselor oficiale, N. Alexei a fost acuzat de calomnie, clevetire la adresa organelor de drept şi depăşirea atribuţiilor de serviciu.

Mişcarea Acţiunea Europeană

Ion NEAGU / deputat în Parlamentul R. Moldova din 1998 – I. Neagu a recunoscut public în şedinţa plenară a Parlamentului R. Moldova că a minţit organele de drept în două cazuri: o dată în anul 2000 când a declarat că liderul Partidului Popular Creştin Democrat, Iurie Roşca, nici nu s-a atins de o colegă de serviciu, când acesta, de fapt, a snopit-o în bătăi şi altă dată în anul 2002, când, potrivit lui I. Neagu, dânsul a depus mărturii false în dosarul Cubreacov, spunând că nu ştie nimic despre dispariţia sa, când, de fapt, a cunoscut de la bun început scenariul pus la cale şi realizat de Roşca.

P.S. Vizitează pagina web a Iniţiativei Civice pentru un Parlament Curat www.moldovacurata.md şi informează-te!


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *