Home Anticoruptie Actualitate

Justitia a inceput sa-i spele pe turnatori

06 Decembrie 2008

Tribunalul Bucuresti a decis ca Dan Trancota, liderul PIN, cunoscut sub numele de cod "Dobrin", nu a fost colaborator al Securitatii pentru ca faptele sale nu au adus atingere "normelor de bun simt". Este prima decizie motivata a unei instante intr-un asemenea caz.


Tribunalul Bucuresti a hotarit ca Dan Trancota, lider PIN, nu a colaborat cu Securitatea, neincalcind drepturile celor pe care i-a urmarit. Este raspunsul formulat la solicitarea CNSAS de constatare a calitatii acestuia de colaborator.


Dan Trancota a semnat, in 17 iunie 1979,  un angajament de colaborare cu Inspectoratul Judetean de Securitate Mehedinti, si isi semna notele informative cu numele conspirativ "Dobrin". El avea sarcina sa supravegheze profesori, medici si o familie apartinind unei secte religioase si sa furnizeze Securitatii informatii despre toti acestia.


Decizia Tribunalului, asa cum reiese din motivarea judecatorului Sorin Vasilescu, presedintele Sectiei Contencios Administrativ si Fiscal a Tribunalului Bucuresti, sustine ca fapta lui Troanca este "reprobabila", dar justificabila prin "situatia politica-sociala a vremii".


"Intr-adevar atitudinea piritului de acceptare a colaborarii cu o astfel de autoritate, precum si activitatile desfasurate de acesta sunt reprobabile si pot fi considerate in neconcordanta cu normele de bun simt si cele privind dreptul la o viata privata si intima. Dar se pune intrebarea, retorica bineinteles, daca exista in aceea perioada recunoasterea unui astfel de drept sau unor norme de bun simt. Raspunsul este de la sine inteles avind in vedere definitia unui stat dictatorial si totalitar cum a fost Romania in perioada 1945-1989", apreciaza judecatorul, citat de Mediafax.


"Intr-o societate in care se traieste permanent cu teama faţa de concetatean, teama indusa de autoritatile statului, nu se poate vorbi decit despre bunul plac al dictatorului si satisfacerea necesitatilor acestuia si grupului de interese pe care il sprijinea. Intr-o astfel de societate, faptul ca piritul a furnizat informatii cu privire la un profesor care isi manifesta admiratia fata de istoria poporului german si a culturii anglo-saxone, cu privire la activitatea profesorului, a doi medici din localitate, cu privire la doctrina religioasă a unei familii nu este de natura a atrage calificarea piritului ca si colaborator al Securitatii", mai arata judecatorul.



Jurnalistii sa stea departe de dosarele turnatorilor


Judecatorii Tribunalului Bucuresti sint deranjati si de faptul ca jurnalistii au acces la dosarele celor acuzati de CNSAS de colaborare cu Securitatea, considerind ca ei ar trebui sa aiba dreptul sa se uite doar in deciziile instantelor.


Concret, referindu-se la Legea CNSAS, judecatorul Sorin Vasilescu consemneaza: „Mijlocul de a face publica o astfel de categorie de sustinatori ai regimului dictatorial lasa insa de dorit sub aspectul faptului ca (...) dintr-un dosar al instantei doar hotarirea pronuntata de judecator este publica“.


In motivare, magistratul isi argumenteaza opinia : „Chiar si reprezentantii mass-media trebuie sa urmeze o procedura birocratica pentru a avea acces la dosar, dar nici in acest caz nu se poate vorbi despre accesul direct al opiniei publice la dosarul instantei, continutul acestuia putind fi denaturat de reprezentantii mass-mediei“.


Hotarirea Tribunalului in cazul Trancota este prima care a fost motivata si care a fost facuta publica.


Reamintim ca pe rolul instantelor se mai afla o serie de dosare prin care CNSAS cere constatarea colaborarii cu Securitate, printre care si cele ale lui Dan Voiculescu si Rodica Stanoiu. Decizia de vineri a magistratilor poate constitui un precedent in aceste cazuri.


Legea deconspirarii Securitatii a fost modificata ca urmare a unei decizii a Curtii Constitutionale in cazul Dan Voiculescu, deconspirat de CNSAS ca informator cu numele de cod "Felix". Prin modificarile operate, CNSAS nu mai da decizii de colaborare cu Securitatea, putind doar sa sesizeze instantele, carora le apartine, de fapt, verdictul final. Jurnalistii, si  nu numai, pot avea acces la dosar in momentul in care acesta ajunge pe masa judecatorilor, precizeaza legea.
 

 

Comentariul dvs.!

1 Calin_continuare 2008-12-07
Deciziile CNSAS trebuie sa fie definitive ! CNSAS-ul trebuie sa-i deconspire pe colaboratorii securitatii. Decizia trebuie sa fie definitiva. Fara posibilitatea de a fi atacata in justitie. CNSAS-ul NU poate insa sa dea verdict de NECOLABORARE nimanui, pentru ca nu stie ce dosare au fost distruse, ascunse sau "periate".
2 Calin 2008-12-07
Deciziile CNSAS trebuie sa fie definitive ! Justitia nu are nici o treaba cu deciziile CNSAS. Este o aberatie sa spui ca, pentru ca deciziile CNSAS pot avea efecte juridice, trebuie sa fie date doar de un judecator. Dar cind un profesor pica la Bacalaureat un elev, faptul ca acesta nu mai poate candida la facultate si nu mai poate ocupa functii pentru studii superioare, nu are efecte juridice ? Profesorul este judecator ? Dar cind un doctor da aviz de inapt unui pilot sau unui cosmonaut, faptul ca acesta nu mai poate fi pilot sau cosmonaut, nu are efecte juridice ? Doctorul este judecator ? Dar cind un politist pica la examenul de conducere auto un candidat, faptul ca acea persoana nu mai poate conduce un autoturism, ca nu se va mai putea angaja ca sofer, nu are efecte juridice ? Politistul este judecator ? In toate cazurile de mai sus, cei nemultumiti se pot adresa justitiei ? La fel, CNSAS-ul trebuie sa-i deconspire pe colaboratorii securitatii. Decizia trebuie sa fie definitiva.