Adrian Popescu

Kovesi: De peste un an şi jumătate suntem efectiv sub asalt

Șefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că atât ea, cât şi colegii ei simt de peste un an şi jumătate că se află „sub un asalt” în ceea ce priveşte activitatea pe care o desfășoară. La o dezbatere privind legile justiției, Kovesi a subliniat că, aşa cum nu există direcţii speciale de investigare a infracţiunilor poliţiştilor sau primarilor, nu îşi are rostul nici o direcţie specială care să investigheze infracţiunile magistraţilor. Procurorul şef al DNA a mai arătat că „niciodată pentru legile Justiţiei nu a existat o comisie specială”.

Kovesi: agresiunea se manifestă prin hărţuiri, prin intimidări, prin fake-news

„Cred că suntem cu toţii conştienţi de gravitatea situaţiei în care ne aflăm. Cel puţin noi, ca instituţie, atât eu şi colegii mei, cât şi instituţional reacţionăm doar prin metodele şi prin posibilităţile pe care le avem. (…) Simţim cu toţii, cel puţin de peste un an şi jumătate, că suntem efectiv sub un asalt, care se manifestă prin hărţuiri, prin intimidări, prin încercări de intimidare, că nu-şi ating scopul, prin critici uneori obiective, dar de cele mai multe ori nu, prin acel fenomen de fake-news şi la care noi nu putem să reacţionăm decât instituţional”, a spus Kovesi, citată de Agerpres, la dezbaterea privind legile justiţiei.

Kovesi a arătat că singurul lucru pe care îl poate face DNA, ca instituţie, este să susţină declaraţii publice şi să explice efectele unor modificări ale legii.

„Instituţional, ce putem face? Legi nu putem face, dar putem să ne exprimăm puncte de vedere. Putem să analizăm proiectele de legi, putem să identificăm vulnerabilităţile, să identificăm riscurile şi să explicăm, tehnic sau mai puţin tehnic, care sunt consecinţele. (…) Putem să tragem un semnal de alarmă şi să spunem dacă statul român vrea ca DNA să investigheze doar fapte mărunte şi adoptă legi în sensul ăsta, da… Dacă în statul român se doreşte ca miniştri, secretari de stat şi persoane care deţin funcţii politice să nu mai poată fi cercetate pentru că ministrul Justiţiei va fi colegul lor de partid şi va trimite inspecţia peste procuror, da, putem să spunem aceste lucruri, dar noi mai mult decât atât nu putem face”, a spus Kovesi.

Pe de altă parte, procurorul-şef al DNA a avertizat că există o încercare de a creşte autoritatea ministrului Justiţiei asupra activităţii procurorilor, ceea ce va afecta grav independenţa acestora.

„În ceea ce priveşte punctul nostru de vedere, am susţinut încă de la proiectul din 23 august că există o încercare de a creşte autoritatea ministrului Justiţiei asupra activităţii procurorilor, ceea ce va afecta grav independenţa procurorilor şi nu numai”, a declarat Kovesi.

Există trei chestiuni esenţiale în cele două proiecte, care, dacă vor fi adoptate în această formă, vor duce la acest efect, de afectare gravă a independenţei procurorilor: trecerea Inspecţiei Judiciare sub autoritatea ministrului Justiţiei, modificarea condiţiilor privind răspunderea materială a magistraţilor (…) şi înfiinţarea Direcţiei speciale de cercetare a magistraţilor”, a mai declarat Kovesi.

Ea a arătat că, aşa cum nu există direcţii speciale de investigare a infracţiunilor poliţiştilor sau primarilor, nu îşi are rostul nici o direcţie specială care să investigheze infracţiunile magistraţilor. „S-a spus în mod fals că DNA se opune acestei modificări pentru că ar pierde competenţa. Haideţi să ne uităm pe cifre. (…) În 12 ani au fost condamnaţi definitiv 88 magistraţi – 44 de procurori, 43 de judecători şi un magistrat asistent. Dacă pentru 88 de persoane condamnate în 12 ani trebuie sa înfiinţăm o direcţie specială… În aceeaşi perioadă de timp avem 575 de ofiţeri de poliţie condamnaţi, 121 de lucrători vamali, 106 primari de comune, oraşe şi municipii. Ce o sa facem, dacă avem de 10 ori mai mulţi poliţişti condamnaţi o să facem direcţie pentru investigarea poliţiştilor, direcţie pentru investigarea primarilor, direcţie pentru investigarea lucrătorilor vamali?„.

Ea a afirmat că lipseşte o notă de fundamentare, lipseşte un studiu de impact din care să reiasă motivaţia pentru care astfel de modificări au fost incluse în aceste proiecte de legi.

În ceea ce priveşte modificarea Codului Penal, procurorul şef al DNA a remarcat că modificarea principală ar viza infracţiunile de abuz în serviciu. 

„Avem o decizie care este deja cunoscută de toată lumea privind abuzul în serviciu (…) Aceste efecte ale deciziei Curţii nu sunt neapărat chestiuni care ţin neapărat de activitatea DNA, ci vizează întreaga societate. Anul trecut, în rechizitoriile pe care DNA le-a întocmit doar pe chestiuni de abuz în serviciu, sechestrele instituite de procurori au fost de 263 milioane de euro. În acest an, ca urmare a deciziei CCR privind abuzul în serviciu, 245 dosare au fost clasate (…) şi 188 milioane de euro care au fost prejudiciu în aceste dosare rămân nerecuperate şi aceste fapte nu mai pot fi investigate. Deci vorbim de un tip de infracţionalitate care din păcate este repetitivă (…) şi care nu mai poate fi investigată de DNA pe viitor pentru că avem o decizie a CCR. Haideţi să ne imaginăm dacă aceste efecte s-au produs doar ca urmare a unei decizii CCR, ce se întâmplă dacă modificăm şi noţiunea de funcţionar public, dacă instituim şi un prag minim la abuzul în serviciu sau da că facem şi alte modificări legate de dezincriminarea infracţiunii de abuz în serviciu împreună cu cea de luare de mită”, a afirmat Kovesi.

Procurorul şef al DNA a mai arătat că „niciodată pentru legile Justiţiei nu a existat o comisie specială”.

„Nu neagă nimeni dreptul Parlamentului şi este dreptul Parlamentului de a iniţia legi, nu neagă nimeni dreptul Parlamentului de a modifica legi, de a iniţia proiecte legislative, (…) de a înfiinţa diverse comisii, dar constatăm aici că avem o comisie specială. Niciodată pentru legile Justiţiei nu a existat o comisie specială, întotdeauna legile organice s-au discutat în comisiile juridice şi apoi în plenul celor două Camere. Vedem că este o procedură deosebită în Parlament, o procedură de urgenţă, motiv pentru care şi avizul solicitat de la CSM a fost unul în sistem de urgenţă. (…) Ceea ce toţi magistraţii au contestat a fost modul în care se încearcă modificarea, prin lipsă totală de transparenţă şi consultare„, a mai declarat Kovesi.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

12 thoughts on “Kovesi: De peste un an şi jumătate suntem efectiv sub asalt

  1. M. G.

    O directie specializata pentru cercetarea infractiunilor facute de magistrati este necesara! Este foarte necesara chiar pentru ca e preferabil sa nu fie pedepsiti un milion de vinovati decat sa fie pedepsit un singur nevinovat. Pentru acel singur nevinovat cineva trebuie sa raspunda. Privind peisajul sumbru al justitiei romanesti dominata de patima, de materialism si de angajare partizana impresia este ca sunt multe cercetari penale si verdicte date cu adresa. Dupa revolutie am avut impresia ca am castigat respectarea drepturilor omului. Astazi dr. omului sunt considerate neimportante, important este sa se prinda un vinovat. Oricine are de-a face cu justitia se plange de ceva. Procurorii se cred dumnezei pe care nimeni nu ii poate controla. Teoria spune ca indicele de coruptie din randul celor care impart dreptatea este identic cu indicele de coruptie al celor carora li se face dreptate. Din acest punct de vedere numarul magistratilor gasiti vinovati in ultimii 10 ani este mult sub cifra care ar trebui sa fie.
    Primul si singurul atribut obligatoriu al statului este impartimea dreptatii si impunerea ei cu forta. Toate celelalte atributiuni ale statului sunt mai mult sau mai putin facultative. Pentru a fi siguri ca legea este aplicata si a da incredere cetatenilor in justitie banii dati pentru o directie specializata pentru cercetarea magistratilor se justifica din plin. Cei care contesta necesitatea acestei directii nu au alt argument decat necesitatea. Este un argument fara greutate. Magistratii nu sunt ingeri si nici nu exista pt ei ci pentru ca societatea are nevoie de dreptate. Dreptate in primul rand abia apoi bani si razbunare. Azi insa multimea vrea in primul rand razbunare !!

    Reply
    • Dan_Bruma

      Hai pe bune! Date cu adresa. Si daca sint date cu adresa si judecatorul nu gaseste nimic atunci se da NUP. Sint mii de astfel de dosare date cu adresa in RO pentru oameni obisnuiti, de ce nu ar fi si dosare date cu adresa pentru oameni politici? Judecatorul este cel care decide vinovatia sau nevinovatia. Asa ca mai incet cu discutiile astea inutile despre „dosare date cu adresa” Daca esti nevinovat mergi in fata judecatorului si îti obtii nevinovatia în mod oficial. Gata. Stop cu blablablaul asta asurzitor despre „dosare cu adresa”

      Reply
    • Daniel

      Da. sustin . Un garajist daca greseste e tras la raspundere. De ce nu si procurorii si judecatorii ?
      Unde e egalitatea in fata legii ? Adica unii sunt mai egali decat eilalti?
      De aceea e justitia putreda pana sus.
      Sau , ati uitat de judecaorii ICCJ prinsi cu mita, trafic de influenta etc ? Cum se musamalizeaza intre magitrati ?

      Reply
  2. Cyn

    Normal că sunteți sub asalt! Dacă n-ați cerut dublarea – triplarea – cvadruplarea numărului de angajați și dacă n-ați dat drumul TUTUROR dosarelor, în ordinea în care au venit!
    Selectiv ați lucrat, selectiv vă lucrează!

    Reply
  3. Adrian

    Unde e feicniuz că investigația Belina a pornit de la Olaf? Măcar acum ar putea denea să extindă investigațiile la toate balastierele deghizate în iazuri

    Reply
  4. Dumitru

    „La o dezbatere privind legile justiției…” Kovesi participa la dezbateri ? Vreti sa spuneti ca se expune la opinii contradictorii ? Nu cred, pentru ca n-a facut-o niciodata. Dealtfel, articolul nu precizeaza unde a avut loc aceasta dezbatere, si cu cine a discutat in contradictoriu Mme Kovesi.

    Reply
    • Dumitru

      Addendum : imi dau seama ca tinerii frumosi si liberi, ca si parintii lor crescuti in comunism, s-ar putea sa nu inteleaga ce e o dezbatere. Cuvantul vine din francezul „débattre” care la origine inseamna „a discuta in contradictoriu”. In Romania, asa-zisele „dezbateri” comuniste au impamantenit intelegerea ca o dezbatere poate fi inclusiv o suma de politruci care fac propaganda pentru o masura impusa de PCR (in cazul nostru rolul PCR e luat de sistemul securist DNA+SRI). Dar ar fi momentul sa revenim la intelesul adevarat…

      Reply
  5. Dumitru Drinceanu

    Nu ar trebui ca nici o institutie – inclusiv politie, primari sau procurori, finantisti sau vamesi, doctori, etc – sa nu fie exceptata de la un control specializat si neutru si, mai ales, celui public ECHIDISTANT. Sigur insa ca de aici si pana la ceea ce se urmareste concertat si unidirectionat, este distanta mare care demonstreaza lupta decisiva pentru subordonarea justitiei unui ministru, deci guvernului, adica partidului de guvernamant, politicului. Vadit. De aceea este intrigata intelectualitatea care mai reuseste sa ramana neutra politica si libera spiritual, precum si ambasadele si organismele internationale la care am aderat fara merite speciale, ci numai prin pozitia geostrategica. Providential ar fi sa stim sa pastram increderea acestor organisme si sa ramanem consecvent, daca vrem ca peste vreo suta de ani sa dovedim ca suntem de sorginte preponderent europeana si nu un melanj balcanic-oriental. De ce atat demult? Pentru ca si tarele dobandite dupa sute de ani de influente greco-turcesti si apoi rusesti dispar dupa 100-150 de ani, daca nu exista o emulatie ca la 1848-1920, cand statul modern postnapolenian a civilizat Europa si SUA.

    Reply
  6. Dan_Bruma

    Ceea ce spune Kovesi este foarte clar si logic si în limitele a ceea ce legea îi permite sa spuna si sa faca. Cei care nu sint multumiti de procurorul care acuza un eventual infractor in numele Binelui Public, pentru ca nu trebuie uitat ca un procuror face parte din Ministerul Public, adica acel Minister care apara Interesul public, nu au decat sa-l urmareasca pe acel procuror prin justitie, sa faca plangere impotriva lui. Sint cai prin care un procuror poate sa fie acuzat de practica ilegala, nonconforma, nju e nevoie de o Directie speciala, Kovesi are perfecta dreptate.

    Reply
  7. Alexandru Lazarescu

    Daca Jandarmeria agreseaza protestatarii pasnici este cazul ca protestatarii sa fie protejati de fortele NATO! Alo, se aude, cerem ajutor! Nu lasati Romania sa fie condusa de mafia pro-rusa!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *