Romania Curată

Lansarea raportului SAR 2012 Dezbatere publica pe trei teme principale: aderarea la zona euro, cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene si redresarea sistemului de sanatate

Societatea Academică din România a lansat astazi, joi, 5 aprilie, ora 11:00, in Spatiul Public European (str. Vasile Lascar, nr. 31), Raportul anual de analiză şi prognoză 2012. Dintre temele de interes actual, SAR a ales 3 mari provocări pentru această perioadă: adoptarea euro, coordonarea fondurilor structurale din Programul Operaţional Regional (POR) între nivelul central şi cel regional şi reforma în sănătate.

Vizionati aici prezentarea raportului la TVR.

Principalii actori politici şi parteneri sociali au fost invitaţi să se pronunţe asupra unor întrebări precum:

1. E sau nu în interesul României să amâne aderarea la zona euro?
2. Cum a afectat planificarea fondurilor europene şi centralizarea cadrului instituţional de gestionare a Programului Operaţional Regional absorbţia pe acest program şi ce trebuie făcut mai departe?
3. Ce măsuri pot şi trebuie adoptate pentru adresarea problemei subfinanţării sistemului de sănătate?

Raportul SAR arată un optimism moderat pentru anul 2012. Păstrarea controlului strict asupra cheltuielilor bugetare, menţinerea acordului cu FMI, creşterea impactului fondurilor europene şi găsirea unor surse de finanţare suplimentară a unor sectoare publice vitale precum sănătatea sunt condiţiile specialiştilor SAR pentru redresarea şi dezvoltarea României. Cheltuielile pentru câştigarea de sprijin electoral sunt văzute drept cel mai mare risc pe termen apropiat. În perspectivă, raportul este sceptic faţă de capacitatea României de a-şi creşte avantajele şi a deveni competitivă în zona euro înainte de anul 2020.

Prezentatorii şi invitaţii care au dezbatut temele raportului au fost Sorin Paveliu, expertul SAR pe sănătate, Florin Cîţu, analist economic, Vasile Cepoi, Secretar de stat la Ministerul Sănătăţii, Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică şi Sorin Pâslaru, redactor şef al Ziarului Financiar. Evenimentul a fost moderat de Alina Mungiu-Pippidi, preşedintele SAR. Au fost alaturi de noi si studenti, membri ai ANOSR. Dovada a interesului starnit de lansarea Raportului SAR, sala s-a dovedit, in cele din urma, neincapatoare.

Voi ce credeti, stimati cititori: este sau nu în interesul României să amâne aderarea la zona euro? Cum vedeti rezolvarea problemei subfinantarii sistemului de sanatate? Cum poate fi crescut gradul de absorbtie al fondurilor europene?

Puteti citi si descarca:
Continutul sumarului executiv
Continutul Capitolului 1 – Prognoze – Optimism moderat pentru 2012
Continutul Capitolului 2 – Euro, mai devreme sau mai tarziu?
Continutul Capitolului 3 – Ce ce ne alegem din fondurile europene pentru dezvoltare regionala si de ce?
Continutul Capitolului 4 – Eterna problema a subfinantarii sistemului de sanatate – proiectii pentru 2012
Continutul integral al Raportului SAR Romania 2012

Cititi si descarcati sinteza si grafice incluse in Raportul SAR Romania 2012

Iata care sunt principalele concluzii

1. Raportul de analiză şi prognoză al SAR este de un optimism prudent pentru anul 2012. Păstrarea controlului strict asupra cheltuielilor bugetare, menţinerea acordului cu FMI şi creşterea impactului fondurilor europene sunt condiţiile experţilor SAR pentru redresarea şi dezvoltarea României. Cheltuielile pentru câştigarea de sprijin electoral sunt văzute drept cel mai mare risc pe termen apropiat. În perspectivă mai lungă raportul este sceptic faţă de capacitatea României de a-şi creşte avantajele şi a deveni competitivă în zona euro înainte de anul 2020.
2. Prima secţiune a raportului SAR conţine prognozele economice pe anul 2012 şi întrebările la care a răspuns un panel de experţi provenind din mediul public sau privat, analişti sau practicieni.
Măsura absolut necesară pe care trebuie să o ia guvernul şi care a găsit cel mai mare consens în panelul SAR este cea de reducere a contribuţiilor sociale. Regândirea politicilor salariale, prin diminuarea CAS şi CASS mai întâi într-un procent mic, cu anunţarea unui calendar multianual de
scăderi ulterioare, pare a fi direcţia de stimulare care ar beneficia economiei.

Accelerarea absorbţiei fondurilor europene este în continuare nominalizată ca o măsură urgentă. Mai mult, aceasta trebuie săfie însoţită de instrumente de responsabilizare a instituţiilor publice care au în derulare asemenea proiecte – prefecturi, consilii judeţene sau primării.
Nu în ultimul rând, panelul de experţi indică încăo dată ca sursă de probleme în economie corupţia şi întreprinderile de stat ineficiente şi clientelare. Aşadar, e nevoie de restructurarea drastic a sectorului public şi a companiilor de stat şi eliminarea stimulilor nepotriviţi, generatori de privilegii.

Guvernul actual nu trebuie să realizeze investiţii în exces, nu trebuie să crească cheltuielile publice
deoarece ar avea ca efect doar o redistribuţie a resurselor existente, în detrimentul sectorului privat şi ar servi clientelismului politic. O altă măsură nocivă care trebuie evitată este ieşirea din acordul cu FMI. Fondul Monetar şi condiţionalităţile impuse de acesta sunt văzute ca garanţi ai evitării derapajelor fiscale şi monetare din partea autorităţilor publice.

Recomandarea care a reunit cea mai mare parte a panelului este ca trecerea la euro să se realizeze în următorii 10 ani. Economia românească nu este pregătită încă să facă faţă cerinţelor de competitivitate presupuse de zona euro şi sunt necesare restructurări ale economiei înainte de a trece testul de foc. Mai mult, evenimentele recente ne dau de înţeles că zona euro va suferi transformări şi restructurări, în prezent fiind benefic pentru România să se situeze în afara ei.
3. Secţiunea a doua a raportului răspunde la întrebarea dacă e sau nu în interesul României să amâne aderarea la zona euro. Criza economica globala care a început în 2007 şi afectează România din 2008 a scos la suprafaţă o mulţime de ineficienţe atât ale sistemelor monetare globale, cât şi ale sistemelor prin care politicile economice reacţionează în astfel de situaţii. Între acestea, structura pe care s-a construit zona euro a fost cel mai grav afectată.

Adoptarea monedei euro implică atât costuri cât şi beneficii teoretice pentru economia românească. În acelaşi timp, exemple precum Grecia, Portugalia, Irlanda şi Spania ridică foarte multe semne de întrebare în legătură cu beneficiile concrete ale aderării la zona euro şi, mai mult, o mare parte din ţările care erau pregătite să intre în Uniunea Economică şi Monetară (UEM) au decis să amâne adoptarea monedei unice. România a făcut asta în 2010, iar acum data oficială de aderare la zona euro este 2015, motivul principal invocat de oficialităţi fiind criza economică. În realitate, România nu avea cum să îndeplinească condiţiile nominale impuse de tratatul de la Maastricht până în 2012. Este oare şi 2015 prea devreme? Sau, mai bine zis, în condiţiile actuale, mai este adoptarea euro o opţiune pentru România, având în vedere că zona euro se luptă să supravieţuiască?
Statele din aşa numitul grup PIIGS oferă o motivaţie pentru amânarea aderării la UEM. Experienţa acestora după adoptarea monedei unice a arătat că restructurarea reală a economiei în interiorul zonei euro este bruscă şi cu costuri foarte mari – şomaj, scăderea producţiei. În acelaşi timp, recuperarea după o asemenea restructurare este lentă, mult mai lentă decât dacă ţara ar fi parcurs această perioadă în afara zonei euro.

Teoretic aderararea la zona euro ar trebui să conducă la creşterea volumului exporturilor către această zonă. Dar, cum competitivitatea produselor româneşti nu ar mai putea fi îmbunătăţită printr-un curs de schimb depreciat, ar fi nevoie de o industrie a exporturilor mult mai productivă. În primă fază, există riscul ca exporturile României către statele din zona euro să scadă după aderarea la UEM. Experienţa ţărilor din zona euro arată că este foarte greu să treci din postura de importator net în cea de exportator net odată cu intrarea în UEM.

În România, costul cu forţa de muncă pe angajat este mai mare decât media UE şi, în loc să se apropie de cel al Germaniei sau de media UE, continuă să crească. Anii de criză economic nu au afectat cu nimic acest cost, deşi pentru ţările din PIIGS el a cunoscut o diminuare agresivă de la maximul atins în 2008. Avem mult mai multe ajustări de făcut, în afara celor nominale – ţara noastră trebuie să devină competitivă pentru a se dezvolta în interiorul zonei euro, iar pentru aceasta trebuie să crească productivitatea, atât a forţei de muncă cât şi a capitalului.

România este foarte aproape de îndeplinirea criteriilor nominale ale tratatului de la Maastricht, dar cifrele arată că suntem astăzi într-o situaţie mult mai precară decât erau ţările PIIGS la momentul aderării lor la zona euro. Pentru a evita o soartă similar România ar trebui să adopte moneda unică în momentul în care economia va fi mai aproape de zona euro din punct de vedere al criteriilor de convergenţă reală şi nu doar din punct de vedere al celor de convergenţă nominală. Cel mai probabil după 2020.
4. Una din măsurile considerate încă esenţială pentru ţara noastră e reprezentată de accelerarea absorbţiei fondurilor europene. Prin urmare, a treia secţiune din raportul SAR încearcă să vadă cu ce ne alegem din fondurile europene pentru dezvoltare regionala şi de ce. La cinci ani după aderarea la Uniunea Europeană, România şi Bulgaria se află în continuare la coada clasamentului nu numai în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, cât şi atingerea ţintelor stabilite în vederea dezvoltării regionale echilibrate până în anul 2015. Acest raport identifică două cauze majore ce reprezintă impedimente pentru buna implementare a Programului Operaţional Regional 2007 – 2013 fără a căror rezolvare e imposibilă îmbunătăţirea capacităţii administrative a Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională pentru următoarea Programare Financiară 2014 – 2020:
– Slaba corelare între obiectivele Planului Naţional de Dezvoltare, ţintele Programului în cauză şi rezultatele proiectelor la nivel regional;
– Abordarea centralizată din prezent nu permite regiunilor să prioritizeze proiectele în funcţie de nevoile locale de dezvoltare şi nici nu încurajează consolidarea capacităţii administrative a acestora în vederea viitoarei perioade de programare.
Aceste cauze fac ca impactul fondurilor destinate dezvoltării să fie mai scăzut decât era programat, în ciuda ratei de absorbţie relativ mai bună din POR comparativ cu alte fonduri europene. În acest stadiu, deşi autorităţile dispun de studii suficiente pentru a cunoaşte problemele, nu se mai pot adopta măsuri salvatoare în vederea atingerii tuturor ţintelor pre-stabilite, dar pentru perioada 2014 – 2020 structura instituţională, legală şi procedural trebuie să fie regândită în favoarea unei mai bune descentralizări regionale.
5. Ultima secţiune tratează modul de cheltuire a banului public şi eterna problem a subfinanţării sistemului de sănătate. În pofida declaraţiilor oficiale, schimbarea în sănătate pare a fi fost lăsată moştenire pentru guvernul care va rezulta în urma alegerilor parlamentare viitoare fiind amânată luarea unor măsuri adecvate în acest an. Contradicţia fundamentala între iniţiatorii proiectului legii sănătăţii retrase în luna ianuarie şi contestatarii acestuia este legată de finanţarea sistemului. Cei dintâi considera că s-a atins o limită a finanţării peste care nu se poate trece şi există soluţii pentru o cheltuire mai eficientă în limitele aceluiaşi buget în contradicţie cu cei care susţin că este strict necesară o finanţare suplimentară fară de care măsurile de eficientizare sunt un paleativ. Recomandările raportului includ opţiuni necesare în ambele direcţii, însă poziţia raportului este că fără o serie de măsuri asumate politic pentru creşterea finanţărilor la sistemul de sănătate, opţiunile pentru readministrarea resurselor deja existente nu vor putea genera îmbunătăţiri.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Lansarea raportului SAR 2012 Dezbatere publica pe trei teme principale: aderarea la zona euro, cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene si redresarea sistemului de sanatate

  1. Corina Costache

    Ar trebui in primul rand sa fie redeschise spitalele din mediul rural pe care Boc le-a vrut camine pentru batrani. Se chinuie si mor oameni din cauza incompetentei si hotiei din sistem.

    Reply
  2. george

    nu se combate niciodata sistemul , atata timp cand buzunarele doctorilor sunt pline de spaga , spaga primita de la populatia ipocrita care da lectii de morala!

    Reply
  3. Ionita N. Ion

    Apreciez ca toate cele trei teme dezbatute sunt actuale si foarte importante pentru Romania. Concluziile la care s-a ajuns, pentru fiecare tema, sunt corect fundamentate, iar propunerile sunt fezabile. Regret ca nu am primit din timp e-mail-ul pentru a putea participa si eu. Raportul, prin continutul sau, reprezinta un document valoros pentru guvernanti. Sugerez SAR o dezbatere asemanatoare pentru stabilirea modalitatilor de valorificare a resurselor naturale ale tarii, o tema urgenta si de cea mai mare importanta pentru viitorul tarii. Felicitari si multumiri Doamnei Pippidi.

    Reply
  4. Gabriela Vlasie

    Raportul SAR 2012 prezinta concluzii pertinente si realiste asupra unor probleme dureroase ale romanilor.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *