”Legea anti-Ciocoiu” sau cum să interzicem reangajarea la stat a pensionarilor speciali

USR semnalează modul profund imoral în care este folosită legislația actuală pentru pensionarea anticipată a unor persoane din sistemul public și reangajarea ulterioară a acestora în cadrul aceluiași aparat de stat sau în structura altor instituții bugetare.

În ultimele zile, mass-media a prezentat mai multe cazuri în care persoane care s-au pensionat anticipat din sistemul de ordine publică, apărare și siguranță națională au fost reangajate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, beneficiind de cumulul pensiei cu salariul.

Unul dintre cele mai cele mai cunoscute cazuri este cel al secretarului de stat Cornel Gabriel Ciocoiu (45 de ani) din Ministerul de Interne. În urmă cu o lună, acesta a trecut în rezervă cu grad de general și o pensie lunară de peste 13.000 lei. A doua zi, după ce în Monitorul Oficial a apărut decretul de trecere în rezervă, Ciocoiu a fost reangajat, printr-o decizie semnată de premierul Mihai Tudose, fix pe poziția avută înainte de pensionare.

Tânărul pensionar special Ciocoiu a fost reangajat de premier a doua zi după pensionare

Partidul Uniunea Salvați România consideră un astfel de caz revoltător și propune Parlamentului spre adoptare ”Legea anti-Ciocoiu”, un proiect de lege care să interzică reangajarea la stat a persoanelor pensionate anticipat cu pensie de serviciu din sistemul de ordine publică, apărare și siguranță națională.

Cumulul pensiei cu salariul este permis, din 2014, grației modificărilor legislative aduse de PSD printr-un proiect de lege propus și semnat de actualul prim-ministru Mihai Tudose care culege acum roadele propriilor inițiative populiste iresponsabile.

”Partidul Uniunea Salvați România propune ca doar persoanele pensionate pentru limită de vârstă să poată lucra atât la stat, cât și la privat”, susține deputatul Dan Barna, purtătorul de cuvânt al USR.

Potrivit proiectului de lege propus de USR, situaţia cumulului pensiei cu salariul nu poate opera în cazul unei persoane care beneficiază de pensie anticipată în condiţiile legii și este reangajată în aceeași funcție ocupată anterior sau în alte funcții similare din cadrul altor instituții publice sau subordonate acestora.

În același timp, USR susține eliminarea excepțiilor de la principiul contributivității din sistemul public de pensii și limitarea acestora doar la cazuri excepționale și în virtutea unor merite deosebite.


Recomandări

3 thoughts on “”Legea anti-Ciocoiu” sau cum să interzicem reangajarea la stat a pensionarilor speciali

  1. Nelu Stiuca

    ROMANIA II PE ULTIMUL DRUM.
    Marele politician si om de stiinta american, Dwight Waldo (1913 – 27 octombrie 2000), in teoria sa sustine ca, in exercitarea atributiilor, cei ce detin functii publice, trebuie sa aiba in vedere 12 obligatii mai importante si anume, fata de: 1- constitutie; 2 – legi; 3 – natiune si tara; 4 – democratie; 5 – normele de organizare birocratica; 6 – profesie si profesionalism; 7- familie si prieteni; 8 – sine; 9 – colectivitatile cu care vin in contact; 10 – interesul public sau bunastarea generala; 11- umanitate sau lume; 12 – Dumnezeu sau religie.
    Waldo afirma despre aceste obligatii ca nu pot fi ierarhizate in functie de importanta, iar numarul lor poate creste, el face insa o trecere in revista a celor mai importante reguli etice existente in viziunea sa. El trateaza aceste obligatii la nivelul datoriei individuale, al datoriei fiecaruia fata de moralitatea personala si nu fata de organizatie.
    In conceptia lui Dwight Waldo ETICA in administratia publica este o problema complexa si complicata. Acest subiect este greu de explicat si inteles avand in vedere ca in secolul nostru codurile etice s-au schimbat intr-un ritm intens, iar sentimentul ca moralitatea este “relativa”(nimic mai fals) a crescut. Data fiind cresterea in diversitate a organizatiilor, se face simtita nevoia de noi repere etice si morale.
    Cu toate acestea nu se depun de catre cei cu obligatii in domeniul juridic-legislativ eforturile necesare in directia creerii de reglementari si coduri etice adaptate noilor nevoi obiective impuse de evolutia si modernitatea societatii.
    PRINCIPALELE CAUZE DE SISTEM CARE AFECTEAZA INDEPENDENTA, INTEGRITATEA SI COMPETENTA PROFESIONALA

    Etica profesionala este caracterizata in principal de independenta, integritate si competenta profesionala.
    INDEPENDENTA profesiei – implica independenta de spirit (de drept) si independenta în aparenta (de fapt).
    Independenta de spirit – reprezinta starea de spirit care permite lucratorilor sa emita judecati fara a fi afectati de influente si sa actioneze cu integritate, pentru a-si exercita cu obiectivitate competentele profesionale.
    Independenta in aparenta – se realizeaza prin evitarea situatiilor in care o terta persoana informata si rezonabila ar cunoaste toate informatiile relevante, inclusiv masurile de protectie aplicate in munca specifica, iar pe aceasta baza ar putea concluziona ca, integritatea, obiectivitatea sau competenta profesionala a lucratorilor sunt compromise.
    INTEGRITATEA – presupune ca lucratorul sa fie drept si onest in realizarea competentelor profesionale si in relatiile interpersonale.
    COMPETENTA profesionala – lucratorii din M.A.I. trebuie sa aiba si sa-si mentina cunostintele si aptitudinile profesionale la un nivel necesar si corespunzator pentru a asigura membrii societatii ca primesc de la acestia servicii in conformitate cu standardele aplicate sau elevate cunoscute in domeniile in cauza.
    Promovarea in functie precum si avansarea in grad profesional, in baza procedurilor statuate de bunul plac al unor factori cu putere discretionara de decizie sau de influenta din minister ori din afara acestuia (in mod preferential a personalului ce desfasoara activitati sau servicii colaterale celor de baza – operative si care trebuiau externalizate din sistem conform angajamentelor luate de autorităţile romane fata de cele europene) constituie cauze principale ce afecteaza atat independenta cat si integritatea profesionala.
    In acest mod s-a dezvoltat intens dependenta unor lucratori de factorii nocivi (politizare, traficul de influienta, santaj etc.) bunului mers al sistemului de ordine publica si a celui judiciar, iar camelionismul, obiedienta si clientelismul au devenit (sunt) stari de normalitate in cadrul relatiilor profesionale.
    Avansarea in grad, la „exceptional” fara just temei, cu usurinta, fara examene exigente si fara a se tine cont totdeauna de varsta si vechimea ori experienta in munca a personalului, a condus la situatia pardoxala ca, in cei 26 de ani parcursi dupa 1989, in randul efectivelor de cadre sa predomine nr. celor cu grade superioare.
    Aplicarea acestor proceduri discretionare a permis de asemenea avansarea in mod exceptional si fara scrupule a unor agenti sau subofiteri la grade de ofiter, inclusiv de chestor ceea ce a determinat mentinerea submediocritatii in sistem precum si realizarea de contraperformante in munca operativa specifica, definite de critici ca rezultate caracteristice ori specifice unui sistem neperformant.
    Tot in cei 27 ani de „democratie originala” nu a fost dat publicitatii nici un caz de avansare (FARA NUMAR) in grad profesional, de general sau chestor pentru fapte remarcabile (de eroism ori in domeniul stiintei) ori pentru vreo lovitura (grea sau usoara) data marii infractionalitatii ori rezolvarii unor situatii de criza a sistemului.
    Scopul multor doritori de a obtine gradul de general (chestor) la cerere a fost fie sa-si prelungeasca sederea in activitate (pentru a asigura spatele unor afaceri necurate) fie pentru a-si crea anumite imunitati (anchetarea sa fie de competenta instantei superioare) in cazul in care abuzurile si ilegalitatile lor ar putea fi descoperite.
    De asemenea au fost avansati la exceptional (FARA LIMITA) din diverse interese neligitime, in detrimentul celor merituosi sau profesionistilor cu rezultate, cadre care nu au nimic comun cu munca operativa, acestea activand in structurile, de asigurare tehnico-materiala si financiara, in domeniile serviciilor publice administrative, eliberari permise si inmatriculari auto, pasapoarte, evidenta populatiei si cultural-sportive sau artistice, care de multe ori prin comportamentul lor necorespunzator in public au adus prejudicii grave imaginii si autoritatii institutiei politiei.
    Categoriile de personal mentionate, din domeniile serviciilor publice administrative sunt purtatori abuzivi de uniforme si grade profesionale destinate celor cu statut special si afecteaza grav munca operativa slabind in acelasi timp autoritatea judiciaristilor si proximistilor din Politia Nationala.
    Ocuparea functiilor manageriale pe baza altor criterii decat cele de competenta, integritate si moralitate a condus in multe situatii la compromiterea actului de conducere si a celui decizional precum si la cresterea apetitului semidoctilor de a accede in posturi managerile.
    Astfel in multe cazuri exercitarea functiei de conducere este similara cu manifestarea unor atitudini de „caprarie specifice societatii de tip retro a epocii de aur” fata de subordonati sau cu cosmetizarea raportarilor excesive de situatii eronate ori de date statistice aberante.
    In alte situatii aportul mangerial „al conducatorilor de paie” consta doar in corectari banale de natura morfologica si gramaticala sau completari cu sinonime a materialelor de lucru din care unele sunt umplutura pentru a justifica sarcinile de serviciu fictive ale „pilosilor”.
    Multi asa zisi manageri din structurile centrale sau operative indeplineasc doar rolul unor curele de transmisie sau cozi de topor ce contribuie la banalizarea actului managerial ori disolutia autoritatii structurilor.
    Starea de fapt existenta in sistem datorata conditiilor favorabile nefiresti mentionate, au oferit posibilitatea de a se forta in mod nejustificat infiintarea a tot mai multe functii de conducere si drept urmare in structurile interne au fost create foarte multe forme (organizatorice) fara fond, ceea ce a determinat cresterea in mod daunator a proportiei functiilor platite pentru manageriat si auxiliare in totalul posturilor. Situatia descria a condus la sporirea cheltuielilor inutile de resurse, iar starea de fapt negativa afecteaza atat eficienta rezolvarii problemelor operative cat si procesul de descentralizare a activitatii sistemului.
    Folosirea unor astfel de proceduri discretionare, neprincipiale, aberante de promovare in cariera ori de a forma inalti functionari publici a redus in mod categoric posibilitatea elaborarii de decizii pertinente ori de politici publice adecvate, care sa conduca la performarea sistemului de ordine si siguranta publica.
    In ultimii 27 de ani s-a promovat o politica de cadre interna ce a incurajat goana dupa functii de conducere si sporirea nr. acestora in detrimentul specializarii personalului pe diferite domenii si linii de munca specifice sistemului si care presupune un singur sens al evolutiei (ireversibile) in cariera spre cote superioare pana la un nivel de competenta pe care il poate atinge(dovedi) fiecare dupa pregatirea si capacitatile sale intelectuale ceea ce ofera si un cadru de stabilitate salariala personala ridicata dar si pe post.
    Asemenea deficiente au generat multe anomalii (chiar daca se spune ca functia bate gradul, avansarea in grad, in multe cazuri fara noima si promovarea in functie pe alte criterii decat cele de competenta), care au indus sistemului de ordine si siguranta publica mult regres, obtinandu-se rezultate mediocre (submediocre) si a instituit in cariera profesionala a multora (unii chiar nevinovati care puteau constitui corpuri de elita) trasee cu multe urcusuri si coborisuri de tip dinti de fierastrau in locul unor evolutii ascendente de tip plan inclinat cu unghi constant sau variabil in sens pozitiv.
    Ponderea celor cu functii si grade superioare in randul efectivelor este foarte mare si are consecinte negative atat in detrimentul muncii de conducere, conceptie cat si al celei de executie, toate acestea au fost posibile datorita dezvoltarii unui sistem clientelar (coruptibil), care a permis oricarui factor de decizie mai ales din societatea politica sa dispuna cu privire la ocuparea oricand si de catre oricine a unei functii publice (mai ales de conducere) bineinteles cu achitarea obligatiilor impuse (destul de insemnate si periculoase) care au constat in bani, bunuri de mare valoare ori alte favoruri sau amenintari-santajari.
    Neajunsurile mentionate sunt determinante din cauza perpetuarii si mentinerii procesului de cameleonizare politica a functionarilor publici cu statut special si slabirea eficientei sistemului ceea ce se reflecta in final in cresterea nesigurantei publice a cetatenilor si banalizarea actului de justitie.
    Existenţa unor asemenea anomalii în societatea romanească se datorează în primul rand lipsei “Strategiei naţionale integrate de ordine şi siguranţă publică” prin care să se stabilească sarcini concrete pentru fiecare structură de ordine publică, fără a se permite crearea unor confuzii ori situaţii conflictuale în ceea ce priveşte competenţa materială sau teritorială.
    Daca nu se vor intreprinde, pe baze stiintifice si obiective, un minim de masuri pentru reducerea riscurilor si vulnerabilitatilor care afecteaza independenta, integritatea si competenta profesionala a lucratorilor din structurile M. A. I., iar restructurarea se va amana sau nu va avea la baza rezultatele unui AUDIT EXTERN de SISTEM atunci cu siguranta intr-un termen scurt SISTEMUL DE ORDINE SI SIGURANTA PUBLICA va SUCOMBA, generand efecte perverse deosebit de grave pentru existenta STATULUI de DREPT in Romania, ca si alte subsisteme (invatamant, sanatate, agricultura etc) ale sisitemului nostru social, deformate in numele reformei, dupa “pareri savante” care au avut ca scop satisfacerea unor interese nelegitime de grup sau individuale de tip MAFIOT.

    Reply
  2. dorin popoviciu

    Politicienii romani cunosc doar notiunea propriului interes, in rest un vid total, ce sa vorbim de obligatii?

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *