Andrei Macsut

Instituții codașe la transparență: din 106 verificate, doar 19 sunt 100% transparente în privința activității de anul trecut

Doar 19 instituții publice, dintr-un total de 106 verificate, au răspuns în termenul legal de 10 zile unei solicitari pe legea 544/2001 confirmând că și-au publicat pe site raportul de activitate pe 2015, până la 1 mai 2016 , iar acesta s-a dovedit a fi conform cu cerințele legii. 

chart1Urmare a memorandumului adoptat de Guvern pe 6 martie 2016, s-au introdus o serie de măsuri menite să completeze şi să uniformizeze practicile în materie de respectare a Legii 544/2001, stabilindu-se inclusiv termenul de 1 martie pentru publicarea rapoartelor de activitate ale instituţiilor publice pentru anul precedent. În data de 12 aprilie 2016, am efectuat o verificare a ministerelor, primăriilor reşedinţe de judeţ şi consiliilor judeţene, pentru a vedea câte dintre acestea respectă legea 544. În acest sens, am trimis către cele 106 instituţii o cerere prin e-mail, solicitând să ne trimită raportul de activitate pe anul 2015.

Verificarea a urmărit trei criterii:

  1. Responsivitatea (furnizarea unui răspuns la cerere în termenul legal de 10 zile)
  2. Transparenţa (publicarea pe site a raportului de activitate pe anul 2015)
  3. Conformitatea (raportul conţine toate informaţiile cerute de lege – obiective, realizări, cheltuieli pe proiect, nerealizări şi propuneri de remediere etc.)

La expirarea termenului de 10 zile prevăzut de lege pentru răspuns, am evaluat răspunsurile primite. De menţionat că răspunsurile primite după termenul de 10 zile nu au fost luate în considerare pentru că raportul de activitate nu este genul de document care necesită 30 de zile pentru a fi compilat într-un răspuns comprehensiv, iar eşecul de a-l furniza în termenul stabilit de lege (din motive obiective sau nu), constituie o nerespectare a legii. În această situaţie se regăsesc şi acele răspunsuri primite în data de 25 aprilie (zi de luni). Calendaristic, a zecea zi de la data primirii cererii (13 aprilie) a fost într-o sâmbătă, motiv pentru care am primit un răspuns abia săptămâna următoare. Deşi este de apreciat că răspunsurile au venit, întârzierea este totuşi un semn că răspunsurile au fost lăsate pe ultima sută de metri. Şapte instituţii se regăsesc în această situaţie (CJ Tulcea, CJ Călăraşi, Primăria Brăila, CJ Harghita, CJ Cluj, MADR şi CJ Bistriţa-Năsăud), plus Primăria Arad, care ne-a transmis că raportul este în curs de elaborare.

Întrucât scopul a fost să verificăm respectarea legii după adoptarea memorandumului din 6 martie, am ales varianta unei cereri trimise către instituţii în locul unei verificări a site-urilor, pentru a testa simultan şi gradul de transparenţă şi nivelul de responsivitate. Astfel, instituţiile care nu au îndeplinit criteriul responsivităţii nu au fost luate în considerare, deşi poate că raportul acestora există undeva pe site. Astfel se doreşte încurajarea cazurilor fericite, în care am primit raportul (sau link de trimitere către acesta) şi, mai ales, cazurile în care şi conţinutul rapoartelor de activitate a fost conform cu minimul cerut de legislaţie.

În total, 19 instituţii (18%) au respectat toate cele trei criterii (CJ Arges, CJ Bacau, CJ Bihor, CJ Galati, CJ Hunedoara, CJ Mures, CJ Olt, CJ Salaj, CJ Sibiu, CJ Vaslui, Ministerul Justitiei, Primaria Bacau, Primaria Bistrita, Primaria Bucuresti, Primaria Bucuresti Sector 3, Primaria Buzau, Primaria Cluj-Napoca, Primaria Focsani şi Primaria Zalau). Pe lângă acestea, am mai primit 12 rapoarte care nu erau conforme cu standardele minime cerute de lege. Deşi se întindeau pe sute de pagini, multe dintre acestea nu menţionau nerealizările şi măsurile de îndreptare. În alte cazuri, rapoartele acopereau întregul an calendaristic dar nu de la începutul lunii ianuarie, semn că prevederile memorandumului referitor la transparenţă fie nu se cunosc, fie se trec cu vederea. O altă posibilitate ar fi ca rapoartele să fi fost întocmite şi publicate înainte de adoptarea memorandumului, deci înainte de a exista vreo indicaţie referitoare la perioada de timp care trebuie acoperită.

Există şi situaţii în care raportul sau un link de trimitere către acesta ne-a fost trimis ca răspuns la cerere, însă acesta nu se poate găsi şi pe site (Primăria Sibiu, Primăria Iaşi), semn că acesta există prin rubrici ascunse ale site-urilor, la care nu se poate ajunge uşor de pe prima pagină – din nou, un semn că prevederile memorandumului nu au fost respectate. Cel mai interesant exemplu vine de la Primăria Vaslui, unde răspunsul primit conţinea link spre un Google Drive în care se găseau acte adoptate în şedinţa Consiliului Local din data de 31 martie, printre care şi raportul anual.

chart2

Pe site-ul Primăriei Timişoara, rubrica Raportul Primarului (indicată în răspuns) era o pagină cu rapoarte pentru fiecare serviciu şi direcţie din subordinea instituţiei.

chart3

Per total, 61% dintre rapoartele primite la cerere în termenul de 10 zile au fost şi conforme cu prevederile minime legale în materie de conţinut, ceea ce înseamnă că numai 18% din totalul celor 106 instituţii au respectat toate cele trei criterii analizate.

Probabil cea mai tristă descoperire este că numai un minister a răspuns solicitării noastre (ministerul de Justiţie, care a oferit un raport conform), la termen, şi un altul (MADR) cu întârziere. Trebuie precizat că nu s-a trimis cerere şi către Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, întrucât acesta a fost înfiinţat la finalul lui 2015 şi nu are un raport de activitate pe acel an.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Instituții codașe la transparență: din 106 verificate, doar 19 sunt 100% transparente în privința activității de anul trecut

  1. Calin Dejeu

    Pacat ca nu a fost verificata si Agentia pentru Protectia Mediului Hunedoara. Le-am cerut informatie banala de mediu si m-au refuzat sistematic. Am apelat si la Avocatul Poporului, care s-a rezumat la postura de postas. Eu am scris sesizarea, Avocatul Poporului a trimis-o la APM Hunedoara, APM-ul a raspuns in bataie de joc (refuzand evident sa furnizeze informatia de mediu), Avocatul Poporului mi-a cerut sa revin cu o noua plangere si s-a comportat din nou strict ca un postas, iar APM-ul a raspuns din nou in bataie de joc.

    Reply
    • Andrei

      Puteţi folosi aplicaţia Ia Statul la Întrebări pentru a trimite sesizarea şi-i vom urmări noi parcursul :)

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *