La finalul primului festival antifracking din România, ManiFest, desfășurat în comuna vasluiană Puiești, organizatorii și participanții au decis să lase în urma lor o fântână. De asemenea, ai au anunţat că pe terenul unde a avut loc festivalul va fi menţinută o “tabără de rezistență antifracturare”, unde vor asigura permanenţa activişti de mediu dar şi localnici care se opun intenţiei companiei Chevron de a amplasa acolo o sondă pentru explorarea gazelor de şist.
Fântâna va fi săpată cu sprijinul autorităţilor locale, lângă locul în care a fost înălţată, tot simbolic, şi o troiţă. Ideea de forare a unui puț a pornit după ce participanții la festival au lăudat calitatea apei din zonă. “Din fântână pot fi prelevate probe de apă înainte şi după instalarea sondei, în cazul nedorit al instalării acesteia, în ciuda opoziţiei puternice a comunităţii.”, spun cei din echipa ManiFest, formată din Hetti Benedek, președintele Grupului de Intervenție Civică (GIC), Maria Olteanu, din grupul ”Fără Fracturare” și Marius Ignat, de la Rezistența Pungești. Deşi organizat într-un timp record şi cu resurse limitate, organizatorii spun că în cele trei zile de festival peste 1.000 de activişti şi localnici au luat parte la evenimente.
“Muzica şi arta pot fi scânteia unei revoluţii”
Activiști din toată țara, artiști și localnici s-au întâlnit în comuna vasluiană pentru a se cunoaște, pentru a face schimb de informații și pentru a consolida rezistența în fața exploatării prin fracturare hidraulică a gazelor de șist. Organizatorii consideră această primă ediţie a ManiFEST ca un precedent de succes pentru a continua acest proiect cultural-activist. La ManiFEST au participat activişti din toată ţara şi din diaspora (Belgia, Franţa, Italia, Germania, Canada), tineri din zona Moldovei şi mai ales reprezentanţi ai comunităţii din Puieşti. “Festivalul a avut loc într-un spaţiu simbolic, pe terenul domnului consilier Roma David, situat în proximitatea perimetrului unde Chevron deţine autorizaţiile pentru amplasarea unei sonde de explorare pentru gaze de şist. Ca şi activiştii, şi zecile de artişti veniţi să cânte pro-bono de la sute de kilometri, uneori refuzând contracte bănoase, au acceptat invitaţia organizatorilor, convinşi că muzica şi arta în general pot fi scânteia unei revoluţii, inclusiv în plan personal. Au urcat pe scenă artişti de toate vârstele şi genurile muzicale, toţi venind să transmită acelaşi mesaj: În România nu se fracturează!”, se arată în comunicatul organizatorilor.
La Puiești au cântat artiști din zona Vasluiului (Afty, Rotaru, Gotic, No name band), dar și artişti de renume național precum Harry Tavitian, Mihai Iordache, Maria Răducanu, Aria Urbană, El Negro, Soul Serenade, Aud Band, Clay Windham, Fine it’s Pink, Baba Dochia, STEMA, Crowd Control, Lish sau Taissia. “Sperăm ca lupta voastră să aibă un sfârşit fericit şi fie ca pământul, apa şi aerul din jurul Puieştiului să rămână curate”, a declarat Petar Tchouhov, artist și activist din Bulgaria.
Luptă prin mijloace pașnice
În paralel cu muzica, au avut loc la Puiești ateliere de dezbateri despre energiile regenerabile şi agricultura tradiţională, precum şi discuții despre lupta grecilor de la Save Skouries împotriva mineritului cu cianuri. La festival au venit și oameni din Pungești, prima localitate din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile, care au povestit despre rezistența localității şi au transmis mesaje de încurajare celor din Puieşti. “Între activiştii din ţară şi reprezentanţii comunităţii s-au consolidat legături care ar trebui să împiedice, printr-un mecanism de avertizare timpurie, repetarea situaţiei grave de la Pungeşti. Ca şi la Pungeşti, puieştenii informaţi sunt conştienţi că trebuie să lupte prin toate mijloacele paşnice pentru a îşi apăra pământul şi apa”, mai spun promotorii ManiFest. Aleşii locali dar şi fruntașii satului s-au angajat să se implice în informarea şi activarea comunităţii în cazul în care nu se va respecta voinţa comunităţii cu privire la o posibilă instalare a sondei Chevron. De altfel, festivalul a fost organizat cu sprijinul Primăriei Puieşti și din donaţii ale unor persoane fizice, întrucât, spun organizatorii, firmele sunt reticente în a-și asocia numele cu asemenea campanii civice, de teama represaliilor din partea instituţiilor statului.
