Instanța cere demolarea cabanei construite ilegal de milionarul Romeo Dunca pe vîrf de munte, într-o arie protejată

După o bătălie de mai mulți ani, Judecătoria Caransebeș a dat, la începutul lunii martie, o sentință prin care îl obligă pe patronul firmei Dunca Expediții să-și demoleze ”superba cabană” din situl Natura 2000. Decizia instanței nu e definitivă. Acest verdict reprezintă o premieră și transmite un mesaj către toți cei care încalcă legea în ariile protejate, că mai devreme sau mai târziu, riscă să-și piardă banii investiți, dacă nu respectă natura.

Cabana lui Romeo Dunca

Milionarul Romeo Dunca a luat o decizie riscantă în urmă cu 7 ani, când a decis să-și construiască ilegal o vilă de lux în stilul cabanelor elvețiene montane, la 1620 de metri, lângă vârful Brusturu, din aria protejată sit Natura 2000 Munții Țarcu.

România Curată a relatat pe larg povestea inedită a construirii acestei clădiri într-o zonă în care natura trebuie apărată de abuzuri antropice. Milionarul a susținut mereu că este un apărător al muntelui, iar referitor la ”integrarea în peisaj” a cabanei sale, Romeo Dunca afirma plastic  ”zici că acolo a pus-o Dumnezeu”.

Această cabana reprezenta locul de relaxare al lui Romeo Dunca, în weekenduri. Dată fiind locația greu accesibilă, acesta se deplasa acolo cu elicopterul. La această cabana au tras de-a lungul vremii pentru scurte escapade de relaxare și VIP-uri ale politicii postdecembriste, precum soții Laura Elena și Daniel Chițoiu sau Varujan Vosganian.

România Curată l-a contactat pe milionarul Romeo Dunca, ca să-i ceară un punct de vedere după verdictul judecătorului: ”Nu știu. Deocamdată o să mergem la Apel. Eu n-am primit rezultatul. Deocamdată nu comentez nimic, însă mai am căi de atac. Vorbim după aceea”.

De asemenea am solicitat și un punct de vedere al Asociației Altitudine, ONG de mediu care a avut custodia sitului Natura 2000 Munții Țarcu și care s-a opus proiectelor de antropizare excesivă a respectivei zone. Alin Ciulă, reprezentantul Altitudine ne-a declarat: ”Recenta decizie a judecătoriei Caransebeş de demolare a cabanei construite ilegal în 2009/2010 în masivul Brusturu este foarte importantă, pentru că sparge gheața, aratând faptul cî nimeni nu este mai presus de lege. Nu poţi pretinde că iubeşti şi protejezi natura, dar iţi ridici o construcţie fără avizele necesare chiar în mijlocul unei ariei protejate, într-o zonă sălbatică pe care o antropizezi. Legislatia pentru prevenirea acestor abuzuri asupra naturii există, dar are lacunele ei şi poate fi imbunatăţită. Important este ca regulile din ariile protejate sa nu fie doar pe hârtie, legile sa se şi aplice, iar atât autoritaţile cât şi publicul larg să privească chestiunile legate de protecţia naturii cu cea mai mare seriozitate. După părerea mea, intarzierea cu care s-a aplicat legea a fost cauzată atât de complexitatea cazului. Să nu uităm că proprietarul a promovat un nou PUZ, în care a inclus construcția deja ridicată fără avize, tocmai pentru a muşamaliza ilegalitatea, de faptul că s-au cerut puncte de vedere şi altor instituţii implicate, cât si de faptul că acţiunea a trebuit să fie orchestrată în instanţă chiar de primăria cu care pârâtul derula relaţii contractuale şi care în trecut fusese partaşă la ridicarea construcţiei ilegale. A trebuit să-si dea seama că au facut o prostie girând o ilegalitate si că trebuie reparată. Ar fi fost preferabil ca cei implicaţi să respecte legea de la bun inceput, decat să se ajunga în aceasta situaţie. În plus, merită să amintesc şi faptul că în 2014, încă o construcţie ilegală a fost executată în golul alpin din aria protejată din Munţii Ţarcu, pe teritoriul comunei Bolvaşniţa. Şi în acest din urmă caz, primăria trebuie sa deschidă o acţiune în instanţă împotriva proprietarului, pentru demolare”.

 

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată. 

 

 

 


Recomandări

3 thoughts on “Instanța cere demolarea cabanei construite ilegal de milionarul Romeo Dunca pe vîrf de munte, într-o arie protejată

  1. Andrei H.

    Cazul nu pare deloc complex, ci mai degrabă complicat. S-a dorit complicarea lui din aceleași porniri securiste: 1) facem ce vrem, e țara noastră; 2) avem bani, facem ce vrem, e țara noastră; 3) avem bani, facem ce vrem, e țara noastră, ne permitem orice diversiune și ocolire a legilor; 4) muritorii săraci din toate instituțiile statului trebuie să se încline în fața bogăției și influenței noastre. Capisci?
    Alt fapt este de remarcat, în opinia mea: natura este salvată de IT-iști și alți oameni de suflet care se ridică împotriva uriașului securistoid, riscând foarte mult. Specialiștii în conservarea naturii dorm pe banii statului. Cel puțin, investitorii care vor exploatarea resurselor au niște interese pe care nu le ascund. Așadar: lași contra lacomi. O să ne distrugem, în ritmul acesta, chiar ecosistemul în care furtul se practica la nivelurile lui de sus: codrul. Ce va mai rămâne după? Să se fure ca-n câmp deschis?

    Reply
  2. Ioan Ghira

    “Specialiștii în conservarea naturii dorm pe banii statului…Cel puțin, investitorii care vor exploatarea resurselor au niște interese pe care nu le ascund. Așadar: lași contra lacomi”

    Nu vi se pare cam exagerată aceasta afirmatie? Specialist în conservarea naturii poate fi de exemplu un ONG-ist din domeniul fluturilor, sau liliecilor sau peștilor sau șerpilor sau plantelor…etc… Aceștia de cele mai multe ori lucrează pe proiecte finanțate de obicei de finanțatori externi, și nu dorm, ci studiază diferite grupe de animale/plante, și aduc la cunoștința publicului problemele pe care le observă în urma impactului antropic. Există o mulțime de exemple în acest sens.
    Mai există specialiști în muzee, la facultăți, la licee, și alții care nu sunt afiliați la nici o instituție, și sunt pur și simplu pasionați de un anumit domeniu.

    În cazul de față, D-l Alin Ciulă a fost cel care – cu Asociația Altitudine – a fost pe linia întâi și nu a dat deloc înapoi. Da, este un IT-ist pasionat de natură, care și-a sacrificat o mulțime de timp, bani și energie, pentru a pune lucrurile la punct. Și a reușit (sperăm) până la urmă.
    Din câte am citit, oficialitățile locale au mușamalizat problema, dându-i o amendă modică lui Dunca.
    Faptul că la această oră Dunca este obligat să demoleze construcția, cred eu că este rezultatul și a semnalelor din mass-media despre această construcție (articolele d-lui Befu și a altor colegi de breaslă).

    Reply
    • ET

      Michael Soule, probabil cea mai pregnantă figură în domeniul biologiei conservaționiste, face, într-un articol ultra-citat (What is Conservation Biology?) o comparație între biologia cancerului și biologia conservaționistă. Cum vi s-ar părea să avem o școală de cercetare de top în prevenția și tratarea cancerului și, pe de altă parte, cea mai mare mortalitate datorată cancerului? Cam așa e și cu conservarea naturii: cercetarea a reușit, ariile protejate au murit.
      Este fără îndoială nevoie de munca de nișă a fiecărui specialist, însă aceștia ar trebui să mai facă și clinică, nu numai laborator. Altfel, vracii de la Romsilva îi dau înainte cu incantațiile șamanice, sângerarea cu drujba și clismele aplicate instituțiilor cu angajați deranjanți

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *