Lege pentru amnistie și grațiere sau doar pentru grațiere? Poziție ciudată pe acest subiect a Asociației Procurorilor din România

Liderii celor mai importante asociaţii profesionale ale magistraţilor s-au întâlnit ieri cu ministrul Justiţiei Florin Iordache şi au discutat despre legea graţierii şi amnistiei. E vorba de reprezentanţi ai Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), Uniunii Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţiei Procurorilor din România (APR).

AMR şi UNJR susţin doar graţierea, în vreme ce APR susţine şi amnistia penală. 

“Asociaţia Procurorilor din România şi-a exprimat acordul cu privire la eventualitatea adoptării unei legi de graţiere pentru unele infracţiuni şi amnistie pentru alte infracţiuni, cu condiţia ca infracţiunile în cauză să fie de o gravitate mică sau moderată”, se arată într-un comunicat al APR.

Pentru că e curios totuşi ca procurorii să susţină amnistia penală, promisă în campanie doar de partidul Vlad Ţepeş al fugarului de acum Sebastian Ghiţă, în loc sa îşi dorească să-i tragă la răspundere pe cei care încalcă legea, România Curată l-a contactat pe liderul Asociaţiei Procurorilor din România, Constantin Sima, şi l-a întrebat de ce susţine amnistia şi pentru ce infracţiuni. Constantin Sima este procuror la Parchetul General şi e în cărţi pentru un post de secretar de stat în Ministerul Justiţiei, ca şi fosta şefă a CSM, Oana Schmidt Hăineală.

puscarie 1România Curată: De ce Asociaţia Procurorilor susţine amnistia penală? Ce infracţiuni ar putea fi vizate de amnistie?

Constantin Sima: Discuţia a fost una generală despre cele două instituţii ale dreptului penal care se cheamă amnistia şi graţierea. De principiu, câtă vreme aceste instituţii figurează în legea penală, nu ne vom pronunţa împotriva lor. Dar avem în vedere că circă 30 la sută din populaţia penitenciarelor este trimisă acolo în urma unor condamnări pentru o criminalitate minoră. Toată literatura de specialitate spune că nu e deloc indicat ca cei condamnaţi pentru crime minore, pentru infracţiuni minore, să rămână multă vreme în penitenciar. Nu s-a discutat nici de infracţiunile care sunt de competenţa DNA, nici de cele de cele de competenţa DIICOT. În opinia mea, în niciun caz acestea nu vor figura într-o lege de amnistie şi graţiere~.

România Curată: Dar care infracţiuni ar putea fi vizate de amnistie?

Sima: Să zicem infracţiuni la legea circulaţiei, să zicem delicte minore, să zicem orice altfel de infracţiuni. Dar cum se procedează? Înainte de a adopta o lege de amnistie şi graţiere se întocmeşte un studiu pe baza infracţiunilor sau pe baza populaţiei penitenciarelor, se examinează care sunt coordonatele majore şi care sunt cerinţele de politică penală ale momentului şi, în raport de aceasta, se fac nişte propuneri, care vor fi înaintate Parlamentului şi care va decide. În niciun caz nu poate fi vorba de infracţiuni de violenţă, de corupţie sau criminalitate organizată.

România Curată: S-a speculat că ar putea fi o lege a amnistiei dată, de exemplu, pentru dl. Dragnea.

Sima: Nu ştiu dacă dl. Dragnea are nevoie de o lege a amnistiei pentru că acolo este o condamnare cu suspendare care oricum beneficiază de reabilitare de drept la trecerea termenului de încercare care i s-a acordat de către instanţă.

România Curată: Dar i s-ar şterge cazierul dacă ar fi vizat de o amnistie.

Sima: I se şterge automat fiind reabilitat de drept la trecerea termenului de încercare.

România Curată: Da, dar în 2020.

Sima: Nu ştiu, nu s-au discutat probleme de persoane, s-au discutat probleme de principiu, nu dl. Dragnea, nu dl. Voiculescu, nu altcineva. Nu e normal ca la o asemenea discuţie să se dea exemple personale. Şi oricum condiţiile pe care le-am pus eu au fost să nu vizeze infracţiunile de corupţie şi violenţă pentru care luptă DNA-ul şi DIICOT-ul şi care sunt supuse monitorizării UE.

România Curată: Cei de la AMR şi UNJR consideră că doar graţierea ar fi necesară pentru rezolvarea aglomeraţiei din penitenciare. Dvs. de ce consideraţi că şi amnistia ar fi o soluţie pentru această problemă?

Sima: Amnistia şterge unele infracţiuni minore care grevează cazierul celor în cauză şi îi împiedică să se reintegreze total în viaţa socială sau familială. Oricum problema aceasta nu se va hotări la MJ, după cum ştiţi, constituţional, amnistia şi graţierea se hotărăsc prin lege la Parlament.

România Curată: Se confirmă informaţia că aţi putea fi numit secretar de stat la MJ?

Sima: Nu ştiu. Deocamdată nu.

România Curată
: Dar vă doriţi un astfel de post?

Sima: Da, de ce nu, dacă mi se va propune, sigur”, a declarat procurorul Constantin Sima, liderul APR, pentru România Curată.

puscarie 2

Asociaţiile judecătorilor susţin doar graţierea, nu şi amnistia penală

În ceea ce privește celelalte două organizații, UNJR şi AMR, acestea au explicat printr-un comunicat comun de presă de ce susţin graţierea, însă nu amnistia penală.

“Dacă graţierea are ca efect “iertarea de pedeapsă” şi este folosită, într-adevăr, şi ca soluţie în cazul suprapopulării penitenciarelor, pedeapsa aplicată nemaiexecutându-se, în cazul amnistiei efectele sunt mult mai puternice.

Amnistia e o cauză de încetare a procesului penal şi şterge consecinţele acestuia, inclusiv pedepsele complementare, acordându-se, de regulă, pentru anumite tipuri de infracţiuni, la schimbarea unor regimuri politice când noua viziune ori noua realitate impune iertarea lor.

Ca atare, este evident că justificarea aministiei prin supra-aglomerarea penitenciarelor este un argument fals şi folosit periculos în acest context, astfel încât asociaţiile resping categoric o astfel de măsură.

În ceea ce priveşte o eventuală graţiere, însă, măsură este justificată de supra-aglomerarea şi condiţiile inumane din penitenciare, lucru evidenţiat de repetatele condamnări la CEDO.

În opinia UNJR şi AMR, o eventuală lege de graţiere trebuie să vizeze doar infracţiuni cu un redus grad de pericol social şi care să excluda infracţiunile de corupţie. În vederea găsirii celei mai bune forme pentru o asemenea lege a graţierii ar fi binevenită o dezbatere publică, purtată cu argumente factuale şi raţionale”, arată AMR şi UNJR.

Şefa DNA şi procurorul general se opun unei legi a amnistiei şi graţierii

“Nu este necesară nicio lege a graţierii şi amnistiei. Noi trebuie să combatem criminalitatea, corupţia şi să recuperăm bunurile însuşite de infractori”, a subliniat procurorul general Augustin Lazar.

Laura Codruţa Kovesi a afirmat şi ea că nu este de acord ca o lege a graţierii şi amnistiei să vizeze “infracţiuni de competenţa DNA”.

Şeful statului: o lege a amnistiei şi graţierii ar fi o “catastrofă”

“Un astfel de demers, o lege a amnistiei şi graţierii  – care ar spăla păcatele nu numai unor hoţi care pot fi periculoşi (…), dar care ar albi dosarele politicenilor – ar fi o catastrofă pentru democraţia românească. Dacăa ar exista o astfel de initiaţivă eu m-aş opune cu toată greutatea şi puterea funcţiei prezidenţiale”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis la CSM săptămâna trecută.

Ministrul Justiţiei: o lege a amnistiei şi graţierii ar fi “de bun augur”

“O lege a amnistiei şi graţierii nu a fost promovată de noi în campania electorală, dar o astfel de lege discutată în Parlament e de bun augur”, a declarat ministrul Justiţiei, Florin Iordache, după audierile în comisii în Parlament, săptămâna trecută.


Recomandări

One thought on “Lege pentru amnistie și grațiere sau doar pentru grațiere? Poziție ciudată pe acest subiect a Asociației Procurorilor din România

  1. Pingback: Ministrul Justiției nu susține amnistia, dar vrea grațiere cu excepția „corupției și faptelor grave contra persoanei” | România curată

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *