Cristian Ghingheș

Infografic: învățământul primar din România este subfinanțat

Zilele trecute, fundația Friedrich Ebert Stiftung (FES) a publicat în cadrul Monitorului Social un nou infrografic despre sistemul de educație românesc care arată cum învățământul primar din România este subfinanțat în raport cu alte state europene.

Ponderea alocării resurselor în sistemul de învățământ românesc este extrem de diferită de cea a altor țări din UE. Accentul în țara noastră cade în special pe finanțarea sistemului universitar, aceasta fiind o componentă de elită la care are acces doar o parte din populația de vârstă școlară. Sistemul primar (clasele 1-4) este subfinanțat, beneficiind de o pondere de două ori mai mică decât în țări cu sisteme de educație performante, precum Danemarca, sau alte țări din Europa estică, precum Letonia.

Testarea PISA măsoară la fiecare trei ani capacitatea adolescenților de 15-16 ani în trei domenii-cheie: matematica, științele și capacitatea de a citi un text. România s-a aflat pe un trend ascendent din 2006 până în 2012, la ediția din 2015 apărând o stagnare (matematică) și două scăderi semnificative (științe și citire).

Corelând această informație cu alocarea resurselor în sistemul de învățământ, se pot trage două concluzii, fiind posibil atât ca doar una dintre ele să fie valabilă cât și ca ambele să fie relevante:
a) subfinanțarea sistemului primar afectează pe termen lung capacitatea adolescenților din România de a dobândi aptitudini fundamentale, necesare pentru traiul într-o societate modernă;
b) alocarea intensă de fonduri către sistemul gimnazial este ineficientă, ea trebuind să fie dublată și de o componentă care să ia în calcul echitatea (ex. Este satisfăcător accesul elevilor din mediul rural la învățământ? Există programe de atragere a resurselor umane valoroase către învățământul din rural și din orașele mici?)

Infograficul confirmă datele și concluziile policy briefului despre finanțarea educației pe care l-am lansat în luna iunie odată cu proiectul Școli curate: că România distribuie mai mulți bani pentru învățământul superior decât pentru cel primar și preșcolar, o anomalie la nivel european, dar și că alocarea financiară pentru salarii prioritizează gimnaziul și liceul în dauna învățământului primar și preșcolar.

Astfel, una dintre propunerile noastre vizează redistribuirea finanțării actuale și echilibrarea raportului între ciclurile de învățământ după modelul european. În acest caz, avem două opțiuni:

  1. Prioritizarea ciclului primar și preșcolar în dauna învățământului superior
    Pentru a ajunge la media europeană, ește necesara o crestere de 0,8% din PIB, ceea ce, daca transferul s-ar realiza exclusiv de la învatamantul superior, ar însemna ca acesta din urma ar ajunge de 5 ori mai mic și s-ar situa la coada UE, langa Marea Britanie și Italia. O tinta realista poate fi însă atingerea pragului din Marea Britanie (1,2%), ceea ce ar însemna transferul a 0,5% din PIB, ducand însă finantarea învatamantului superior sub media europeana, aproape de coada.
  2. Regândirea coeficienților pentru costul per elev
    Redistribuirea poate fi facuta și în baza regandirii nevoilor și calcularea diferita a coeficientilor aflati la baza calcularii costului per elev. Nu gașim, în niciun act normativ, o explicatie pentru faptul ca învatatorii și educatoarele au salarii mai mici sau de ce elevii preșcolari o alocare mai mica decat ceilalti. O fundamentare a costului în nevoile reale, alaturi de asumarea prioritizarii învatamantului preșcolar și primar, va duce automat la modificarea coeficientilor.

Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Infografic: învățământul primar din România este subfinanțat

  1. Badass

    N-o să găsiți nicio fundamentare nicăieri. E greu să întocmești un ante-deviz per elev ori un necesar de resurse financiare pentru funcționarea unei școli sau unei grădinițe per an! Cere să lucrezi cu Excel-ul, ori așa ceva în inspectorate și minister știu numai cei care au un MBA.
    Pe de altă parte, în zilele noastre, este capital să dai un start bun copilului. Cu atât mai mult cu cât suntem în declin demografic. După mintea celor care ne conduc și împart puținul pentru educație, pentru viitorul acestei țări este mai importantă o loază care copiază la examenul de bacalaureat, apoi intră (de fapt, se trage de ea să vină) la facultate decât un copil pregătit pentru societatea inteligenței artificiale și biotehnologiei. Iar finanțarea universităților se face per student, nu pe program de studiu, astfel încât nu pică nimeni la examene pentru că scade eficiența! Odată degrevați de grija de a face școală, domnii și doamnele profesori și profesoare se pot concentra în liniște pe cercetare, pardon – pe publicare! Pe politică, pe șuete, pe mâncătorii, pe manageriat cabinete și firme, pe alte lucruri cu care se ocupă cei care constituie elita acestei țări. Fără această elită, am duce-o mult mai rău, am fi mai imorali, mai săraci, mai proști în medie. Domnul (și mai ales prietenii de quid pro quo!) să le crească Hirsch-ul!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *