Alex Costache

Justiţia nu e în stare să îi pedepsească pe cei care au distrus operele lui Brâncuşi, la Târgu Jiu

Constantin Brâncuşi este cel mai important sculptor al secolului XX recunoscut ca atare peste tot în lume. Numai în România, autoritățile nu doar că nu au fost în stare să achiziționeze „Cumințenia Pământului”, una din celebrele sale lucrări, dar nici nu îi pedepsesc pe cei care au spălat recent cu jet de apă Poarta Sărutului şi au degradat-o.

Vezi aici o fotografie de la muzeul Guggenheim din New York de la ultima expoziţie dedicată sculptorului român

Plângere la CSM

Asociaţia Grupul de Actiune în Interes Public a sesizat CSM în legătură cu – ceea ce numeşte – „evidentul conflict de interese” în care s-ar fi aflat procurorul Ramona Penciu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu. Procuroarea a dispus o soluţie de clasare în cazul funcţionarilor de la Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, responsabili pentru degardarea Porţii Sărutului.

Asociaţia susţine că procuroarea a dispus clasarea dosarului de abuz în serviciu pentru Adriana Andriţoiu, fost manager al Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu pentru că au fost colege vreme de 7 ani la Consiliul Judeţean Gorj.

„Încălcând grav Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, Penciu Ramona Elena nu s-a abţinut de la a-şi cerceta fosta colegă, pe care a proclamat-o ulterior nevinovată”, susţine Asociaţia, care îi reproşează procuroarei că nu s-a abţinut de la soluţionarea dosarului.

Înainte să fie procuroare, între 2005 şi 2013, Ramona Penciu a fost consilier juridic la Consiliul Judeţean Gorj, iar Adriana Andriţoiu a fost referent şi consilier al aceleiaşi instituţii între 2003 şi 2012.

„Apreciem că, neabţinându-se de la a efectua cercetări în Dosarul 6529/P/2013, asupra fostei sale colege împotriva căreia era începută urmărirea penală, Ramona Elena Penciu a încălcat Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi, respectiv, Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

Astfel, potrivit art. 5, al. 2 din Legea 303/2004, „(…) procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii (…)”.. arată Asociaţia.

Contestaţie la Judecătorie

Asociaţia Grupul de Actiune în Interes Public din Târgu Jiu a contestat decizia de clasare a dosarului la Judecătoria Târgu Jiu.

„Prin ordonanţa de clasare se încurajează agresiuni viitoare asupra capodoperelor brâncuşiene, încălcarea legislaţiei în materie de protejarea monumentelor istorice, efectuarea şi recepţionarea de lucrări ilegale, neconforme cu caietele de sarcini.

Nesancţionarea unor astfel de practici şi proclamarea de nevinovăţii în legătură cu ele sunt inacceptabile într-un stat de drept. În condiţiile în care s-a stabilit că agresarea operelor din piatră prin spălare cu jet de apă sub presiune este LEGALĂ, devin cât de poate de hilare cercetările efectuate în prezent de către organele judiciare, în legătură cu scrijelirea Coloanei Infinite, care este mult mai puţin gravă.

Paradoxal, textul ordonanţei de clasare are structura şi conţinutul unui rechizitoriu, în care sunt enumerate gradual argumente în sprijinul vinovăţiei celor care au coordonat spălarea cu jet de apă sub presiune a capodoperelor brâncuşiene, dar se finalizează cu proclamarea nevinovăţiei tuturor celor implicaţi. Spre exemplificare, se reţine că operaţiunea de spălare cu jet de apă sub presiune s-a făcut fără avizul obligatoriu al Ministerului Culturii şi fără a fi prevăzută în caietul de sarcini aferent, care impunea intervenţie asupra operelor prin „periere blândă, aspirare şi suflare”, nicidecum spălare cu jet de apă sub presiune”, arată asociaţia.

Noi probleme la Judecătorie

Contestaţia împotriva deciziei de clasare a fost repartizată judecătorului Claudiu Mărgulescu, şeful Secţiei Penale a Judecătoriei Târgu Jiu. O nouă problema s-a ivit când s-a aflat că soţia judecătorului, Alina Mărgulescu, este chiar avocata fostului manager Adriana Andriţoiu. Până la urmă, judecătorul a formulat cerere de abţinere, însă abia după ce presa a început să pună întrebări. Chiar şi aşa, Asociaţia a cerut suspendarea procesului şi strămutarea la Judecătoria Târgu Jiu.

Ce spune legea

Experţii consultaţi de România Curată au explicat că o eventuală sancţionare a procuroarei Ramona Penciu nu duce automat la redeschiderea dosarului, dar poate ajuta la strămutarea lui. Redeschiderea dosarului o poate face doar instanţa, nu CSM, care e un organ colegial administrativ.

„Orice magistrat trebuie să se abţină să soluţioneze cauze privind prieteni, angajaţi, foşti prieteni, inclusiv ai lui sau ai familiei lui pentru a nu da naştere unor suspiciuni cu privire la corectitudinea şi imparțialitatea lor”, a declarat judecătorul Cristi Danileţ, preşedintele Asociaţiei VedemJust.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Justiţia nu e în stare să îi pedepsească pe cei care au distrus operele lui Brâncuşi, la Târgu Jiu

  1. Spânu

    Am o obiectie privind doar preambulul: „autoritatile nu au fost in stare sa achizitioneze Cumintenia pamantului.”
    In primul moment, si eu am fost siderat de ‘meschinaria’ guvernului Ciolos, care nu s-a indurat sa dea decat jumatate din valoare; ma gandeam, ca tot romanu’, ca e absurd sa te scumpesti la cateva milioane de euro, cand tara asta e atat de bogata, incat se fura continuu pe rupte, si tot mai ramane!
    Apoi, cand am vazut ca trec lunile si colecta populara gafaie tot mai tare, mi-am dat seama ce subtil ni s-a pus oglinda in fatza: astia suntem, nu am fost in stare sa dam un leu de caciula (cam atat venea), cum am dat acum o suta ani un leu pentru Ateneu! Toti credem ca avem o inima de leu in pieptul de arama, care bate rrrromaneste, in realitate, pt majoritatea dintre noi, tara asta nu face nici macar un leu.
    Pentru mine, ramane una din putinele bile albe pt Ciolos…dar si o constatare foarte trista depre trambitatul nostru patriotism!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *